532. Liderii sectei “Noul Ierusalim” îi ameninţă pe “trădătorii intriganţi” care fac dezvăluiri despre ei
Cookie-urile ne ajută să ne oferim serviciile. Dacă folosiți serviciile noastre, înseamnă că sunteți de acord să folosim cookie-uri.
532. Liderii sectei “Noul Ierusalim” îi
ameninţă pe “trădătorii intriganţi” care fac dezvăluiri despre ei
În articolul din 27 septembrie a.c.
semnalam că liderii “pucioşi” s-au “inflamat” peste măsură atunci când au fost
demascaţi că-i denumesc “trădători”
pe foştii supuşi, aceia care i-au părăsit de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. De
aceea, ei au riscat să se acopere cu o minciună, pretinzând că nici ei, nici “Dumnezeul” lor nu i-ar fi denumit
“trădători” pe cei care au avut curajul şi puterea să părăsească secta, ci
însuşi “diavolul” i-a numit aşa, după
ce tot el i-a tras afară pe răzvrătiţi din “Raiul”
de la Pucioasa:
« O, abia
acum [...] am răzbătut să pot avea ucenici de un lucru cu Mine, dar
iată, și din aceia vine diavolul să-i tragă la el
[...]. Nu Eu, ci el le pune apoi nume de trădători la cei trași afară din staul [...] »[1] (citat din predica leliţei Mihaela din
21 septembrie 2017)
Dar
cine, era de fapt „diavolul” care a
îndrăznit să-i numească „trădători”
pe acei oameni care şi-au ales în mod liber calea şi viitorul?
Răsfoind
precedenta predică a Mihaelei, dădeam de o mare surpriză, descoperind cine era Acela pe care Mihaela Îl numea „diavol”. Păi acolo Însuşi „Dumnezeul” Pucioasei era Cel
care îi numea „trădători” pe cei care
dezertaseră din secta „Noul Ierusalim”,
punându-Şi retoric şi întrebarea dacă
„trădarea” celor fugiţi n-ar merita
cumva şi o măsură punitivă, care să-i usture:
« O, nu pot
nici cei ce vin și se dau Domnului cu viața lor, cu iubirea lor, nu pot nici
aceia toți, nu pot toți să nu-și aibă voia lor multă vreme, ci numai o vreme, și
se ridică și ei și lovesc și se nemulțumesc și trădează apoi pe
Domnul și se
duc spre voia lor [...] Să vă pedepsesc pentru trădare, sau pentru că nu M-ați iubit?»[2] (citat din predica leliţei Mihaela din
11 septembrie 2017)
Totodată,
înclinaţia Mihaelei spre inconsecvenţe (deja arhicunoscută) s-a regăsit şi în
legătură cu acest subiect. În propensiunea ei către flecăreli, ea „dezvăluia” fără
voie, în aceeaşi predică, faptul că de fapt un
altul ar fi fost „diavolul” care-i
făcea trădători pe fugari, şi anume duhul pucioşesc care îşi atribuia numele de
„Ioan Botezătorul”:
« O, [...] Tu iubești mult acest popor mititel și stai cu mâinile
întinse deasupra lui, că se ivesc trădări și
dureri [...]»[3] (citat din predica leliţei Mihaela din
11 septembrie 2017)
Apăruse
aşadar o dilemă, care a devenit şi subiectul acelui articol: care dintre cele
două Personaje pucioşeşti era de fapt „diavolul”
care i-a numit pe fugari, „trădători”?
Enigmă care, iată este limpezită acum tot de Mihaela, într-o nouă predică. Deşi
în mesajul din 21 septembrie 2017 „Dumnezeul”
Pucioasei pretindea ritos (şi iată textul doveditor : « Nu Eu, ci el le pune apoi nume de trădători la cei trași afară din staul [...]») că nu El, ci „diavolul” se ocupă cu asemenea potlogării defăimătoare,
iată că acum Mihaela Îl citează, dezvăluind
din nou că El este cel care-i face pe
fugari „trădători”:
« Ca să se poată vedea, fiilor, că toți cei care au dat curs trădării și vânzării lucrului Meu cel de azi au fost cei ce au stat cei mai aproape, și la care toți ceilalți nu se gândeau că au aceștia cuțitul trădării sub
haina lor de creștini [...] O, fiilor, nelepădarea de sine a celor care au trecut prin acest popor al
lucrării Mele de azi a făcut din ei defăimători, trădători,
vânzători [...]»[4] (citat din predica leliţei Mihaela din 14
octombrie 2017)
Disperată
că mascarada de la Pucioasa este din ce în ce mai vizibilă, prin dezvăluirile
celor care au părăsit secta şi au devoalat toate dedesubturile ei sulfuroase, Mihaela
trece la invective, făcându-i „defăimători”, „intrigoşi” (? - are talente
ascunse, inventează şi cuvinte noi), „răi”, „proşti” şi ameninţându-i pe pamfletarii care au avut curajul să dea
pe faţă lucrurile cele tăinuite şi să ridiculizeze toate găinăriile sectei, îmbrăcate
în poleială strălucitoare (nu că n-ar fi ele de plâns, ci doar făcând şi ei haz de necaz):
« O, fiilor, nelepădarea de sine a celor care au
trecut prin acest popor al lucrării Mele de azi a făcut din ei defăimători, trădători, vânzători, [...] și iată, cei răi, cei proști n-au stare dacă nu iau în râs pe cineva [...]. O, de ce râdeți voi de cei de sub povară? Aceasta îi întreb pe cei ce râd
și fac haz ca să slăbească în mulți credința. Mai devreme sau mai târziu
această intrigă lucrată de cei intrigoși îi va pierde tot pe ei. »[5] (citat din predica leliţei Mihaela din 14
octombrie 2017)
Cică „Gura păcătosului, adevăr grăieşte”. Leliţa
Mihaela, dacă ar flecări mai puţin, nu şi-ar da atât de mult în petec,
încercând să-şi dreagă propriile bazaconii cu altele, din ce în ce mai mari şi
mai dese.
………………
Anca Ionescu-Târgovişte
16 octombrie 2017
…………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.