204. "A doua venire a Domnului" a şi avut loc, la Pucioasa
Motto 1: "Şi acestea zicând, pe când ei priveau, S-a înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor.
Şi privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer." (Fapte 1, 9-11)
Motto 2: "Eu sunt mai mare ca omul şi M-am uitat în Scripturi şi am găsit în ele venirea Mea cea de acum şi am venit" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Duhul de la Pucioasa, crezându-se mai mare ca omul şi uitându-se de curiozitate prin Sfintele Scripturi, a aflat în ele că Domnul Iisus va veni a doua oară pe pământ, pentru a nimici definitiv suferinţa şi moartea din lume. Dar pentru că nu a citit bine, ca să vadă că Iisus ar trebui să vină la fel cum s-a şi suit pe norii cerului (v. Fapte 1, 9-11), iar toate făpturile Îl vor vedea, coborându-Se din cer întru mare slavă, înconjurat de alai văzut de îngeri, el copiază modelul lui Hristos de acum 2000 de ani, căci el este Antihristul, adică cel ce se pune în locul lui Hristos, ca să-i amăgească pe mulţi. El vine tot tainic ca acum 2000 de ani, vine tot cu durerea, cu crucea şi cu jertfa, însă vine acum înconjurat de duhuri care se dau drept îngeri şi sfinţi (dar pe care nu-i vede nimeni), reproducând din imaginaţie aceeaşi piesă, dar cu alţi actori, altă scenă şi altă recuzită, în care cel mai important rol a fost rezervat sufleurilor de la Pucioasa, liderii pucioşi care împart "Cuvântul" Pucios spectatorilor din tribune:
"Eu sunt Păstorul Cel cu crucea. Aplecaţi-vă sub crucea venirii Mele şi simţiţi-Mi durerea Mea cea de azi! Mă port suspinând prin cuvânt din loc în loc pe pământ, şi iată-i pe cei ce Mă împart! Glasul Meu cel de azi se face cuvânt aici, la izvor, şi apoi ei Mă dau oamenilor." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Cele care au mai fost, iarăşi se repetă, ca într-um remake al unei piese de teatru cu mai multe reprezentaţii. Actorul din rolul principal este duhul pitonicesc de la Pucioasa, care joacă rolul lui Antihrist ce vine suspinând cu crucea în spate, însângerat sub ea, ca să-i convingă pe mulţi că tot el este chiar Acela care a fost şi acum 2000 de ani, Hristos Căruia el I-a furat numele şi rangul Lui de Păstor. Apoi îi desfide pe preoţii canonici din BOR pe motivul că ei nu stau ca el, sub cruce, ci poartă crucea ca pe o podoabă la gât. Postulând că acum "nu mai sunt păstori pe pământ", Antihristul Pucioasei se face el pe sine Păstor şi păstoreşte cu "Cuvântul" Pucios o nouă Evanghelie (Evanghelia Sfintei Virginia), o nouă Preoţie (Preoţia lui Melchisedec) şi o nouă Biserică (Biserica Noul Ierusalim):
"Eu sunt Păstorul Cel cu crucea în spate, însângerat sub ea cum am fost şi neiubit de lumea cea plină de păcat, dar cei ce s-au aşezat pe scaune de păstori nu stau sub cruce, ci îşi poartă la gât cruce strălucitoare [...]şi Mă fac Eu Însumi păstor peste ea şi-Mi las glasul [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 12-02-2010)
El vine ca să copieze mecanic, fără pic de imaginaţie creatoare, ceea ce a citit din Scripturi că Îl legitima pe Hristos la vremea primei Sale veniri pe pământ. Totul se reia de la capăt, ca şi când jertfa pe cruce a lui Iisus de acum 2000 de ani ar fi fost zadarnică. O nouă suferinţă, o nouă cruce, o nouă biserică, noi ucenici, noi uceniţe, noi prooroci şi apostoli, sunt pregătiţi pentru acest nou "Iisus" care Îl pastişează pe Hristos:
" [...] Eu însă spun că în zilele acestea lucrez ca şi acum două mii de ani şi zidesc omul şi-l fac biserică a Mea pe om şi-l umplu de darul credinţei sfinte [...] lucrarea Mea cea de azi este ca la începutul Meu pe pământ cu ucenicii Mei cei de acum două mii de ani, pe care i-am luat dintre iudei şi i-am făcut fiii lui Dumnezeu [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
El nu vine la Pucioasa cu mărire şi cu slavă, ca un victorios asupra păcatului şi a morţii, ci vine ca un învins, lamentându-se îndelung, ani de zile de-a rândul, de piedicile pe care i le pun în cale oamenii păcătoşi şi "necredincioşi":
"[...] iar oamenii Îmi frâng calea şi mersul Meu cel ceresc pe pământ." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Oamenii însă nu vor să creadă într-o a doua jertfă pe cruce, la fel cu cea de acum 2000 de ani, într-o a doua suferinţă a Fiului, într-o a doua Biserică şi mai ales într-o a doua mântuire adusă pe pământ de către Antihrist, care se dă drept "Al Doilea Mântuitor", ci se încăpăţânează să creadă tot în acelaşi Iisus Mântuitorul, Cel propovăduit în Biserica apostolică de 2000 de ani şi Care le-a promis că va fi cu ei în toate zilele, nu numai în zilele acestea, zilele de propovăduire pucioşească:
" Eu însă spun că în zilele acestea lucrez ca şi acum două mii de ani şi zidesc omul şi-l fac biserică a Mea pe om şi-l umplu de darul credinţei sfinte, că nu mai e nimeni pe pământ să-l ajute pe om să creadă în venirea Mea, în mântuirea cea de la Mine, în purtarea crucii, căci vai celor fără de cruce şi celor ce taie din ea, neştiind ei că ea este puntea lor spre Dumnezeu!" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Credinţa în venirea de azi a lui Antihrist nu se găseşte decât în cei care au primit această credinţă în dar, de la acest duh Pucios, în inimile lor. Iar taina şi minunile lucrăturii liderilor pucioşi, cei care s-au ales pe sine ca să stea în fruntea bucatelor şi de aici să se dea drept singurii şi autenticii "credincioşi", nu trebuie descusute sau ispitite de curioşi, ca nu cumva să se descopere înşelăciunea lor:
" [...] nu găsesc pentru ele credinţă pe pământ dacă nu pun Eu în om darul credinţei cea pentru venirea Mea de azi. Eu pe cei cu care Mă sprijin ca să vin pe pământ cuvânt i-am scos din lume şi i-am aşezat înaintea Mea şi le-am dat duhul credincioşiei, şi nu trebuie descusută sau ispitită lucrarea Mea cea de azi şi taina ei cea pecetluită între Mine şi cei credincioşi venirii Mele de azi [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
La pucioşi însă, o minune nu ţine decât trei, cel mult patru zile. Suficiente, spre exemplu, ca paradigma iubirii să se răstoarne: nu iubirea vine de la credinţă, ci credinţa vine de la iubire:
"[...] iubirea celor credincioşi vine de la credinţa lor [...] " (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din data de 2-05-2010)
" [...] iubirea cea curată pentru Mine are putere mare în om şi îl umple de darul credinţei [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Prozelitismul pucios nu trebuie subestimat. El încă mai aduce roade otrăvite: oi rătăcite, conduse de păstori orbi care le duc la groapă, vin la liderii pucioşi să se extazieze de frumuseţea minciunilor lor şi de binecuvântările pe care le împarte Antihrist cu generozitate, din staulul pucios :
"Binecuvintez pe păstorul care şi-a adus în ziua aceasta oile la izvorul Meu de cuvânt şi-i dau lui ceea ce-i foloseşte, şi tainic îi dau lui duhul umilinţei, duhul celor ce plac lui Dumnezeu, celor mari la Dumnezeu şi la oameni, şi în el să se păstreze el, căci aşa sunt cei ce seamănă cu Dumnezeu pe pământ. Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Duhul care îşi ia numele de "Sfântul Gheorghe" îi îndeamnă şi el pe vizitatori să fie credincioşi "Cuvântului" de la Pucioasa şi să nu-i ispitească pe liderii pucioşi (sau să-i descoasă, cerându-le consecvenţă, coerenţă şi dovezi), ci să sporească în credinţa oarbă în "Cuvântul Domnului" lor:
"O, fiţi credincioşi, fiţi credincioşi cuvântului Lui cel de azi şi credeţi fără să ispitiţi! O, sporeşte-le lor credinţa, Doamne, Păstor milos, Păstor cu glas duios. Aşa Te rog eu pentru cei ce vin spre izvorul Tău de cuvânt. Amin" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Noii-veniţi sunt îndemnaţi "să facă minuni înăuntrul lor", iar dacă nu se vor pricepe cum să le facă, să ceară ajutorul liderilor pucioşi, care au cheia înţelepciunii în ei şi care vor şti să le dea răspunsuri, în numele lui Dumnezeu, la orice nedumerire sau întrebare:
"Fiţi făcători de minuni înăuntrul vostru! Întrebaţi cum să faceţi aceasta, iar Eu vă voi răspunde prin servii Mei, căci am înţelepciunea Mea în ei pentru mulţi, pentru cei ce se aleg pentru Dumnezeu prin glasul Meu de Păstor. Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
"Dumnezeul" Pucioasei le răspunde celor curioşi pe măsura aşteptărilor lor, prin servii Lui, manipulatorii şi gestionarii Glasului Lui: liderii pucioşi cei înţelepţi pentru mulţi şi făcători de minuni înăuntrul lor.
A doua venire a "Domnului" a avut loc deci, şi e în curs de desfăşurare, desfăşurare care se tot desfăşoară, căci trenează de vreo 55 de ani încoace, la Pucioasa.
Înseamnă că urmează a treia venire, cea proorocită de Biblie că va fi a doua, dar pe care pucioşii nu mai au nevoie s-o aştepte. "Dumnezeul" lor a venit, deci se pare că acum au tot ce le trebuie.
Oare... chiar nu le mai lipseşte nimic?
………………………
Estera
9 mai 2010
………………………
Şi privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer." (Fapte 1, 9-11)
Motto 2: "Eu sunt mai mare ca omul şi M-am uitat în Scripturi şi am găsit în ele venirea Mea cea de acum şi am venit" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Duhul de la Pucioasa, crezându-se mai mare ca omul şi uitându-se de curiozitate prin Sfintele Scripturi, a aflat în ele că Domnul Iisus va veni a doua oară pe pământ, pentru a nimici definitiv suferinţa şi moartea din lume. Dar pentru că nu a citit bine, ca să vadă că Iisus ar trebui să vină la fel cum s-a şi suit pe norii cerului (v. Fapte 1, 9-11), iar toate făpturile Îl vor vedea, coborându-Se din cer întru mare slavă, înconjurat de alai văzut de îngeri, el copiază modelul lui Hristos de acum 2000 de ani, căci el este Antihristul, adică cel ce se pune în locul lui Hristos, ca să-i amăgească pe mulţi. El vine tot tainic ca acum 2000 de ani, vine tot cu durerea, cu crucea şi cu jertfa, însă vine acum înconjurat de duhuri care se dau drept îngeri şi sfinţi (dar pe care nu-i vede nimeni), reproducând din imaginaţie aceeaşi piesă, dar cu alţi actori, altă scenă şi altă recuzită, în care cel mai important rol a fost rezervat sufleurilor de la Pucioasa, liderii pucioşi care împart "Cuvântul" Pucios spectatorilor din tribune:
"Eu sunt Păstorul Cel cu crucea. Aplecaţi-vă sub crucea venirii Mele şi simţiţi-Mi durerea Mea cea de azi! Mă port suspinând prin cuvânt din loc în loc pe pământ, şi iată-i pe cei ce Mă împart! Glasul Meu cel de azi se face cuvânt aici, la izvor, şi apoi ei Mă dau oamenilor." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Cele care au mai fost, iarăşi se repetă, ca într-um remake al unei piese de teatru cu mai multe reprezentaţii. Actorul din rolul principal este duhul pitonicesc de la Pucioasa, care joacă rolul lui Antihrist ce vine suspinând cu crucea în spate, însângerat sub ea, ca să-i convingă pe mulţi că tot el este chiar Acela care a fost şi acum 2000 de ani, Hristos Căruia el I-a furat numele şi rangul Lui de Păstor. Apoi îi desfide pe preoţii canonici din BOR pe motivul că ei nu stau ca el, sub cruce, ci poartă crucea ca pe o podoabă la gât. Postulând că acum "nu mai sunt păstori pe pământ", Antihristul Pucioasei se face el pe sine Păstor şi păstoreşte cu "Cuvântul" Pucios o nouă Evanghelie (Evanghelia Sfintei Virginia), o nouă Preoţie (Preoţia lui Melchisedec) şi o nouă Biserică (Biserica Noul Ierusalim):
"Eu sunt Păstorul Cel cu crucea în spate, însângerat sub ea cum am fost şi neiubit de lumea cea plină de păcat, dar cei ce s-au aşezat pe scaune de păstori nu stau sub cruce, ci îşi poartă la gât cruce strălucitoare [...]şi Mă fac Eu Însumi păstor peste ea şi-Mi las glasul [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 12-02-2010)
El vine ca să copieze mecanic, fără pic de imaginaţie creatoare, ceea ce a citit din Scripturi că Îl legitima pe Hristos la vremea primei Sale veniri pe pământ. Totul se reia de la capăt, ca şi când jertfa pe cruce a lui Iisus de acum 2000 de ani ar fi fost zadarnică. O nouă suferinţă, o nouă cruce, o nouă biserică, noi ucenici, noi uceniţe, noi prooroci şi apostoli, sunt pregătiţi pentru acest nou "Iisus" care Îl pastişează pe Hristos:
" [...] Eu însă spun că în zilele acestea lucrez ca şi acum două mii de ani şi zidesc omul şi-l fac biserică a Mea pe om şi-l umplu de darul credinţei sfinte [...] lucrarea Mea cea de azi este ca la începutul Meu pe pământ cu ucenicii Mei cei de acum două mii de ani, pe care i-am luat dintre iudei şi i-am făcut fiii lui Dumnezeu [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
El nu vine la Pucioasa cu mărire şi cu slavă, ca un victorios asupra păcatului şi a morţii, ci vine ca un învins, lamentându-se îndelung, ani de zile de-a rândul, de piedicile pe care i le pun în cale oamenii păcătoşi şi "necredincioşi":
"[...] iar oamenii Îmi frâng calea şi mersul Meu cel ceresc pe pământ." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Oamenii însă nu vor să creadă într-o a doua jertfă pe cruce, la fel cu cea de acum 2000 de ani, într-o a doua suferinţă a Fiului, într-o a doua Biserică şi mai ales într-o a doua mântuire adusă pe pământ de către Antihrist, care se dă drept "Al Doilea Mântuitor", ci se încăpăţânează să creadă tot în acelaşi Iisus Mântuitorul, Cel propovăduit în Biserica apostolică de 2000 de ani şi Care le-a promis că va fi cu ei în toate zilele, nu numai în zilele acestea, zilele de propovăduire pucioşească:
" Eu însă spun că în zilele acestea lucrez ca şi acum două mii de ani şi zidesc omul şi-l fac biserică a Mea pe om şi-l umplu de darul credinţei sfinte, că nu mai e nimeni pe pământ să-l ajute pe om să creadă în venirea Mea, în mântuirea cea de la Mine, în purtarea crucii, căci vai celor fără de cruce şi celor ce taie din ea, neştiind ei că ea este puntea lor spre Dumnezeu!" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Credinţa în venirea de azi a lui Antihrist nu se găseşte decât în cei care au primit această credinţă în dar, de la acest duh Pucios, în inimile lor. Iar taina şi minunile lucrăturii liderilor pucioşi, cei care s-au ales pe sine ca să stea în fruntea bucatelor şi de aici să se dea drept singurii şi autenticii "credincioşi", nu trebuie descusute sau ispitite de curioşi, ca nu cumva să se descopere înşelăciunea lor:
" [...] nu găsesc pentru ele credinţă pe pământ dacă nu pun Eu în om darul credinţei cea pentru venirea Mea de azi. Eu pe cei cu care Mă sprijin ca să vin pe pământ cuvânt i-am scos din lume şi i-am aşezat înaintea Mea şi le-am dat duhul credincioşiei, şi nu trebuie descusută sau ispitită lucrarea Mea cea de azi şi taina ei cea pecetluită între Mine şi cei credincioşi venirii Mele de azi [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
La pucioşi însă, o minune nu ţine decât trei, cel mult patru zile. Suficiente, spre exemplu, ca paradigma iubirii să se răstoarne: nu iubirea vine de la credinţă, ci credinţa vine de la iubire:
"[...] iubirea celor credincioşi vine de la credinţa lor [...] " (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din data de 2-05-2010)
" [...] iubirea cea curată pentru Mine are putere mare în om şi îl umple de darul credinţei [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Prozelitismul pucios nu trebuie subestimat. El încă mai aduce roade otrăvite: oi rătăcite, conduse de păstori orbi care le duc la groapă, vin la liderii pucioşi să se extazieze de frumuseţea minciunilor lor şi de binecuvântările pe care le împarte Antihrist cu generozitate, din staulul pucios :
"Binecuvintez pe păstorul care şi-a adus în ziua aceasta oile la izvorul Meu de cuvânt şi-i dau lui ceea ce-i foloseşte, şi tainic îi dau lui duhul umilinţei, duhul celor ce plac lui Dumnezeu, celor mari la Dumnezeu şi la oameni, şi în el să se păstreze el, căci aşa sunt cei ce seamănă cu Dumnezeu pe pământ. Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Duhul care îşi ia numele de "Sfântul Gheorghe" îi îndeamnă şi el pe vizitatori să fie credincioşi "Cuvântului" de la Pucioasa şi să nu-i ispitească pe liderii pucioşi (sau să-i descoasă, cerându-le consecvenţă, coerenţă şi dovezi), ci să sporească în credinţa oarbă în "Cuvântul Domnului" lor:
"O, fiţi credincioşi, fiţi credincioşi cuvântului Lui cel de azi şi credeţi fără să ispitiţi! O, sporeşte-le lor credinţa, Doamne, Păstor milos, Păstor cu glas duios. Aşa Te rog eu pentru cei ce vin spre izvorul Tău de cuvânt. Amin" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
Noii-veniţi sunt îndemnaţi "să facă minuni înăuntrul lor", iar dacă nu se vor pricepe cum să le facă, să ceară ajutorul liderilor pucioşi, care au cheia înţelepciunii în ei şi care vor şti să le dea răspunsuri, în numele lui Dumnezeu, la orice nedumerire sau întrebare:
"Fiţi făcători de minuni înăuntrul vostru! Întrebaţi cum să faceţi aceasta, iar Eu vă voi răspunde prin servii Mei, căci am înţelepciunea Mea în ei pentru mulţi, pentru cei ce se aleg pentru Dumnezeu prin glasul Meu de Păstor. Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 6-05-2010)
"Dumnezeul" Pucioasei le răspunde celor curioşi pe măsura aşteptărilor lor, prin servii Lui, manipulatorii şi gestionarii Glasului Lui: liderii pucioşi cei înţelepţi pentru mulţi şi făcători de minuni înăuntrul lor.
A doua venire a "Domnului" a avut loc deci, şi e în curs de desfăşurare, desfăşurare care se tot desfăşoară, căci trenează de vreo 55 de ani încoace, la Pucioasa.
Înseamnă că urmează a treia venire, cea proorocită de Biblie că va fi a doua, dar pe care pucioşii nu mai au nevoie s-o aştepte. "Dumnezeul" lor a venit, deci se pare că acum au tot ce le trebuie.
Oare... chiar nu le mai lipseşte nimic?
………………………
Estera
9 mai 2010
………………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.