75. Epistola a Doua către Pucioşi a “Domnului” lor, “Iisus Hristos”
(Comentariu la Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)
Motto:“ Nu credeţi minciunile şi basmele”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 2/15 septembrie 1974)
A doua epistolă este adresată (indirect) răzvrătitului Turculeţ. Supărarea “Domnului“ pe Turculeţ este atât de mare, încât el o ameninţă dur chiar şi pe Verginica, pentru eventualitatea oricărui cuvânt omis sau scăpat din această epistolă. Se pare însă că epistola n-a avut prea mare efect, deoarece peste mai bine de un an, “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” va reveni cu ameninţări directe: “Acest Turculeţ merită bătut, merită bătut, tată” (26 octombrie/8 noiembrie 1967)
Dar iată textul epistolei, reprodus în Cartea Mare la pagina 123:
CAP. I. Lucrarea celor răzvrătiţi este dată pe faţă
1. … Verginico, fii atentă la cuvintele Mele pe care Eu voiesc să ţi le spun numai ţie şi celor ce Eu le spun în faţa ta.
2. Verginico, va veni la templu unul dintre cei răzvrătiţi (Turculeţ, n.r.).
3. Eu, Domnul, n-am să-i grăiesc nici un cuvânt afară de cele ce-ţi dau ţie acum, că la unii ca aceştia le voi lua tot dreptul de a mai propovădui cuvântul sfintei Evanghelii, căci nu sunt vrednici de ascultare, că ei vor să fie ascultaţi şi văzuţi de oameni, dar că au auzit pe Domnul grăindu-le în faţă, ei nu vor să Mă asculte, şi au intrat în turma Mea să-Mi risipească oile, ucigându-le fără milă.
4. Spune-i, Verginico, acestui răzvrătit dacă vrea să aibă oi şi dacă vrea să fie păstor, să intre cu luntrea în marea cea tulbure şi amară ca fierea şi să-şi găsească prin munca sa oi, ca, la pierderea unei oi, să-l usture şi pe el inima cum Mă ustură şi pe Mine de pierderea oilor Mele, pe care el Mi le omoară fără milă.
5. A intrat în oile Mele, făcându-se el vrednic de păstor. Nu-l primesc! Să iasă! Căci s-a răzvrătit contra Mea.
6. Eu am zis vouă: primiţi-l, ca să vedeţi şi voi ce face el, dar Eu am urmărit tot pasul lui, am urmărit toată viaţa lui, dar de aici nu-i mai îngădui nici un pas să mai facă, şi nici oilor Mele nu le mai îngădui să meargă după acest răzvrătit.
7. Mi-a dat Mie copilul. Eu l-am dat în seama unui sol, cu înfiere cerească. Martori am cerul sfânt. Şi acum, acest răzvrătit îmi cere copilul. Spune-i, fiica Mea, că pe copil să nu-l mai ceară, căci copilul este al Domnului, şi la ziua judecăţii îl va judeca aspru pe acest tată amorţit de vreme.
8. Să-i citeşti, Verginico, aceste cuvinte ale Mele. Dacă se va smeri şi îşi va plânge stricăciunea ce Mi-a adus-o Mie şi oilor Mele, Eu, Domnul, îl voi ierta, iar de nu, îi poruncesc să iasă afară din oile Mele şi poruncesc oilor să nu-l mai asculte, că vor fi pedepsite de Mine, Domnul.
9. Ai auzit, fiica Mea? Să îndrăzneşti a da această scrisoare, să nu cruţi nici un cuvânt, căci îţi vei pierde oile, şi pe tine te vei duce în mare greutate faţă de suferinţa pe care o porţi.
10. Spune, Verginico, suferinţa ta pe care o porţi, că este foarte mare şi foarte grea, dar să ştie toată turma Mea de oi că suferinţa ta ţi-ai dobîndit-o prin neascultarea lor, prin neîmplinirea lor şi prin neiubirea lor faţă de Domnul şi prin plecarea feţei lor faţă de alţi profeţi.
11. Sfârşit,
Domnul Iisus Hristos.
(10/23 martie 1966)
Motto:“ Nu credeţi minciunile şi basmele”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 2/15 septembrie 1974)
A doua epistolă este adresată (indirect) răzvrătitului Turculeţ. Supărarea “Domnului“ pe Turculeţ este atât de mare, încât el o ameninţă dur chiar şi pe Verginica, pentru eventualitatea oricărui cuvânt omis sau scăpat din această epistolă. Se pare însă că epistola n-a avut prea mare efect, deoarece peste mai bine de un an, “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” va reveni cu ameninţări directe: “Acest Turculeţ merită bătut, merită bătut, tată” (26 octombrie/8 noiembrie 1967)
Dar iată textul epistolei, reprodus în Cartea Mare la pagina 123:
CAP. I. Lucrarea celor răzvrătiţi este dată pe faţă
1. … Verginico, fii atentă la cuvintele Mele pe care Eu voiesc să ţi le spun numai ţie şi celor ce Eu le spun în faţa ta.
2. Verginico, va veni la templu unul dintre cei răzvrătiţi (Turculeţ, n.r.).
3. Eu, Domnul, n-am să-i grăiesc nici un cuvânt afară de cele ce-ţi dau ţie acum, că la unii ca aceştia le voi lua tot dreptul de a mai propovădui cuvântul sfintei Evanghelii, căci nu sunt vrednici de ascultare, că ei vor să fie ascultaţi şi văzuţi de oameni, dar că au auzit pe Domnul grăindu-le în faţă, ei nu vor să Mă asculte, şi au intrat în turma Mea să-Mi risipească oile, ucigându-le fără milă.
4. Spune-i, Verginico, acestui răzvrătit dacă vrea să aibă oi şi dacă vrea să fie păstor, să intre cu luntrea în marea cea tulbure şi amară ca fierea şi să-şi găsească prin munca sa oi, ca, la pierderea unei oi, să-l usture şi pe el inima cum Mă ustură şi pe Mine de pierderea oilor Mele, pe care el Mi le omoară fără milă.
5. A intrat în oile Mele, făcându-se el vrednic de păstor. Nu-l primesc! Să iasă! Căci s-a răzvrătit contra Mea.
6. Eu am zis vouă: primiţi-l, ca să vedeţi şi voi ce face el, dar Eu am urmărit tot pasul lui, am urmărit toată viaţa lui, dar de aici nu-i mai îngădui nici un pas să mai facă, şi nici oilor Mele nu le mai îngădui să meargă după acest răzvrătit.
7. Mi-a dat Mie copilul. Eu l-am dat în seama unui sol, cu înfiere cerească. Martori am cerul sfânt. Şi acum, acest răzvrătit îmi cere copilul. Spune-i, fiica Mea, că pe copil să nu-l mai ceară, căci copilul este al Domnului, şi la ziua judecăţii îl va judeca aspru pe acest tată amorţit de vreme.
8. Să-i citeşti, Verginico, aceste cuvinte ale Mele. Dacă se va smeri şi îşi va plânge stricăciunea ce Mi-a adus-o Mie şi oilor Mele, Eu, Domnul, îl voi ierta, iar de nu, îi poruncesc să iasă afară din oile Mele şi poruncesc oilor să nu-l mai asculte, că vor fi pedepsite de Mine, Domnul.
9. Ai auzit, fiica Mea? Să îndrăzneşti a da această scrisoare, să nu cruţi nici un cuvânt, căci îţi vei pierde oile, şi pe tine te vei duce în mare greutate faţă de suferinţa pe care o porţi.
10. Spune, Verginico, suferinţa ta pe care o porţi, că este foarte mare şi foarte grea, dar să ştie toată turma Mea de oi că suferinţa ta ţi-ai dobîndit-o prin neascultarea lor, prin neîmplinirea lor şi prin neiubirea lor faţă de Domnul şi prin plecarea feţei lor faţă de alţi profeţi.
11. Sfârşit,
Domnul Iisus Hristos.
(10/23 martie 1966)
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.