309. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” – Pucioasa (XIII)


Poporul” pucios este denumit “aşternutul” venirii “Domnului” Pucios. Liderii pucioşi acreditează sistematic aceeaşi minciună despre această “venire” şi despre acest “aşternut”: minciuna că “există 14 aleşi din popor care aud cuvântul Domnului lor, Care stă aşezat pe un  nor deasupra aşezământului mănăstiresc de la Pucioasa, împreună cu îngerii lor, şi de acolo le vorbeşte”.
În primul rând că originea acestei minciuni se află în undeva în perioada 1990-1992 când, într-adevăr, la aşa-zisa “mănăstire” de la Glodenii Pucioasei se selectaseră unii pe alţii ca să locuiască împreună, ca într-o familie numeroasă, doar 14 vieţuitori:
1.  Ilie Bunea (proprietarul de drept al pământului şi a casei cu etaj în care şi-au găsit găzduire şi adăpost ceilalţi “13 magnifici”, toţi venetici sosiţi de departe ca să se căpătuiască aici, la Pucioasa. Între timp Ilie Bunea a fost deposedat de această casă şi grădină, prin înşelăciune şi ameninţări, de către rapacii lideri pucioşi Mihaela şi Nicuşor, care au trecut-o în acte pe numele fantomaticei “Fundaţii Sfânta Virginia”;
2.-3.  Mihaela Tărcuţă şi soţul ei, Milică (Emilian Tărcuţă);
4.-6.  Marian Zidaru  şi soţia sa Victoria Zidaru, împreună cu fiul lor Simion;
7.-10. Spiridon Şerban cu soţia sa Ioana şi cu copiii minori Marian şi Nuţica;
11.-13.Nicolae (zis Nicuşor) Nedelcu, cu soţia sa Tanţa (Constanţa Nedelcu) şi fiica minoră Andreea;
14. Sandu Dan.
Între timp însă aproape toţi dintre aceştia s-a risipit care încotro, (inclusiv Mihaela şi Nicuşor, care s-au retras la mai bine într-o locaţie învecinată, denumită conspirativ “la Legănuţ”), iar la “Mănăstirea de la Glodeni” n-a mai rămas decât unul singur dintre cei “14 magnifici”: cel mai răbdător, cel mai muncitor, dar şi cel mai obedient şi lipsit de personalitate dintre ei: Spiridon Şerban.
În al doilea rând, niciodată vreunul dintre cei 12 pucioşi de rând (sunt exceptaţi de aici doar liderii Mihaela şi Nicuşor, care pretind contrariul) n-au afirmat vreodată cu gura lor că ar fi auzit “Cuvântul” vorbindu-le din înaltul cerului. Dimpotrivă, aceştia au arătat sistematic cu degetul spre cei doi lideri pucioşi, numindu-i pe aceştia “porţile de intrare ale Cuvântului” pe pământ.
Şi cu toate acestea, şi astăzi se perpetuează minciuna că “tot poporul pucios aude din cer Cuvântul lui Dumnezeul Pucios care stă ascuns pe nori cu îngerii Lui, deasupra grădinii şfinte din Glodeni-Vale”. Or, atunci când se foloseşte cuvântul “popor”, în nici un caz nu e vorba despre doar 2 oameni, chiar dacă ei sunt cei 2 lideri pucioşi, Mihaela şi Nicuşor, cei mai aleşi dintre cei culeşi; ci e vorba de mai mulţi, chiar mai mulţi şi decât 14 (o altă cifră mincinoasă, folosită în paralel de liderii pucioşi, pentru a desemna “auditoriul” farsei de la Pucioasa). Despre acest “popor” pucios se vorbeşte că ar fi fost născut “prin venirea Fiului lui Dumnezeu peste el”, deci a doua venire a Domnului a avut loc deja la Pucioasa, îndată ce se vorbeşte despre ea aici la timpul trecut:
“O, popor al venirii Fiului meu! El te-a răpit dintre oameni şi te-a luat la sân şi te-a făcut popor nou, aşternut al venirii Lui. Norul pe care stă El şi sfinţii Lui stă deasupra ta, şi îţi grăieşte Domnul din nor, iar grădina Lui cu fii în ea îţi aduce ţie glasul Lui care te învaţă […] căci Cel ce vine este Domnul Dumnezeul tău, Ierusalime român, popor al venirii Domnului. O, cine te-ar fi născut pe tine ca să fii dacă nu era peste tine venirea Fiului meu?”  (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  21-09-2001)
Această venire, care a avut loc deja la Pucioasa, este însă parţială (“Domnul” Pucios nu vine la ei cu trupul Său cel înviat, ci vine ca o fantomă, şi doar glasul I se aude). Se promite însă că va fi şi o venire a Luicu totul” (a treia, sau a patra venire, dacă ne luăm după alte numărători ale pucioşilor). Până atunci, liderii pucioşi urmează să fie încor(n)oraţi şi păziţi straşnic ca pe nişte împăraţi ai ţării venirii Fiului pe pământ, R(h)rromânia:
“Să le dai, Fiule scump, să le dai nădejdea cea care îi ţine în Tine. Să-i faci coroană pentru ţara venirii Tale şi s-o păzeşti prin ei. Amin. Unde sunt ei, Tu să păzeşti. […] Acum aştept cu totul venirea Ta cu sfinţii şi cerul cel nou şi pământul cel nou şi cele ce va să fie, Fiule Care vii.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  21-09-2001)
Liderii pucioşi, îmbătaţi de linguşelile neruşinate ale celor mai fideli acoliţi ai lor, refuză să se mai uite din când în când şi în oglindă, ca să vadă cum au început şi ei să îmbătrânească şi să li se clatine dinţii în gură. Dimpotrivă, ei se consideră în continuare “copii frumoşi şi sfinţi”, modele absolute spre care va alerga cu limba scoasă toată omenirea, curând, curând, ca să le admire “virtutea frumuseţii” şi să le asculte inepţiile şi minciunile ticluite de ei, cei doi “fii ai veciei”, despre “venirea cuvântului Domnului de la Pucioasa”:
“Frumuseţea copilului sfânt va fi lumina lumii curând, curând. Învaţă această virtute, Ierusalime, şi mereu s-o înveţi, şi mereu să stai în ea, că iar îţi spun: frumuseţea copilului sfânt va fi în curând lumina lumii, şi mulţi vor veni de la întuneric la lumină şi vor dori frumuseţea ta şi vor lua din ea şi vor asculta de cuvântul venirii Mele, care-i îmbracă în slava lui pe cei ce Mă aşteaptă cu nădejde, crezând în dragostea ce va să fie pentru fiii veciei. Amin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  21-09-2001)
Se instaurează un nou “creştinism” şi o nouă “eră creştină”, care le vor înlocui pe cele care au fost până acum, şi în care cei dintâi “ucenici” vor fi ei: El şi Ea, liderii pucioşi cei mincinoşi, ucenicii diavolului şi ai venirii de azi a lui Antihrist:
Voi sunteţi primii creştini ai cuvântului Meu de azi, ai venirii Mele de azi, şi v-am făcut ucenici şi v-am învăţat ce înseamnă lucrare de ucenic şi v-am rugat s-o lucraţi, şi să nu vă fie greu s-o lucraţi.”
 Antihrist vine în chip nevăzut la Pucioasa, cu “cununi de îngeri” şi cu “sfinţii” lui, aşternând peste Rrromânia, ţara nunţii Lui, ţarină cu comoară în ea (comoara fiind noul Ierusalim de la Pucioasa), “cer nou şi pământ nou”, cu condiţia ca românii să-l ia pe Antihrist drept păstor”. Această condiţie pare însă a fi superfluă, îndată ce Antihrist adaugă că el va fi păstor peste români fie că ei ştiu, fie că nu ştiu, fie că ei vor, fie că nu vor, pentru că soarta lor este pecetluită prin predestinare, la venirea lui Antihrist cea de la sfârşit, cu care el îi mângâie acum pe pucioşi:
“Acum, cununi de îngeri întru toate pun pentru voi peste ţara nunţii Mele, şi zic: binecuvântată să fii, tu, ţară a venirii Mele cu sfinţii. Îngerii fac cerc deasupra ta şi în jurul tău, iar tu să priveşti în sus, nu în jos, şi să iubeşti comoara Mea din tine, că prin ea tu eşti de mare preţ în ochii Mei, că unde sunt ai Mei, acolo sunt şi Eu, şi te ocrotesc prin ei. Amin. Te voiesc cer nou şi pământ nou, şi vreau să voieşti şi tu, dar ia-Mă de păstor, ţara Mea, că Eu sunt Păstor cu cruce, fiindcă aşa M-a primit ţara Mea cea dintâi. Iar tu eşti ţara Mea cea din urmă, şi te am de la Tatăl, ca să nu fiu fără casă la venirea Mea cea de la sfârşit. Eu sunt Păstorul tău, fie că ştii, fie că nu ştii, fie că vrei, fie că nu vrei, căci aşa e soarta ta cea de la Tatăl. Te mângâi cu venirea Mea şi îţi ung fruntea şi te numesc a Mea, căci am în tine comoara Mea, şi tu eşti ţarina cea cu comoară în ea, aşa cum Eu am grăit despre taina aceasta. Amin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  27-09-2001)
Numai “cei mici” de la Pucioasa au vrut şi au acceptat să fie ai lui Antihrist, în zilele venirii Lui cea tainică de acum, venire fără de trup, de la Pucioasa. Ceilalţi, “cei mari” din Biserică, nu vor să recunoască în “Cuvântul” pucios de la Noul Ierusalim o nouă Evanghelie, ci îl dau anatemei şi se încăpăţânează să-L aştepte doar pe Hristos Cel înviat, Cel care va veni cu slavă văzută şi cu trupul Său cel răstignit şi înviat, atunci când va veni:
“Numai cei mici au vrut să fie ai Noştri pentru zilele venirii Mele de acum. Cei mari n-au voit cu nici un chip să fie lângă cuvântul Meu cel făcător, mamă. Eu sunt Domnul, Care stârnesc marea şi fac să mugească valurile ei, dar cei mari se fac că nu aud, mamă.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  14-10-2001)
Liderii pucioşi cei nerăbdători s-au făcut casă a venirii lui Antihrist, după 2000 de ani de aşteptare răbdătoare a Bisericii, şi sunt rugaţi de El să mimeze trăirea lor, ca să arate ca şi când ar fi trăirea din ziua venirii Domnului Iisus Hristos, “ca şi cum ar fi ziua Lui, ziua venirii Lui”, aşa încât mascarada de la Pucioasa să devină credibilă:
“Voi, cei micuţi care aţi vrut cu Domnul şi v-aţi făcut casă a venirii Lui după două mii de ani, vă dau rugă să vă întăriţi din zi în zi mai mult darul credinţei, ca să se împlinească făgăduinţele Domnului şi venirea Lui, aşa cum şi El şi profeţii au făgăduit-o. Vă rog pe voi să trăiţi ca în ziua venirii Domnului. Aceasta este ruga mea spre voi. Duhul şi sufletul şi trupul vostru să stea aprinse pentru El ca şi cum ar fi ziua Lui, ziua venirii Lui, că mult veţi ajuta voi cerul şi pământul dacă veţi asculta aşa.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  14-10-2001)
Mascarada de la Pucioasa se transformă îndată într-o beţie a ficţiunii, cu care trebuie contaminată toată comunitatea pucioasă. Fiecare este dator să-l amăgească pe semenul său cu cuvinte de dor care pretind că a ajuns într-o stare extatică, obligându-l “să stea aprins” în cântări dulci şi în miresme de crini şi de trandafiri, trăindu-şi restul zilelor pe care le mai are de trăit  într-o perpetuă, dar falsă, iluzie a venirii Domnului, cântând cântecul venirii Lui şi trăind “ca şi cum astăzi ar fi chiar ziua venirii Lui”:
“ Aveţi grijă unul de altul cu duh duios pentru venirea Domnului. Schimbaţi-vă ca pentru El, din slavă în slavă, din trăire sfântă în trăire sfântă, din dor în dor, din cântec în cântec. Faceţi-vă cântec dulce. Cântecul venirii Lui să-l cântaţi. Să fiţi crini şi trandafiri şi să vă cadă sămânţa pe pământ bun, şi să crească din ea crini şi trandafiri în calea venirii Domnului, grădină verde, şi numai flori peste ea să fiţi şi să prăsiţi. Aceasta este ruga mea spre voi. Trupul meu şi al Fiului meu sunt deasupra, şi cu mâinile întinse vă ocrotim şi vă dorim, iar voi să nu uitaţi aceasta, şi să fiţi şi să trăiţi şi să iubiţi ca în ziua venirii Domnului. Staţi aprinşi pentru noi ca şi cum ar fi ziua venirii Lui, şi mult veţi ajuta cerul şi pământul dacă veţi asculta aşa. Treziţi-vă unul pe altul spre aceasta şi schimbaţi-vă din slavă în slavă, că voi sunteţi cei de la venirea Lui, fiii venirii Domnului.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din  14-10-2001)
……………………
Estera Margareta
7 februarie 2011
……………………

Comentarii

Postări populare