171. Fotografia “sacră”
În Cartea pucioşilor intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu” se află la pagina 659 o “fotografie sacră” care-i arată simultan pe “Iisus” şi pe Verginica în “lucrare” de taină. Pucioşii tratează acestă “fotografie venită din cer” cu o pioşenie ieşită din comun. Au tras-o la xerox, au mărit-o, au pus-o în ramă şi rama au aşezat-o la candelă şi se închină la ea.
Să vedem ce spune despre această fotografie însuşi “Dumnezeul Pucioasei” în Cartea lui:
“...Am o fotografie pe pământ cu Verginica în lucrare şi am arătat drumul Golgotei Mele şi în fotografia aceea. De unde tată s-a văzut în fotografia aceea drumul Golgotei? Verginica era în camera ei de suferinţă şi Eu stăteam cu ea de vorbă faţă către faţă şi i-am arătat drumul Golgotei care nu se vede cu ochii trupului. Iată, cele ce nu se văd, sunt Israele...” (Citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa , ediţia 1995, pagina 658)
Pasă-mi-te, în această fotografie apare Însuşi Domnul Iisus Hristos-Cuvântul, aflat pe dealul Golgotei, antrenându-se în dialog cu Verginica, care stătea în camera ei. Pentru autenticitate, comentatorii pucioşi recunosc camera Verginicăi, patul pe care sta ea în capul oaselor, o candelă aninată pe perete, până şi maşina de cusut a Verginicăi o recunosc într-un colţ de cameră. Tot pucioşii pretind că cel care a fotografiat scena era “Sfântul Apostol Luca”, (care fusese întâi doctor, apoi pictor, iar acum se modernizase, abandonând pictura şi devenind fotograf) şi care avea cu el aparatul lui de fotografiat, dotat cu blitz, ca să poată poza bine şi noaptea. Pe maşina de cusut pucioşii recunosc coroana de spini a Mântuitorului, aşezată pe giulgiul Lui alb care tocmai fusese scos din mormânt. Cine a pus coroana şi giulgiul acolo? Mister. Mai ales că în spaţiul european mai era un giulgiu recuperat de la Golgota (al doilea!!), pus sub lacăt într-o raclă de sticlă, la Torino. Alt mister misterios este că Verginica era trează în poză; or se ştie limpede că ea întotdeauna Îl primea pe “Domnul” ei în Cuvânt doar atunci când se afla în adânc somn cataleptic, iar “Domnul” îi vorbea la ureche.
Tot în fotografie se mai pot vedea: o tufă de trandafiri, o alee cu iarbă şi cu pietre (într-un comentariu destul de recent făcut la Pro TV, într-un interviu, câţiva adepţi pucioşi mai proeminenţi pretindeau că acestea sunt pietrele de pe dealul Golgotei!), iar în fundal, se vedeau cele trei cruci de pe Golgota, mari cât stâlpii de telegraf (dacă păstrăm proporţiile şi perspectiva). Se pretinde de către pucioşi şi de către simpatizanţii lor că fotografia era autentică, pe motivul infantil că pe vremea aceea (februarie 1964) încă nu se inventaseră trucajele fotografice!!! Să zicem că ar fi aşa, deşi falsurile sunt de când lumea şi vor mai tot fi; dar unele nelămuriri tot mai plutesc în aer. De exemplu:
1. Cum a reuşit Şfântul Apoştol Luca să fotografieze simultan atât camera Verginicăi de la Maluri, cât şi dealul Golgotei din Israel? Mister! Doar dacă nu cumva a făcut un colaj, combinând în laborator două fotografii separate.
2. Cum a reuşit Şfântul să suprapună pe peliculă două evenimente temporale atât de îndepărtate: camera Verginicăi, aşa cum arăta ea în februarie 1964, şi dealul Golgotei, cu crucile şi pietrele sale, aşa cum arăta el imediat după învierea din morţi a lui Iisus? Mister. Doar prin comprimarea timpului, să fi juxtapus temporal, la aceeaşi străfulgerare a blitzului, două evenimente depărţite de circa 2000 de ani.
3. de ce coroana de spini pare desenată, apărând mai degrabă a fi “coroană cu spini”? În fotografie se vede o coroană inofensivă, din care ies două smocuri (unul cu doi spini, altul cu trei spini), toţi spinii fiind orientaţi în sus, aşa încât la aşezarea coroanei pe cap ei nici măcar nu ar atinge pielea capului!!!
3. Dacă fotografia este sfântă şi autentică, de ce nu mai apare ea şi în ediţia din anul 2006 a cărţii “Cuvântul lui Dumnezeu”? De ce o ascund acum liderii pucioşi, de parcă le-ar fi ruşine cu ea?
4. De ce cele două personaje aflate în dialog se uită în direcţii diferite, astfel încât nici Verginica nu priveşte spre “Iisus” nici “Iisus” nu priveşte spre Verginica? Sau colajul nu se rezumă numai la locuri, ci şi la persoane?
5. Un amănunt interesant este şi acela că pucioşii pretind că Sfântul Luca a developat pozele într-un atelier foto din Pucioasa, în care el a intrat prin efracţie în timpul nopţii. Pozele fuseseră făcute la Maluri; sfântul Luca a dat o fugă la Pucioasa, a developat pozele, apoi s-a întors în zbor iarăşi la Maluri (iar între Pucioasa şi Maluri sunt cel puţin 5-6 Km) ca să-i dea o poză Verginicăi, iar o poză a păstrat-o pentru sine, ca s-o pună bine, în “arhiva cerului”. Toate aceste amănunte picante provin de la Pucioşi, din mărturiile lor oficiale, şi nu de la cei care zâmbeau pe sub mustaţă atunci când le-au auzit pentru prima dată.
Şi atunci: dacă Şfântul Luca Delapucioasa tot era dotat şi cu blitz, de ce nu avea cu el şi cele necesare developării, aşa încât a trebuit să dea o spargere în toiul nopţii la acel atelier foto din Pucioasa, ca să folosescă apoi fraudulos aparate şi substanţe care nu-i aparţineau? Sau de ce n-a folosit mai degrabă un aparat de tip Polaroid, care ar fi făcut fotografiile pe loc, scutindu-l de a da spargeri noaptea prin casele oamenilor cumsecade. Dar, cine ştie, poate nu aflase bietul “Şfânt Luca” noutatea veche de 17 de ani că aparatul foto Polaroid, inventat în 1947 de americanul Edwin Land, realizează fotografii "la minut"! Sau poate era prea sărac la pungă ca să-şi cumpere o asemenea bijuterie tehnică!
……………………
Estera
25 ianuarie 2010
……………………
Să vedem ce spune despre această fotografie însuşi “Dumnezeul Pucioasei” în Cartea lui:
“...Am o fotografie pe pământ cu Verginica în lucrare şi am arătat drumul Golgotei Mele şi în fotografia aceea. De unde tată s-a văzut în fotografia aceea drumul Golgotei? Verginica era în camera ei de suferinţă şi Eu stăteam cu ea de vorbă faţă către faţă şi i-am arătat drumul Golgotei care nu se vede cu ochii trupului. Iată, cele ce nu se văd, sunt Israele...” (Citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa , ediţia 1995, pagina 658)
Pasă-mi-te, în această fotografie apare Însuşi Domnul Iisus Hristos-Cuvântul, aflat pe dealul Golgotei, antrenându-se în dialog cu Verginica, care stătea în camera ei. Pentru autenticitate, comentatorii pucioşi recunosc camera Verginicăi, patul pe care sta ea în capul oaselor, o candelă aninată pe perete, până şi maşina de cusut a Verginicăi o recunosc într-un colţ de cameră. Tot pucioşii pretind că cel care a fotografiat scena era “Sfântul Apostol Luca”, (care fusese întâi doctor, apoi pictor, iar acum se modernizase, abandonând pictura şi devenind fotograf) şi care avea cu el aparatul lui de fotografiat, dotat cu blitz, ca să poată poza bine şi noaptea. Pe maşina de cusut pucioşii recunosc coroana de spini a Mântuitorului, aşezată pe giulgiul Lui alb care tocmai fusese scos din mormânt. Cine a pus coroana şi giulgiul acolo? Mister. Mai ales că în spaţiul european mai era un giulgiu recuperat de la Golgota (al doilea!!), pus sub lacăt într-o raclă de sticlă, la Torino. Alt mister misterios este că Verginica era trează în poză; or se ştie limpede că ea întotdeauna Îl primea pe “Domnul” ei în Cuvânt doar atunci când se afla în adânc somn cataleptic, iar “Domnul” îi vorbea la ureche.
Tot în fotografie se mai pot vedea: o tufă de trandafiri, o alee cu iarbă şi cu pietre (într-un comentariu destul de recent făcut la Pro TV, într-un interviu, câţiva adepţi pucioşi mai proeminenţi pretindeau că acestea sunt pietrele de pe dealul Golgotei!), iar în fundal, se vedeau cele trei cruci de pe Golgota, mari cât stâlpii de telegraf (dacă păstrăm proporţiile şi perspectiva). Se pretinde de către pucioşi şi de către simpatizanţii lor că fotografia era autentică, pe motivul infantil că pe vremea aceea (februarie 1964) încă nu se inventaseră trucajele fotografice!!! Să zicem că ar fi aşa, deşi falsurile sunt de când lumea şi vor mai tot fi; dar unele nelămuriri tot mai plutesc în aer. De exemplu:
1. Cum a reuşit Şfântul Apoştol Luca să fotografieze simultan atât camera Verginicăi de la Maluri, cât şi dealul Golgotei din Israel? Mister! Doar dacă nu cumva a făcut un colaj, combinând în laborator două fotografii separate.
2. Cum a reuşit Şfântul să suprapună pe peliculă două evenimente temporale atât de îndepărtate: camera Verginicăi, aşa cum arăta ea în februarie 1964, şi dealul Golgotei, cu crucile şi pietrele sale, aşa cum arăta el imediat după învierea din morţi a lui Iisus? Mister. Doar prin comprimarea timpului, să fi juxtapus temporal, la aceeaşi străfulgerare a blitzului, două evenimente depărţite de circa 2000 de ani.
3. de ce coroana de spini pare desenată, apărând mai degrabă a fi “coroană cu spini”? În fotografie se vede o coroană inofensivă, din care ies două smocuri (unul cu doi spini, altul cu trei spini), toţi spinii fiind orientaţi în sus, aşa încât la aşezarea coroanei pe cap ei nici măcar nu ar atinge pielea capului!!!
3. Dacă fotografia este sfântă şi autentică, de ce nu mai apare ea şi în ediţia din anul 2006 a cărţii “Cuvântul lui Dumnezeu”? De ce o ascund acum liderii pucioşi, de parcă le-ar fi ruşine cu ea?
4. De ce cele două personaje aflate în dialog se uită în direcţii diferite, astfel încât nici Verginica nu priveşte spre “Iisus” nici “Iisus” nu priveşte spre Verginica? Sau colajul nu se rezumă numai la locuri, ci şi la persoane?
5. Un amănunt interesant este şi acela că pucioşii pretind că Sfântul Luca a developat pozele într-un atelier foto din Pucioasa, în care el a intrat prin efracţie în timpul nopţii. Pozele fuseseră făcute la Maluri; sfântul Luca a dat o fugă la Pucioasa, a developat pozele, apoi s-a întors în zbor iarăşi la Maluri (iar între Pucioasa şi Maluri sunt cel puţin 5-6 Km) ca să-i dea o poză Verginicăi, iar o poză a păstrat-o pentru sine, ca s-o pună bine, în “arhiva cerului”. Toate aceste amănunte picante provin de la Pucioşi, din mărturiile lor oficiale, şi nu de la cei care zâmbeau pe sub mustaţă atunci când le-au auzit pentru prima dată.
Şi atunci: dacă Şfântul Luca Delapucioasa tot era dotat şi cu blitz, de ce nu avea cu el şi cele necesare developării, aşa încât a trebuit să dea o spargere în toiul nopţii la acel atelier foto din Pucioasa, ca să folosescă apoi fraudulos aparate şi substanţe care nu-i aparţineau? Sau de ce n-a folosit mai degrabă un aparat de tip Polaroid, care ar fi făcut fotografiile pe loc, scutindu-l de a da spargeri noaptea prin casele oamenilor cumsecade. Dar, cine ştie, poate nu aflase bietul “Şfânt Luca” noutatea veche de 17 de ani că aparatul foto Polaroid, inventat în 1947 de americanul Edwin Land, realizează fotografii "la minut"! Sau poate era prea sărac la pungă ca să-şi cumpere o asemenea bijuterie tehnică!
……………………
Estera
25 ianuarie 2010
……………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.