504. Cei 40, 50, 60 de ani pucioşeşti care se tot întind ca elasticul
Cookie-urile ne ajută să ne oferim serviciile. Dacă folosiți serviciile noastre, înseamnă că sunteți de acord să folosim cookie-uri.
Liderii
sectei pseudo-ortodoxe “Noul Ierusalim de la Pucioasa” au o satisfacţie
aparte pentru festivism, numărând cu mândrie anii care îi despart de începuturile
ereziei lor, jalonate undeva pe la 1 iunie 1955. Cifrele rotunde le produc cea
mai mare satisfacţie, de aceea ele sunt etalate forţat, chiar şi atunci când nu
ar fi cazul: rareori vom vedea o reprezentare exactă a timpului scurs de la
prima “revelaţie” a Verginicăi. Cele mai multe referinţe îmbracă cifrele
rotunde 40, 50 şi 60. Pentru fiecare dintre ele, liderii sectei au ticluit
câte o epopoee, care de care “mai trasă de păr”, aşa încât festivismul să
mustească măcar din fiecare predică, dacă nu din fiecare frază.
Epopeea celor 40 de ani “pucioşi”
Prima epopee
este epopeea celor 40 de ani
“bătuţi pe muche”. Liderii pucioşi n-au mai avut însă răbdarea necesară, aşa că
“baterea pe muche” a celor 40 de ani
s-a făcut, mult, mult mai devreme decât ar fi fost cazul, punând grav la îndoială
seriozitatea demersului lor festivist.
Prima
referinţă de acest gen apare în anul 1992. Cu
trei ani, o lună şi 18 zile înainte de comemorarea a 40 ani de rătăcire, liderii
“pucioşi” anunţau cu satisfacţie împlinirea acestor “aproape 40 de ani” de lucrătură a “lucrării” de la Pucioasa:
« [...] Care a lucrat şi lucrează întru Duhul Sfânt de aproape
patruzeci de ani. »[1] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13
aprilie 1992)
Începutul fiind făcut, acum se putea trece la repetarea lui, în
diverse construcţii şi forme care anunţau toate acelaşi lucru: deşi ar mai fi de
parcurs din viitorul apropiat mai bine de trei ani, totuşi
comemorarea celor 40 de ani de “cuvânt
pucioşesc” este prezentată în predicile pucioşeşti ca şi iminentă, ca şi când
mereu ar “bate la uşă”:
« Dacă l-aş întreba
pe poporul Meu cel hrănit de aproape patruzeci de ani cu
cuvântul Meu cel viu, [...]»[2] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din
27 aprilie 1992)
Situaţia a rămas neschimbată şi atunci când
s-a ajuns în stadiul în care se înregistrau aproape
trei ani până la împlinirea exactă a celor “4o de ani”. La 3 ani
fără 10 zile până la data corectă, relativismul era în floare:
« [...]
sunt născuţi din cuvântul care curge de aproape patruzeci de ani în mijlocul României.»[3] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 10 iunie 1992)
Când mai sunt 3 ani fără 29 de
zile până la împlinirea reală a celor 40 de ani, liderii sectei
consideră că se află tot în marja celor „aproape 40 de ani”:
« [...]
copil care ai prânzit cu Dumnezeu vreme de aproape patruzeci de ani. »[4] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 iunie 1992)
La urma urmei, ce mai contează trei
ani? După ce (se presupune că) toţi adepţii şi simpatizanţii sectei
s-au obişnuit cu ideea că sărbătorirea celor „40 de ani” este foarte apropiată,
„ca mâine”, oare nu s-ar putea
trece deja la gustarea ei deplină, cu anticipaţie? De ce nu ?! Aşa că, în 27
iulie 1992, cu doi ani şi zece luni
mai înainte, liderii „pucioşi” îşi fac curaj şi proclamă cu emfază
împlinirea desăvârşită a celor „40 de ani” de rătăcire pucioşească:
« De patruzeci de ani spun
Eu că se va vedea pe fruntea ta semnul Meu. Crezi? »[5] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 iulie 1992)
Cititorii acestei „bule pucioşeşti” sunt aşadar interogaţi insidios şi invitaţi
să creadă că cei 37 de ani (plus o lună şi 27 de zile)
scurşi de la 1 iunie 1995 pînă în 27 iulie 1992 sunt de fapt... 40, nu 37! O echivalenţă complet falsă!
Vom vedea cum comedia aceasta, în care timpul pucioşesc se întinde ca
elasticul, se va regăsi şi la
aniversările celor 50 şi apoi 60 de ani de predicare nou-ierusalimiteană.
Deocamdată însă, ea trebuia gustată din plin de către toţi adepţii şi
simpatizanţii „pucioşilor”.
Urmează aşadar un lanţ de echivalenţe forţate şi false. Următoarea
echivalenţă are loc la data de 21 septembrie 1992, când liderii sectei pretind (în
mod repetat) că între 37 ani (plus 3
luni şi 21 de zile) şi „40 de ani” nu este nicio diferenţă:
«A lucrat
Domnul prin cuvânt vreme de patruzeci de ani şi a
chemat la Sine [...] că vreme de patruzeci de ani
n-a urmat acest popor [...] »[6] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 septembrie 1992)
Peste o lună, cei 37 ani (plus 4
luni şi 21 de zile) scurşi de la data de 1 iunie 1955 sunt consideraţi
„aproape 40 de ani”:
« [...] şi iată ce spun Eu astăzi, după aproape patruzeci de ani de lucru în mijlocul acestui popor [...] De patruzeci de ani sunt străpuns de această durere [...] »[7] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 1992)
La 1 ianuarie 1993, ambiguitatea mesajului pucioşesc este totală. Cei 37 ani şi 7 luni scurşi până la acea
dată sunt consideraţi când „aproape 40 de ani”, când exact „40 de ani”:
« [...] am venit să-ţi spun că au trecut aproape patruzeci de ani de când lucrez lângă
tine o lucrare cerească [...] De patruzeci de ani vin
şi vorbesc în mijlocul lui [...] »[8] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 ianuarie 1993)
La 9 februarie 1993, cei 37 de
ani, 8 luni şi 9 zile scurşi până la acea dată devin... tot „40 de
ani”:
« De patruzeci de ani
lucrez la această potecuţă; de patruzeci de ani iau
piatră cu piatră şi pietruiesc această cărare [...] »[9] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 februarie 1993)
La 30 mai 1993, liderii „pucioşi” considerau că „40 de ani” sunt
totuna cu cei 38 de ani (fără o zi) scurşi în realitate până
la acea dată:
« De patruzeci de ani cobor
cuvânt în mijlocul României, de patruzeci de ani
pietruiesc calea Mea [...] »[10] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 mai 1993)
La 15 august 1993, liderii „pucioşi” nu vedeau nicio diferenţă între cei 38 de ani, 2 luni şi 15 zile care
s-au scurs de la început şi „40 de ani”:
« De patruzeci de ani stau
în faţa acestui popor, [...] Mă uit cu patruzeci de ani
înapoi şi o văd pe Verginica [...] vestirea acestei lucrări pe care Eu o săvârşesc în taină cu tine de patruzeci de ani. »[11] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 15 august 1993)
La 29 august 1993, cei 38 de
ani, 2 luni şi 29 de zile scurşi până atunci devin tot „40 de ani”:
« [...] şi iată, sunt patruzeci de
ani de lucrare. De patruzeci de ani stau cu voi, copii ai poporului sfânt, [...] »[12] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 august 1993)
La 4 octombrie 1993, cei 38 de
ani, 4 luni şi 4 zile scurşi până atunci devin tot „40 de ani”:
« [...] am venit să-l învăţ
pe poporul acestei lucrări! De patruzeci de ani stau
în mijlocul lui şi îl învăţ, [...] »[13] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 4 octombrie 1993)
La 11 octombrie 1993, cei 38 de
ani, 4 luni şi 11 zile scurşi până atunci sunt consideraţi tot „40
de ani”:
« Iată
ce a ieşit după patruzeci de ani! »[14] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 11 octombrie 1993)
La 30 noiembrie 1993, cei 38 de
ani şi 6 luni fără o zi scurşi până atunci devin tot „40 de ani”:
« [...] vine Domnul mereu,
mereu vine dacă a venit acum patruzeci de ani. [...]
El este de patruzeci de ani venit la voi. L-aţi văzut
vreodată în cei patruzeci de ani? [...]
Domnul e de patruzeci de
ani venit la tine, şi a stat cu tine mereu.
»[15] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 noiembrie 1993)
La 27 decembrie, liderii sectei realizează performanţa de a repeta acelaşi
fals de nouă ori (!) într-un singur mesaj. În loc de a avansa valoarea corectă
( 38 de ani, 6 luni şi 27 de zile)
ei folosesc aceeaşi formulă rotundă, festivistă („40 de ani”):
« [...] această cină cu care Eu stau în mijlocul tău de patruzeci de ani, popor cu nume sfânt,[...] Aşa şi tu, fiule, şi
M-ai învârtit cu tine patruzeci de ani. [...]
ai stat în
această lucrare vreme de patruzeci de ani,
popor cu nume sfânt, [...] De patruzeci de ani am
coborât prin cuvânt [...] căci vreme de patruzeci de ani
a fost această aşteptare, [...] dar peste tine am lucrat patruzeci de ani, Israele al harului.[...] Iată, după patruzeci de ani Eu nu am lucrători ca să ies să-Mi culeg agoniseala.[...]
lucrarea care
v-a purtat pe voi patruzeci de ani,[...]
pentru ce,
oare, a lucrat Domnul cu voi timp de patruzeci de ani,
copii ai poporului cel ales [...] »[16] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 decembrie 1993)
La 2 februarie 1994, liderii „pucioşi” echivalează cei 38 de ani, 8 luni şi 2 zile care
s-au scurs de la „începuturile” lor tot cu o expresie festivistă (dar falsă), „
vremea de 40 de ani”:
« [...] ţi-am vestit vreme de patruzeci
de ani, şi iată astăzi glasul Meu peste
tine. »[17] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 2 februarie 1994)
La 7 martie 1994, cei „40 de ani” erau folosiţi de „pucioşi”
pentru a acoperi 38 de ani, 9 luni şi
7 zile:
« [...] sunt venit în lucru de patruzeci de ani, tată. »[18] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 martie 1994)
La 25 martie 1994, liderii „pucioşi” folosesc în mod repetat aceeaşi
formulă festivistă („40 de ani”)
în loc de valoarea reală 38 de ani, 9 luni şi 25 de zile:
« [...] şi stau cu tine de patruzeci de ani.[...]
De patruzeci de ani îl păstoresc, [...] . Iată,
după
patruzeci de ani n-am în cine să Mă sălăşluiesc ca să lucrez de-acum. »[19] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 martie 1994)
După trecerea a 38 de ani,
10 luni şi 10 de zile, liderii
“pucioşi” pretind din nou că s-au scurs deja cei “40 de ani” fatidici:
« Şi
iată, s-au scurs patruzeci de ani de când Eu
cuvintez şi vestesc din vreme şi lucrez la vreme, [...] »[20] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 10 aprilie 1994)
La 18 aprilie 1994, cei 38 de
ani (plus 10 luni şi 18 zile) scurşi până atunci sunt consideraţi...
tot „40 de ani”:
« [...] şi am lucrat cu voi patruzeci de ani în taină cerească, [...] din
cuvântul care vă învaţă de patruzeci de ani. »[21] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 18 aprilie 1994)
Neglijenţele, dublate de tot atâtea falsuri, continuă nestingherit pe
aceeaşi temă. Patru zile mai târziu este lansat un nou mesaj, în care cei „40
de ani” sunt puşi să echivaleze 38
de ani, 10 luni şi 22 de zile:
«[...] Eu
păstoresc de
patruzeci de ani acest popor. [...]
cu lucrarea Mea cea de patruzeci de ani ascunsă sub obroc, şi am ieşit. »[22] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 22 aprilie 1994)
Peste alte trei zile, farsa se repetă. Acum, cei „40 de ani” substituie valoarea reală de 38 de ani, 10 luni şi 25 de zile:
«[...] locuiesc
în mijlocul tău de patruzeci de ani,
popor al lui Israel.[...] din praznicul acestei lucrări, care se numeşte Cuvântul lui
Dumnezeu întru cină de patruzeci de ani. »[23] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 aprilie 1994)
Peste încă o lună, minciunile se îndesesc. Nu mai puţin de 7 referinţe
false găsim în mesajul din 21 mai 1994:
« Cuvântul
Meu te însoţeşte pe tine de patruzeci de ani,
tată, [...] Această
carte lucrată de Dumnezeu vreme de patruzeci de ani,
este adevărată [...] ei sunt potrivnicii acestui sfat ceresc pe
care-l am Eu între voi de patruzeci de ani. [...]
Sunt patruzeci de ani de lucru peste ogorul
tău, Israele, [...] Îmi dai peste mână de patruzeci de ani. Îmi spui că nu-i
adevărat, de patruzeci de ani Îmi spui [...]
De patruzeci de ani
numai aşa faci cu Mine, [...] »[24] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 mai 1994)
Mesajul pucioşesc din 23 mai substituie valoarea
reală de 38 de ani, 11 luni şi 23 de zile
cu „eternul” clişeu „cei 40 de ani”:
« [...] căci am îngăduit patruzeci de ani acest
popor, [...] »[25] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 23 mai 1994)
Un fals repetat apare după doar patru zile. Atunci, 38 de ani, 11 luni şi 23 de zile
devin, printr-o nouă scamatorie pucioşească... tot „40
de ani”:
« [...] stă în sfat cu tine de patruzeci de ani, Israele al venirii Mele pe nori.[...] eşti martorul
unei lucrări dumnezeieşti de patruzeci de ani. »[26] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 mai 1994)
Faptul că, odată cu trecerea timpului, diferenţa dintre valoarea falsă şi
cele reale se tot micşorează, nu reprezintă de fel o circumstanţă atenuantă.
Valoarea festivistă („40 de ani”)
avansată de „pucioşi” în mesajele lor rămâne la fel de falsă, chiar dacă valorile
reale se apropie treptat de ea. Vom vedea că după 1 iunie 1994, valoarea reală
nu mai începe cu „38 de ani”,
ci cu „39 de ani”, dar ea este
înlocuită pe mai departe cu aceeaşi apreciere falsă.
Astfel, la 13 iunie 1994, aceiaşi „40
de ani” (bătuţi pe muchie, ba chiar depăşiţi, căci acum se foloseşte
deja sintagma „după 40 de ani”) erau folosiţi de „pucioşi” pentru a acoperi...
doar 39 de ani şi 13 zile:
« Că
iată, nici după patruzeci de ani de
cuvânt şi de îndemn peste tine nu pot să te iau la lucru de ucenic, »[27] de ani”, desigur din mesajul leliţei
Mihaela din 13 iunie 1994)
La 24 iunie 1994 apare un nou mesaj în care 39 de ani şi 13 zile devin... „40 de ani”, desigur:
« [...] azi nu lucrezi ce te-am învăţat Eu patruzeci de ani. »[28] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24 iunie 1994)
Mesajul din 20 iulie 1994 substituie fraudulos 39 de ani, o lună şi 20 zile tot cu... „40 de ani”:
« Eu de patruzeci de ani ţi-am spus, măi fiule, [...] »[29] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 20 iulie 1994)
Nonşalanţa falsului capătă accente grosiere când în următorul mesaj se
afirmă textual că din anul 1955 ( 1 iunie) până în 15 august 1994 au trecut... „40 de ani”, nicidecum 39 şi un pic:
« [...] a stat Dumnezeu de vorbă vreme de patruzeci de ani. [...] O, poporul
Meu, stau de patruzeci de ani în mijlocul tău [...]
rod al lucrării Mele care a început în satul acesta în anul 1955, şi iată, tată, s-au scurs
patruzeci
de ani [...] şi prin tine vin să împlinesc cele profeţite vreme de patruzeci de ani. [...]
eşti născut de sus prin botezul cu Duhul Sfânt al cuvântului
Meu cu care te umbresc de patruzeci de ani. »[30] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 15 august 1994)
De acum însă, diferenţele dintre timpul real care marchează istoria
pucioşismului şi timpul festivist, rotunjit la „40 de ani”, este din ce în ce mai mică, deci aproximarea pare a
fi tot mai suportabilă. Până la concordanţa perfectă dintre ceea ce consemnează
pucioşii şi realitate se mai înregistrează însă o sumedenie de aproximări:
- la 12 septembrie 1994, „40 de
ani” în loc de 39 de ani, 3
luni şi 12 zile:
« [...] le-am dat agoniseala Mea cea de patruzeci de ani şi i-am pus să vegheze [...] »[31] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 septembrie 1994)
- la 14 octombrie 1994, de trei ori câte „40 de ani” în loc de 39
de ani, 4 luni şi 14 zile:
« [...] şi te-am păstorit patruzeci de ani, [...] De patruzeci de ani vin [...] şi nu cârti, că vreme de patruzeci de ani ai cârtit şi te-ai scuturat de cruce. »[32] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 octombrie 1994)
- la 8 noiembrie 1994, „40 de
ani” în loc de 39 de ani, 5
luni şi 8 zile:
« [...] căci
în aceşti patruzeci
de ani nu stâlp de nor sau de foc am
lăsat înaintea ta, [...] . »[33] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 1994)
- la 21 noiembrie 1994, „40 de
ani” în loc de 39 de ani, 5
luni şi 21 de zile:
« [...] că am stăruit Eu patruzeci de ani pe lângă
tine [...] »[34] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 1994)
- la 29 noiembrie 1994, „40 de
ani” în loc de 39 de ani, 5
luni şi 29 de zile:
« [...] Care a grăit acoperit patruzeci de ani; [...] »[35] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 noiembrie 1994)
- la 6 ianuarie 1995, „40 de ani”
în loc de 39 de ani, 7 luni şi 6 zile:
« [...] atât cât am vorbit cu tine în vremea Mea de patruzeci de ani cu tine, [...] »[36] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 6 ianuarie 1995)
- la 2 februarie 1995, de opt
ori câte „40 de ani” în loc de 39
de ani, 8 luni şi 2 zile:
« [...] în mijlocul tău de patruzeci de ani, [ ...] că M-am rugat de tine patruzeci de ani să fii sfânt [...] la sărbătoarea Mea de patruzeci de ani cu tine [...] împlinirile
cele profeţite vreme de patruzeci de ani.[...] Tu n-ai crezut
vreme de patruzeci
de ani, şi iată, [...] cuvântul Meu din
vremea celor patruzeci de ani, [...]
şi că te aştept de patruzeci de ani, tată. Ţi-am spus, de patruzeci de ani îţi spun [...] »[37] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 2 februarie 1995)
- la 19 februarie 1995, de trei
ori câte „40 de ani” în loc de
39 de ani, 8 luni şi 19 zile:
« [...] cobor şi lucrez peste Israel, care împlineşte patruzeci de ani, patruzeci de ani de hrană prin cuvântul acestei
lucrări. [...] Ierusalime,
popor al lui Israel,
am fost cu tine patruzeci de ani »[38] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 februarie 1995)
- la 25 martie 1995, de trei ori câte „40 de ani” în loc de 39
de ani, 9 luni şi 25 de zile:
« şi vom
sărbători sărbătoarea împlinirii lucrării lui Dumnezeu pe care am lucrat-o timp de patruzeci de ani înaintea ta, Ierusalime român. [...]
Am coborât cuvânt patruzeci de ani peste voi. [...] poporul Meu, am coborât peste tine patruzeci de ani cuvânt, [...] »[39] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 martie 1995)
- la 3 aprilie 1995, „40 de ani”
în loc de 39 de ani, 10 luni şi 3 zile:
« Patruzeci de ani am prăznuit praznic de cuvânt pe pământ. [...]
»[40] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 3 aprilie 1995)
- la 10 aprilie 1995, de nouă ori câte „40 de ani” în loc de 39
de ani, 10 luni şi 10 zile:
« Ierusalime,
poporul Meu peste care scriu astăzi patruzeci de ani cu cerul! [...] De patruzeci de ani Mă ascund cu tine în vreme [...]
şi să sărbătoresc patruzeci de ani de cuvânt! [...] ca să plinesc făgăduinţele cele cuvântate vreme de patruzeci de ani. [...]
poporul Meu cel binecuvântat vreme de patruzeci de ani. De patruzeci de ani te binecuvintez, [...] Stăpânul tău,
Care te hrăneşte de patruzeci de ani în taină cerească. [...] De patruzeci de ani îl îmbucăturesc cu cuvântul Meu [...] Am străbătut patruzeci de ani de pustiu, [...] »[41] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 10 aprilie 1995)
- la 23 aprilie 1995, „40 de ani”
în loc de 39 de ani, 10 luni şi 23 de zile.
Şi deşi nu s-a atins încă hotarul celor „40
de ani”, de pe acum se vorbeşte despre depăşirea lui:
« [...] am însemnat în cartea vremii Mele cu tine patruzeci de ani. Şi iată, rămân cu tine şi peste acest hotar, [...] »[42] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 23 aprilie 1995)
- la 24 aprilie 1995, de două ori
câte „40 de ani” în loc
de 39 de ani, 10 luni şi 24 de zile:
« Veniţi
la Mine, binecuvântaţii Mei, că de patruzeci de ani vă binecuvintez!
[...] Lucrarea Mea cu voi vreme de patruzeci de ani a fost o lucrare de urcare spre cer,
»[43] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24 aprilie 1995)
- la 1 mai 1995, de patru ori câte
„40 de ani” în loc de 39 de ani şi 11 luni:
« Să
crezi, fiule, că Eu cuvintez de patruzeci de ani din cer peste România. [...] De patruzeci de ani stau ascuns cu Duhul Meu şi cu glasul cuvântului Meu [...] De patruzeci de ani se scriu pe pământ cele ce Eu grăiesc din cer, [...] De patruzeci de ani vin cu povaţa Mea pe drum ascuns, [...] »[44] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 mai 1995)
Această comemorare, a 40 de ani bătuţi pe muchie de rătăcire
pucioşească, ar fi trebuit să se săvârşească strict la data de 1 iunie 1995 şi
apoi, eventual, sarabanda de referinţe festiviste legate de acest eveniment să
se încheie. Liderii sectei vor exploata însă mult şi bine acest jalon temporal,
gândind că aceasta le conferă o soliditate, o legitimitate aparte, până la
apropierea celeilalte comemorări, cea „de
50 de ani”: „cincizecimea
pucioşească”. Deocamdată însă, gustul de a elogia „lucrarea cea de patruzeci de ani” nu putea dispărea atât de
repede:
« [...] şi fântâna aceasta este lucrarea mea cea de patruzeci de ani cu acest popor. [...] Am
voit, şi patruzeci de ani m-am trudit, [...] iată, s-a
împlinit şi se împlinesc toate cele profeţite prin cuvântul lui Dumnezeu vreme
de şapte mii de ani şi, iarăşi, vreme de patruzeci de ani. »[45] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 iunie 1995)
După o lună şi 9 zile, tot despre cei „40 de ani” era vorba:
« Am pribegit patruzeci de ani pe urma ta, poporul Meu, [...]
»[46] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 iulie 1995)
Până şi regele Mihai fusese amăgit pe vremea aceea de liderii sectei cum
că „o misivă căzută din cer” ar fi
spus sus şi tare că acei 40 de ani
au fost pregătiţi şi puşi deoparte şi pentru el, nu numai
pentru poporul pucioşesc. Cică „de 40 de ani” se clocea de către „Dumnezeul” pucioşilor cum să facă şi cum
să dreagă El ca să-l întoarcă pe tron
cu slavă pe bietul rege care fusese exilat încă din anul 1947, dar iată că acum
venise vremea ca el să fie din nou pus rege peste români, cu condiţia ca el „să
lucreze” (să domnească) într-o strânsă conspiraţie cu liderii „pucioşi” (care
îşi făcuseră planul că aşa îl vor putea dirija din umbră, după interesele lor):
« Am lucrat
patruzeci
de ani ca să-ţi gătesc calea. De patruzeci de ani Îmi
pregătesc un popor curat în România, cu care să-ţi începi lucrul tău cu Mine peste ea [...] iar Eu pe tine te vreau
rege peste România Mea, şi să vii, tată, să
lucrăm duh nou de Românie nouă, şi ea va odrăsli de pe temelia aceasta, de pe
piatra aceasta pe care stă scris «Cuvântul lui Dumnezeu» şi
numele tău lângă Dumnezeu. »[47] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 iulie 1995)
Inutil de adăugat că aceasă uriaşă minciună (care se voia a fi o mare
proorocie, o proorocie istorică) s-a răsuflat între timp atât de tare, că
liderii „pucioşi” au renunţat definitiv la ea şi tac mâlc de vreo 20 de ani încoace,
nemaiamintind nimic nici de rege, nici de promisiunile lor deşarte că-l vor
aşeza ei pe tron, cu vrerea şi cu puterea „Dumnezeului”
lor de la Pucioasa.
După trecerea a două luni şi 15
zile, liderii „pucioşi” vorbeau tot despre cei „40 de ani”, ca şi când nu ar fi trecut, ci se sărbătoresc
perpetuu:
« De patruzeci de ani cobor şi Mă fac cuvânt şi Mă fac cărare de coborâre la om, [...]»[48] ( citat din mesajul leliţei Mihaela din 15 august 1995)
După trei luni şi 14 zile,
cei „40 de ani” încă se mai
sărbătoreau, ca un praznic fără sfârşit:
« [...] să vezi, tată, pentru ce M-am trudit peste tine patruzeci de ani. [...]
E praznic în tine de patruzeci de ani. »[49] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 septembrie 1995)
După cinci luni şi 29 zile, cei „40 de ani” păreau că sunt la fel de
actuali ca şi până acum:
« [...] căci am dat libertate cuvântului Meu care grăieşte peste România de patruzeci de ani. »[50] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 noiembrie 1995)
După exact şase luni,
nimic nu părea schimbat, căci cei „40
de ani” erau sărbătoriţi ca şi cu jumătate de an în urmă:
« [...] Israele fiule, şi am stat peţindu-te
patruzeci
de ani, ca să fac din tine mireasă îmbrăcată în alb, [...] »[51] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 decembrie 1995)â
Şi după şase luni şi 25 de zile,
situaţia rămăsese neschimbată:
« Eu cu
tine am trudit patruzeci de ani,
iar pe cel ce l-am văzut ajuns [...] »[52] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 decembrie 1995)
După opt luni şi 12 zile,
cei „40 de ani” rămăseseră...
tot „40 de ani”:
« [...] te-am învăţat de la începutul tău cel de acum patruzeci de ani să ai pe capul tău semnul ascultării, [...] »[53] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 februarie 1996)
Şi după zece luni şi 25 zile,
cei „40 de ani” rămăseseră...
tot „40 de ani”:
« Am
vorbit patruzeci de ani
cu tine, poporul Meu,
[...] »[54] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 martie 1996)
După 41 de ani şi o lună
de la începuturile pucioşismului, încă
se mai vorbea de cei „40 de ani” festivi, de parcă ei s-ar fi împlinit
abia ieri-alaltăieri:
« [...] că de patruzeci de ani aştept pe urma ta. Ia jugul Meu, fiule din Israel, că de patruzeci de ani aştept să-l iei. [...]
»[55] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 iulie 1996)
De acum, diferenţele dintre timpul real care marchează istoria
pucioşismului şi timpul festivist, care este mereu rotunjit de liderii sectei
la „40 de ani”, este din ce în
ce mai mare, deci aproximarea forţată pe care ei o fac devine din ce în ce mai
ridicolă. Şi, în continuare, se înregistrează o sumedenie de astfel de
aproximări lipsite de sens:
- la 15 august 1996, „40 de ani”
înlocuiesc fără jenă timpul real, reprezentat de 41 de ani, 2 luni şi 15 zile:
« Mă
zbat de
patruzeci de ani să
te aduc în stare de mireasă, poporul Meu, [...]
»[56] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 15 august 1996)
- la 11 noiembrie 1996, „40 de
ani” înlocuiesc „cu succes” 41
de ani, 5 luni şi 11 zile:
« [...] am masă întinsă în tine de patruzeci de ani, şi tu te ascunzi [...] »[57] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 11 noiembrie 1996)
- la 21 noiembrie 1996, „40 de
ani” înlocuiesc 41 de ani, 5
luni şi 21 de zile:
« De patruzeci de ani Mă slăvesc în ea. [...] »[58] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 1996)
- la 9 decembrie 1996, „40 de
ani” înlocuiesc 41 de ani, 6
luni şi 9 zile:
« O, de patruzeci de ani Mă nasc cuvânt în tine, fiică iubită.
[...] »[59] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 decembrie 1996)
- la 30 ianuarie 1997, „40 de
ani” înlocuiesc 41 de ani, 6
luni şi 30 de zile:
« Că
te-am hrănit patruzeci de ani
cu cuvânt, ca să te am mare, copil mare, copil
credincios, [...] Dumnezeu Care
vorbeşte de patruzeci de ani peste pământ [...] Mulţi au
trecut pe lângă cuvântul Meu vreme de patruzeci de ani, dar nu toţi [...] »[60] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 ianuarie 1997)
Prima formulare relativ corectă (fără însă a fi grozav de precisă) apare
abia după 41 de ani, 7 luni şi 24 de
zile. Abia atunci se foloseşte exprimarea „40 de ani şi mai bine”, deşi mai corect ar fi fost „41 de ani şi mai bine”:
« [...] în vremea celor patruzeci de ani şi
mai bine, creştini care au auzit glasul cuvântului Meu, [...] »[61] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24 februarie 1997)
Dar înclinaţia pucioşilor spre exactitate şi corectitudine n-a ţinut prea
mult. La 19 aprilie 1997 ei revin la formula mincinoasă „40 de ani”, în loc să se consemneze
corect trecerea a 41 de ani, 9 luni şi
19 zile:
« Cu patruzeci de ani în
urmă strigam peste cei ce veneau la
Mine să Mă audă, [...] »[62] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 aprilie 1997)
O primă referinţă „aparent exactă” la depăşirea acelor „40 de ani”
apare abia după ce trecuseră aproape 2
ani de la comemorarea celor 40 de ani de pucioşism, într-o
formulare ciudată, ambiguă şi profund incorectă al rândul ei. Liderii pucioşi
acceptă în sfârşit că cei 40 de ani ar putea eventual să fi trecut, dar
nu cu aproape doi ani, ci cu cinci! Ce-o fi fost în capul lor
atunci, de au avut o asemenea „omenească scăpare”, pe care au pus-o cu
nonşalanţă în gura „Dumnezeului” lor?
Iată însă şi dovada:
« Cuvântul
acesta cu care vin Eu pe pământ de patruzeci de ani, ba
chiar de patruzeci
şi cinci de ani, [...]
»[63] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 mai 1997)
Desprinderea definitivă de clişeul celor „40 de ani” s-a făcut aşadar
cu gafe şi cu mare greutate. O nouă încercare mai apare abia după trecerea a 2 ani şi 3 luni de la jalonul
reprezentat de data „1 iunie 2005”, când
liderii „pucioşi” s-au înduplecat să accepte că de la „începuturile” rătăcirii
lor trecuseră nu „40 de ani”, ci „ mai bine de 40 de ani”:
« Eu de mai bine de patruzeci de ani aştept rodul acesta în poporul
Meu. »[64] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 septembrie 1997)
După o lună însă , liderii „pucioşi” recidivează din nou. Pentru ei, cei 42 de ani şi 4 luni scurşi de la
jalonul pe care tot ei l-au stabilit sunt exact... „40 de ani”:
« S-au
scurs patruzeci de ani de când locuiesc cuvânt din cer în neamul românilor, iar după patruzeci de ani de Duh Sfânt coborât în cuvânt am bătut la uşi, [...]
»[65] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 octombrie 1997)
O nouă recidivă se înregistrează la 21 noiembrie 1997, când 42 de ani, 5 luni şi 21 de zile sunt
consideraţi a fi ... tot „40 de ani”:
« [...] căci după patruzeci de ani de mângâiere Eu odrăslesc
popor nou, [...] »[66] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 1997)
Următoarele două încercări timide de delimitare faţă de pragul de „40
de ani” sunt consemnate după aproape trei ani de la data de 1
iunie 1995:
« De mai bine de patruzeci de ani Mă scriu în această carte [...] »[67] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 martie 1998)
«[...] acest
cuvânt care este cu voi de mai bine de patruzeci de ani. »[68] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 11 aprilie 1998)
Urmează însă altă surpriză. Sectanţii „pucioşi” revin dintr-o dată la
obsesia ciudată şi ambiguă a celor „45
de ani”, care acum iau locul celor 40, deşi n-au trecut decât 42 de ani, 11 luni şi 25 de zile! Dar ce mai contează, la
harababura care a fost până acum... merge încă o bâjbâială prin mrejele
măsurării timpului:
« Vin
curând să fac dreptate pentru lucrarea Mea care a fost cu voi vreme de patruzeci şi cinci de ani înaintea venirii [...] »[69] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 mai 1998)
Bâjbâiala cu cei „45 de ani”
nu ţine însă prea mult, iar liderii „pucioşi” revin la dragostea dintâi, la cei
„40 de ani”. Pentru că au
trecut însă mai bine de 43 de ani
de la „începuturile” sectei (jalonate, tot de ei, prin data 1 iunie 1955), ei
apelează la o „corecţie” destul de vagă, folosind sintagma aproximativă „de peste 40 de
ani”:
« [...] care a curs din mine prin Tine vreme de peste patruzeci de ani. »[70] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 septembrie 1998)
O altă „corecţie”, la fel de vagă,
apare în mesajul din 30 noiembrie 1998 când, pentru 43 de ani, 4 luni şi 30 de zile se foloseşte sintagma „de 40 de
ani
şi mai bine”:
« [...] Eu Mă aciuez de patruzeci de ani şi mai bine ca să-l cresc şi să-l
desăvârşesc [...] »[71] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 noiembrie 1998)
„Normalitatea relativă” nu ţine mult, şi liderii sectei revin iarăşi la
formula magică „45 de ani”,
deşi de la data de 1 iunie 1955 se scurseră doar... 43 de ani şi 6 luni:
« Patruzeci şi cinci de ani te-ai
luptat cu îngerul Meu, cu cuvântul Meu ca să-l furi [...]
Patruzeci şi cinci de ani te-ai luptat cu îngerul
Meu, cu cuvântul Meu cel prin lucrarea Mea [...] »[72] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 decembrie 1998)
Această nouă aberaţie se dovedeşte a fi destul de trainică, îndată ce ea
reapare şi în mesajul din 24 mai 1999, când 43 de ani, 11 luni şi 24 de zile sunt pentru „pucioşi” totuna cu... „45 de ani”:
« [...] am început să sun peste pământ acum
patruzeci şi cinci de ani, număr proorocit de sfintele Scripturi, [...] »[73] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24 mai 1999)
Ghinion, însă! Reperul buclucaş, „40
de ani”, reapare la 8 septembrie 1999, când se împliniseră deja 44 de ani, 3 luni şi 8 de zile (!) :
« [...] vestea împărăţiei cuvântului Meu cu care stau de peste patruzeci de ani în mijlocul României, [...] »[74] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 septembrie 1999)
Exact peste două luni, liderii sectei se raportează din nou la acelaşi
reper total depăşit, cei „40 de ani”:
« Uitaţi-vă
în învăţătura Mea cu care stau de peste patruzeci de ani
în mijlocul celor ce cred. »[75] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 1999)
Abia când mai erau 4 luni
până la împlinirea celor 45
de ani, reperul temporal basculează (prematur, totuşi!) de la „40 de ani” la „45 de ani”:
« De patruzeci şi cinci
de ani grăiesc
şi iar grăiesc peste om ca să-l trag de pe calea morţii şi să-i dau calea Mea. »[76] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 ianuarie 2000)
În schimb, când mai erau doar 43
de zile până la împlinirea acestor 45 de ani, liderii sectei se raportează (iarăşi! incredibil!) tot
la cei „40 de ani” în care au
fost slugăriţi de naivii care s-au entuziasmat la minciunile lor:
« Eu
sunt Cel ce rătăcesc prin pustiul neamului omenesc de mai bine de patruzeci de ani. Timp de patruzeci de ani am lucrat tainic lucrarea învierii făpturii (1955-1995, n.r.) şi am pus mereu la lucru slugi pentru planul venirii Mele cu
sfinţii. După patruzeci de ani am ieşit [...]
Patruzeci de ani am strigat [...] »[77] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 18 aprilie 2000)
Desprinderea totală şi definitivă de clişeul magic al celor „40 de ani”, care se tot lungesc ca
elasticul, nu se face nici măcar după aproape şase ani (!) de la data de 1 iunie
1995:
« Plâng
cu plâns dumnezeiesc, de patruzeci de ani plâng
prin acest cuvânt, iar acum am deschis Scripturile cele de la capăt şi citesc
din ele [...] »[78] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 26 mai 2001)
Dovada cea mai clară că aceste erori de localizare temporală sunt nişte
neglijenţe omeneşti (şi nu nişte „scăpări dumnezeieşti”) o găsim la mesajul din
data de 9 iunie 2002. Deşi în mesaj găsim formularea corectă „de mai bine de patruzeci de ani”,
subtitlul adăugat ulterior (atunci când mesajele au fost culese şi apoi
tipărite într-o carte, care urma să fie volumul II al cărţii pucioşeşti
intitulată „Cuvântul lui Dumnezeu”)
conţine acelaşi clişeu neglijent: „de
patruzeci de ani”. Acest clişeu este profund incorect, căci el apare la
mai bine de 7 ani (!) după
trecerea acelor 40 de ani la care se face trimiterea. Or, toţi adepţii sectei
ştiu şi au văzut cu ochii lor că aceste subtitluri au fost adăugate de Mihaela,
în primăvara anului 2006, când se pregătea tipărirea cărţii. Deci şi toate
celelalte zeci de erori/neglijenţe de acelaşi tip ( şi care sunt semnalate în
acest articol) îi pot fi atribuite tot ei, mai ales că se presupune că Dumnezeu
nu greşeşte niciodată, darămite de zeci de ori! Avem deci încă o demonstraţie
că toate textele de la „Noul Ierusalim - Pucioasa” sunt scrise de aceeaşi mână şi sunt opera
imaginaţiei debordante a Mihaelei, care le atribuie cu generozitate „Dumnezeului” inventat de ea la Pucioasa.
Iată textul din subtitlul mesajului din 9 iunie 2002 , care se referă în
mod profund eronat la cei „40 de ani”:
« Sărbătoarea Creştinătăţii Româneşti, ziua întâi
Nu de două mii de ani,
ci de şapte mii de ani e omul crucea grea a Domnului. De patruzeci de ani Îşi lucrează Domnul popor mireasă, semnul Fiului Omului. »[79] (
citat din subtitlul adăugat la mesajul leliţei Mihaela din 9 iunie
2002)
Şi iată acum textul din mesajul căruia i s-a ataşat acest subtitlu, cel din
9 iunie 2002, care construieşte o referinţă corectă la aceeaşi perioadă de timp, introducând precizarea „...mai bine de...”:
« [...] cobor Eu în mijlocul neamului român
de mai
bine de patruzeci de ani ca să-Mi pregătesc un popor mireasă
[...] »[80] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 iunie 2002)
Incredibilul abia urmează. Obsesia celor „40 de ani” (dar şi
neglijenţa dusă până la paroxism) nu se va stinge nici după aproape 9 ani (!) de la data reală a
comemorării:
« Aşa
v-am pus Eu pe voi înaintea Tatălui la patruzeci de ani de la
începutul lucrării Mele de cuvânt acum, la sfârşit de timp [...] »[81] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 2 februarie 2004)
Epopeea celor 50 de ani “pucioşi”
Şiretlicul folosit pentru manipularea prelungită a expresiei magice „40 de ani” a fost aplicat întocmai şi în jurul bornei
temporale (raportată la ziua de „început”, adică la 1 iunie 1955) care marca 50
de ani de la începerii aventurii
pucioşiste. Timp de (aproape) doi ani
înainte de 1 iunie 2005, dar şi timp de
(mai bine de) trei ani după această dată, liderii „pucioşi” s-au raportat la ea
ca la o sărbătoare neschimbătoare, care sfidează trecerea timpului. Cinci ani,
aşadar, în care timpul pucioşilor s-a oprit la valoarea „50 de ani”, raportată la „începuturi”.
La început, referinţele scrise la acest jalon temporal mai păstrau
aparenţa corectitudinii, folosind precizarea aproximativă „ de aproape 50 de ani”. Prima
referinţă de acest gen echivalează 47
de ani, 7 luni şi 30 de zile cu „aproape
50 de ani”:
« De aproape cincizeci de ani Mă presar din nou cu vestea împărăţiei cerurilor pe pământ, [...] »[82] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 ianuarie 2003)
Tot „aproape 50 de ani”
sunt raportaţi şi după trecerea a 47
de ani, 8 luni şi 24 de zile:
« Vă
folosesc din plin pentru purtarea durerilor Mele, că Eu de aproape
cincizeci de ani călăuzesc din greu poporul, ca
să am un popor al Meu, numai al Meu, [...]
»[83] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24 februarie 2003)
Aceeaşi sintagmă („aproape 50 de
ani”) va echivala şi următoarea perioadă raportată (cea de 47
de ani, 10 luni şi 19 de zile):
« Am
venit cu acest cuvânt pe pământ, şi prin el plâng de aproape cincizeci de ani pe pământul român, [...] »[84] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 aprilie
2003)
După 47 de ani, 10 luni şi 28 de zile
suntem anunţaţi că atingerea bornei istorice „de 50 de ani” este la fel de aproape:
« [...] Că iată, sunt aproape cincizeci de ani de când Tu Te
slăveşti peste pământ [...] »[85] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 28 aprilie
2003)
Apropierea nu suferă nicio corecţie nici după alte aproape trei luni,
când “pucioşii” raportează că au trecut tot “ aproape 50 de ani” (deşi s-au scurs numai 48 de ani, 1 lună şi 20 de zile):
« [...] cuvântul Meu care curge din gura Mea de aproape cincizeci de ani, şi cu care Mi-am pregătit un popor, [...] »[86] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 20 iulie 2003)
Prima consemnare aparent “precisă” a trecerii celor “50 de ani” mult aşteptaţi de
“pucioşi” se face la data de 30 noiembrie 2003 (când se înregistrau în realitate
doar ... 48 de ani, 5 luni şi 30 de zile):
« [...] acestei lucrări
începută de Mine pe pământ acum cincizeci de ani. »[87] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 noiembrie
2003)
Începutul fiind făcut, urmează pe bandă rulantă referirile la cei “50 de ani” care, în realitate, erau
încă departe la orizont. La 26 ianuarie 2004, cei 48 de ani, 7 luni şi 26 de zile
scurşi până atunci erau trataţi ca exact ... „50 de ani”:
« Iată,
Ierusalime de azi, Eu, Domnul, grăiesc azi cu
tine şi îţi spun că de cincizeci de ani grăiesc peste un popor [...]
O, aşa le
răspund Eu, Domnul, la cei ce au ascultat glasul Meu cel de cincizeci de ani venit pe pământ. »[88] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 26 ianuarie
2004)
De acum, festivismul “cincizecimii”
de la Pucioasa era în floare. La 29 martie 2004, cei “cincizeci de ani” anunţaţi acopereau însă abia 48 de ani, 9 luni şi 29 de zile:
« [...] că gura Mea prin lucrarea aceasta grăieşte de cincizeci de ani pe pământ, [...] Mă voi
sărbători curând,
curând cu praznicul cincizecimii lui. »[89] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 martie 2004)
Ciudat este că cei cincizeci
de ani care chipurile, ar fi trecut, sunt raportaţi acum (deci, cu mai mult de un
an distanţă faţă de la data reală), însă sărbătorirea propriu-zisă,
(denumită de liderii sectei şi “praznicul cincizecimii cuvântului”)
se va face “curând”, adică la data precisă:
« [...] aşa cum Eu am grăit despre ea în toată vremea acestei lucrări care
grăieşte pe pământ de cincizeci de ani,
poporul Meu. Şi vom serba curând,
curând praznicul cincizecimii ei şi ne vom slăvi cu ea de pe
pământ şi până la nori, [...] »[90] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 26 aprilie
2004)
La data de 3 mai 2004, liderii pucioşi echivalează timpul scurs de la
“începuturi” şi până atunci (mai exact, 48 de ani, 11 luni şi 3 de zile) tot cu “50 de ani”:
« Tot
cuvântul Meu care suflă din gura Mea de cincizeci de ani peste pământ, [...] »[91] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 3 mai 2004)
Tupeul maxim se atinge când liderii sectei afirmă cu nonşalanţă, negru
pe alb, că între începuturile rătăcirii lor (1 iunie 1955) şi data curentă (7
mai 2004) au trecut ...”50 de ani”!
O operaţie simplă de scădere între 2004 şi 1955 arată oricui că avem de a face
aici cu o minciună necosmetizată:
« Am
ieşit cu voi ca să fiţi martorii Mei şi rodul lucrării Mele înaintea locului în
care Eu, Cuvântul Tatălui, acum cincizeci de
ani . Mi-am rostit prin trâmbiţa Mea Verginica primul cuvânt, [...] Am mers cu voi
în satul în care Mi-am început lucrarea prin trâmbiţa Mea Verginica în anul
1955. [...] am coborât şi
am grăit acum cincizeci de ani pentru întâia oară, [...] »[92] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 mai 2004)
La 8
septembrie 2004, „pucioşii” dau impresia că timpul jubiliar de „50 de
ani” şi timpul scurs până atunci (49 de ani, 3 luni şi 8 zile) înseamnă acelaşi lucru:
« De cincizeci de ani îi dai omului duhul învierii şi al vieţii veşnice, [...] »[93] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 septembrie 2004)
Şi după scurgerea a 49 de ani şi 6 luni, timpul
pucioşilor rămâne îngheţat în viitor, tot la “50 de ani”:
« Sunt cincizeci de ani de când glasul Meu roagă pe om să lucreze pentru Mine [...] »[94] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 decembrie 2004)
Încă o dovadă că aceste erori de
localizare temporală sunt nişte neglijenţe omeneşti (şi nicidecum nişte „scăpări
dumnezeieşti”) o găsim în mesajul din data de 27 decembrie 2004. După aproape doi ani de la apariţia mesajului,
acestuia i s-a adăugat şi un subtitlu (atunci când mesajele au fost culese pentru
a fi tipărite în volumul II al cărţii pucioşeşti intitulată „Cuvântul lui Dumnezeu”). Acest subtitlu
conţine acelaşi clişeu neglijent: „acum
cincizeci de ani”, preluat din mesaj, deşi redactorul ar fi avut ocazia
să facă o referinţă corectă (ar fi putut foarte bine să folosească exprimarea „aproape cincizeci de ani” , îndată
ce la acea dată nu se împliniseră decât 49
de ani şi 6 luni). Se ştie că aceste subtitluri au fost adăugate de
Mihaela, în primăvara anului 2006, când se pregătea tipărirea cărţii pucioşeşti
intitulată „Cuvântul lui Dumnezeu”,
ocazie cu care Mihaela a operat mii de modificări, considerate de ea „corecţii”
sau „îmbunătăţiri” strict necesare. Or, această referinţă corectă n-a mai fost
operată în subtitlu, pentru că nu a fost considerată ca necesară.
Iată textul din subtitlul mesajului din 27 decembrie 2004, care
se referă în mod eronat la cei „50 de
ani”:
« Sărbătoarea sfântului mucenic şi arhidiacon Ştefan. Naşterea lui
Dumnezeu [...] Acum cincizeci de
ani Domnul
a deschis cerurile, [...] »[95] (
citat din subtitlul asociat mesajului leliţei Mihaela din 27
decembrie 2004)
Şi iată acum textul din mesajul datat 27 decembrie 2004 (căruia
i s-a ataşat în anul 2006 acel subtitlu), şi care se referă la aceeaşi perioadă de timp, la cei „50 de ani”:
« Acum cincizeci de ani le-am deschis în taină, şi tot M-au aflat [...] Au trecut de
atunci cincizeci de ani, şi cerurile nu s-au mai închis
[...] S-au scurs cincizeci de ani de cuvânt al Meu peste
pământ, [...] »[96] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 decembrie 2004)
Odată cu apropierea de ziua de 1 iunie 2005, dată la care se împlineau
cei „50 de ani”,
apar şi primele formulări corecte, amestecate în proporţii cvasi-egale cu cele
aproximative ( după formula împăciuitoare: „una
caldă, una rece”):
« Curând, curând Mă slăvesc în mijlocul tău cu praznicul cincizecimii cuvântului Meu de
peste tine, [...] şi de cincizeci de ani
sunt în mijlocul tău şi Mă fac carte în
tine [...] »[97] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 6 ianuarie 2005)
Formulările aproximative vor continua să abunde până la 1 iunie 2005,
deoarece expresia „ de 50
de ani” părea mult mai atractivă şi mai rotundă decât una reală, iar
apropierea crescută de jalonul „1 iunie 2005” părea să confere legitimitate
crescută acestei formulări:
« Cuvântul
Meu cel de cincizeci de ani,
acum, la sfârşit de timp, şi cuvântul Meu cel de acum
două mii de ani, [...]
»[98] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 februarie 2005)
După 49 de ani, 8 luni
şi 14 zile, liderii „pucioşi” numărau
cu anticipaţie tot „50 de ani”:
« [...] Mă slăvesc în cuvânt, de cincizeci de ani, prin taina venirii Mele a doua oară după om, [...] De cincizeci de ani plânge peste pământ
cuvântul Meu [...] acum când Eu, Fiul Tatălui
Savaot, scriu pe pământ cincizeci de ani de cuvânt
al gurii Mele, [...] Cuvântul Meu cel de cincizeci de ani a
plâns adânc în Mine [...] »[99] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 februarie 2005)
Tot „50 de ani” erau
număraţi şi după 49 de ani, 9 luni
şi 9 zile:
« Eu
cred în cele ce am profeţit prin cuvântul lucrării Mele cea de cincizeci de ani, şi
vă cer aşa: [...] »[100] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 martie 2005)
Tot „50 de ani” erau
număraţi şi după 49 de ani, 9 luni
şi 21 zile:
«[...] şi am
spus că am lucrat cincizeci de ani
ca să-Mi despart pe poporul Meu [...]
»[101] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 martie 2005)
La fel şi după 49 de ani, 10 luni
şi 4 zile:
«[...] cu care Eu cobor de cincizeci de ani pe pământul român, [...]
în toată vremea acestei lucrări de cincizeci de ani, [...] spre
înfiinţarea cărţii cuvântului Meu cel de cincizeci de ani. [...]
pentru fiinţa cărţii cuvântului Meu cel de cincizeci de ani. »[102] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 4 aprilie 2005)
Se vede bine că liderii sectei nu mai aveau
răbdare. Ziua de 18 aprilie 2005, în care se împlineau doar 49 de ani, 10 luni şi 18 zile, era numită de ei „zi de măreaţă sărbătoare a cuvântului cel de cincizeci de ani...,
praznic al cincizecimii
cuvântului..., timpul cincizecimii acestui praznic sfânt ..., praznicul cuvântului..., cincizecimea glasului”:
« [...] şi iată, cincizeci de ani de cuvânt [...] E sărbătoarea
cea de
cincizeci de ani a cuvântului Meu [...] Aşa am început
învierea cuvântului Meu acum cincizeci de ani. [...]
Această zi de măreaţă sărbătoare e sărbătoarea cuvântului cel
de
cincizeci de ani [...] şi iată praznic al cincizecimii
cuvântului Tău cel început [...] acum cincizeci de
ani, [...] împlinind voi
timpul cincizecimii acestui praznic sfânt. [...] căci
voi aţi plinit timpul acestei lucrări de cincizeci de ani [...] că iată sărbătoarea
cea de
cincizeci de ani [...] în ziua cincizecimii praznicului
cuvântului [...] lucrarea începută de Noi acum cincizeci de
ani [...] Mă doare lucrarea
Mea cea de cincizeci de ani, [...] Sărbătoresc cu
tine, cel mai mic, praznicul cuvântului durerii Mele după om, cincizecimea glasului [...] »[103] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 18 aprilie 2005)
Imediat după trecerea celor „50 de ani”, liderii „pucioşi” vorbeau tot despre cei „50 de ani”:
« [...] căci cincizeci de ani a plâns Dumnezeu ca să-Şi
facă un popor [...] »[104] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 iunie 2005)
Şi după aproape o lună de la trecerea celor „50 de ani”, liderii „pucioşi”
vorbeau tot despre cei „50 de ani”,
ca de o aniversare actuală, la zi:
« [...] duhul mângâierii cu care stă în mijlocul tău de cincizeci de ani,
[...] »[105] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24-25 iunie 2005)
Deşi sărbătoarea
celor „50 de ani” a trecut, totuşi cartea jubiliară, proiectată de liderii
sectei ca să apară odată cu împlinirea celor „50 de ani”, întârzia să
apară:
« Se
iveşte în curând cartea Cuvântului lui Dumnezeu, Care a grăit în vremea aceasta
din cer pe pământ timp de cincizeci de ani,
[...] »[106] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 iunie 2005)
După trecerea a două luni şi
6 zile de la sărbătoare, liderii sectei vorbeau de ea ca de un
eveniment al zilei curente:
« [...] căci în cei cincizeci de
ani de cuvânt al Meu, acum, [...] »[107] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 6 august 2005)
După două luni şi jumătate
de la trecerea evenimentului, tot nu era gata cartea care fusese proiectată
să-l evidenţieze atunci:
« [...] lucrez prin cei supuşi Duhului Meu cartea cuvântului Meu
care a grăit peste pământ vreme de cincizeci de ani, [...] »[108] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 15 august 2005)
După aproape 3 luni
de la trecerea celor „50 de
ani”, liderii „pucioşi” vorbeau tot despre cei „50 de ani”, ca de evenimentul zilei curente:
« O,
poporul Meu, am grăit cincizeci de ani
acum, [...]
»[109] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 august 2005)
După 7 luni şi 14 zile
de la trecerea celor „50 de
ani”, liderii „pucioşi” vorbeau... tot despre cei „50 de ani”:
« [...] căci cincizeci de ani
ai cuvântat din cer pe vatra poporului român. [...]
»[110] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 ianuarie 2006)
Când cartea era aproape gata, liderii sectei au anunţat apariţia ei cu
mare pompă:
« Şi iată, binecuvintez cu mare iubire lucrarea vestirii cuvântului
Meu cel de cincizeci de ani pe
pământ acum, la sfârşit de timp, [...] »[111] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 martie 2006)
Abia la 7 aprilie 2006 apar primele încercări, timide şi inconsecvente,
de raportare corectă la timpul real. Atunci este consemnată apariţia pentru
prima dată a sintagmei “de cincizeci
de ani şi mai bine”, precum şi
mărturisirea că mult aşteptata carte jubiliară încă nu este gata, dar nici nu
mai are mult, până va fi:
« Acum Mă vestesc Eu Însumi strigând de cincizeci de
ani şi mai bine, [...] Un picuţ mai avem de
trudit la lucrul cel aşa de greu al cărţii cuvântului Meu cel de cincizeci de ani
pe pământ [...] celor ce trudesc la
fiinţa cărţii cuvântului Meu cel de cincizeci de ani, [...] suflă
peste pământ de cincizeci de ani [...] cei ce se
îngrijesc de fiinţa cărţii cuvântului Meu cel de cincizeci de ani şi mai bine, [...]
»[112] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 aprilie 2006)
Nostalgia celor “50 de ani”
era însă prea puternică, aşa încât ea nu putea să dispară aşa de repede. După aproape un an de la aniversarea
jubiliară, liderii sectei încă se mai raportau la acei “50 de ani”:
« [...] cincizeci de ani cu cuvântul strigării Mele
după om [...] cer cartea cuvântului Său cel de cincizeci de ani în mijlocul poporului român. »[113] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 16 aprilie 2006)
După aproape un an de la împlinirea celor “50 de ani”, a apărut şi cartea mult aşteptată. Cu acest
prilej, discursurile festiviste pucioşeşti au prezentat-o în fals ca şi când ea
ar fi marcat exact curgerea celor “50
de ani”, deşi evenimentul real era de acum substanţial depăşit.
Inevitabil, cartea conţinea acum şi predicile pucioşeşti apărute dincolo de
perioada de 50 de ani ( mai exact, cele apărute în perioada 1 iunie 2005 -
10 aprilie 2006), deci nu mai corespundea formulei festiviste “cartea celor 50 de ani de cuvânt”
(corect ar fi fost “cartea celor 51
de ani de cuvânt”):
« [...] am în mijlocul ei
cuvântul Meu cel de cincizeci de ani, iar
ea [...] căci
el este cuvântul Duhului Sfânt, şi are în tine praznicul cincizecimii
lui. De cincizeci de ani plâng
[...] fiii
cuvântului Meu cel de cincizeci de ani peste
pământul român, [...] Iată istoria cuvântului Meu cel de cincizeci de ani pe vatra neamului român! Iată
cartea cuvântului Meu cu care sărbătoresc praznic de cincizecime al lui pe pământul român! Eu, Domnul [...] am împlinit cincizeci de ani de cuvânt pe vatra poporului român (1955-2005, n.r.).
»[114] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 23 aprilie 2006)
Discursurile festiviste pucioşeşti au continuat să prezinte cartea “celor 51 de ani” de propagandă
pucioşistă ca fiind cartea “celor 50
de ani” de “cerească lucrătură”:
«[...] iar acum Te-ai făcut carte, Doamne, şi
se desfac peceţile ei şi se împarte cuvântul Tău şi numele Tău cel de cincizeci de ani pe pământul român, [...] cartea Domnului,
cuvântul Lui, cincizeci de ani în
mijlocul neamului român. »[115] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 mai 2006)
La exact 51 de ani de
la ivirea sectei, liderii ei vorbeau tot despre cei “50 de ani”, deşi ei trecuseră de mult:
« Te trezesc cu cuvântul Meu, că Eu de
cincizeci de ani dau prin cuvânt şi prin
împlinire de cuvânt [...] căci omul cel hrănit cu minunea cuvântului Meu timp de cincizeci
de ani n-a ştiut ce este credinţa [...]
Iată, vom
ridica între pământ şi cer cartea Mea cu tine, cincizeci de ani de carte din cer pe pământ. [...] iar Eu te-am învăţat
cincizeci de ani
de carte, [...] »[116] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 1 iunie 2006)
Cartea celor 51 de ani de propagandă
pucioşească este în continuare prezentată cartea celor “50 de ani”:
« [...] am coborât pe pământ
învăţătură cerească timp de cincizeci de ani, [...] iar acum îi dau
omului cartea Mea cea de cincizeci de ani la
sfârşit de timp [...]
daţi cartea cuvântului Meu cel
de cincizeci de
ani, [...] Ridicăm cartea cuvântului Tău cel de cincizeci de ani şi
Îţi cerem ajutor [...] »[117] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 11 iunie 2006)
După trecerea a 51 de ani, 1 lună şi 7 de
zile, liderii “pucioşi” pretind că
s-au scurs... tot “50 de ani”:
«[...] dar astăzi Eu
proorocesc pe pământ de cincizeci de ani şi nu
se face nimeni sfânt sub jalnica Mea zbatere [...] »[118] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 iulie 2006)
Mistificarea se repetă identic şi după trecerea a 51 de ani, 1 lună şi 12 de zile:
« [...] şi iată, în zilele acestea am grăit cincizeci de ani peste
pământ [...] »[119] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 iulie 2006)
După trecerea a 51 de ani,
3 luni şi 11 de zile, liderii
“pucioşi” vorbesc... tot despre “50 de ani”, care iată, şi ei se
lungesc ca elasticul, aşa cum se lungiseră şi cei “40 de ani” la vremea lor:
« De cincizeci de ani stau cu masă de cuvânt pe
pământ, acum, la sfârşit de timp, [...] De cincizeci de ani lucrează Domnul la veşmântul tău [...] . »[120] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 11 septembrie 2006)
Asocierea aberantă cu “cei 50
de ani” (care nu mai sunt de mult 50) se regăseşte şi în data de 21
septembrie 2006, când se împlinesc de fapt 51 de ani,
3 luni şi 21 de zile:
« [...] după ce Eu M-am coborât cuvânt acum cincizeci de ani, [...] »[121] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 septembrie 2006)
Toate par îngheţate la borna fatidică a celor “50 de ani”, inclusiv “poporul cel pucioşesc” care, după 51 de ani, 4 luni şi 14 de zile, a rămas şi el
blocat tot la vârsta de “50 de ani”:
« Poporul cel
cincizeci de ani învăţat de cuvântul învăţăturii venirii
Domnului acum, [...] Iată-l pe poporul pe
care cincizeci
de ani l-am învăţat, [...] Poporul cel de cincizeci de ani, cel de la început şi de la mijloc, şi mai încoace, n-a avut
[...] Mă uit cu jale lungă şi cu suspin adânc la poporul cel cincizeci de ani îmbiat de glasul cuvântului Tău, [...] Doamne Care de cincizeci de ani
vii venind [...] căci poporul cel
cincizeci de ani hrănit n-a voit să Mă
sprijine [...] »[122] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 octombrie 2006)
În continuare, se înregistrează o sumedenie de astfel de aproximări
lipsite de sens, în care timpul măsurat creşte şi iar creşte, depărtându-se tot
mai mult de jalonul festivist al celor “50
de ani”, în timp ce liderii “pucioşi” nu se îndură deloc să renunţe la formula
magică a celor „50 de
ani”:
- la 27 octombrie 2006, liderii „pucioşi” înlocuiesc cu nonşalanţă timpul
real, reprezentat de 51 de ani, 4 luni
şi 27 de zile, cu timpul fictiv
al celor „50 de ani”, deşi
aceştia trecuseră de mult în istorie:
« [...] putea să-şi aleagă una poporul cel cincizeci de ani hrănit de cuvântul Meu de peste el, [...] Iată, poporul hrănit
cu acest cuvânt timp de cincizeci de ani, a
pierit [...] »[123] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 octombrie 2006)
- la 21 noiembrie 2006, „50 de
ani” înlocuiesc de şapte ori timpul real, reprezentat de 51 de ani, 5 luni şi 21 de zile:
« Dacă poporul cel de cincizeci de ani ar fi voit [...] Drumul Tău cel de cincizeci de ani pe pământ, [...] Iată ce durere
a purtat cerul sfânt timp de cincizeci de ani! [...]
am însoţit pe Domnul mereu, timp de cincizeci de ani în coborârea Sa [...] grăiesc de pe această cale de cincizeci de ani [...] în vremea acestei
trâmbiţări de cincizeci de ani. [...]
pe calea acestui cuvânt de cincizeci de ani că la capătul vremii [...] »[124] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 2006)
- la 12 decembrie 2006, „50 de
ani” înlocuiesc 51 de ani, 6
luni şi 12 zile:
«[...] poporul care a auzit cuvântul învăţăturii ieşit din gura Mea timp
de cincizeci de ani, [...] »[125] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 decembrie 2006)
- la 14 decembrie 2006, „50 de
ani” înlocuiesc 51 de ani, 6
luni şi 14 zile:
« [...] poporul care M-a ştiut cincizeci de ani în mijlocul lui, [...] a păşit cu pasul pe calea cea de cincizeci de ani a acestui cuvânt [...] »[126] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 decembrie 2006)
- la 19 ianuarie 2006, „50 de
ani” înlocuiesc 51 de ani, 7
luni şi 19 zile:
« Eu Îmi povăţuiesc de cincizeci de ani un popor [...] »[127] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 ianuarie 2007)
- la 13 aprilie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 51 de ani, 10 luni şi 13
zile:
« [...] în vremea celor cincizeci de ani de cuvânt peste voi [...] »[128] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13 aprilie 2007)
- la 15 aprilie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 51 de ani, 10 luni şi 15
zile:
« [...] poporul Meu cel hrănit cincizeci de ani cu cuvântul Meu, [...] »[129] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 15 aprilie 2007)
- la 22 aprilie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc de două ori 51 de ani, 10 luni şi 22 de zile:
« [...] învăţătura Mea cea de cincizeci de ani peste tine [...]
De cincizeci de ani Mă fac
cuvânt în tine [...] »[130] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 22 aprilie 2007)
- la 29 aprilie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 51 de ani, 10 luni şi 29 de zile:
« [...] am împlinit cincizeci de ani de când
grăiesc cuvântul Meu [...]»[131] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 aprilie 2007)
Timid, încep să se alăture aproximărilor festiviste şi unele aprecieri
mai apropiate de adevăr, chiar dacă ele rămân intenţionat vag formulate. O
astfel de apreciere este “...mai bine de cincizeci de ani...”, care însă, în concepţia “pucioşilor”, face casă
bună cu vechea sintagmă („50 de ani”), de parcă ar
spune acelaşi lucru:
« Mai bine de cincizeci de ani cinez în tine [...] şi de cincizeci de ani am casă
cu el [...]»[132] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 20 mai 2007)
Asta nu înseamnă că nostalgia după cei „50 de ani” ar putea să dispară, sau
măcar să se estompeze:
- la 30 iunie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani şi 30 de zile:
« [...] lucrarea cuvântului Meu, începută prin tine acum cincizeci de ani, [...] »[133] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 iunie 2007)
- la 13 iulie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani, o lună şi 13
zile:
« Cuvântul Meu cel de cincizeci de ani, acest cuvânt care [...] »[134] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13 iulie 2007)
- la 2 august 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani, 2 luni şi 2 zile:
« [...] acest cuvânt cu care stau masă întinsă de cincizeci
de ani pe pământ [...]»[135] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 2 august 2007)
- la 28 august 2007, „50 de ani”
înlocuiesc de două ori 52 de ani, 2
luni şi 28 zile:
« Sunt cincizeci de ani de când te învăţ [...] la începutul şi la mijlocul
celor cincizeci
de ani de cuvânt [...] »[136] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 28 august 2007)
- la 27 octombrie 2007, „50 de
ani” înlocuiesc de două ori 52
de ani, 4 luni şi 27 zile:
«[...] pe calea celor cincizeci de ani de cuvânt al Meu [...] în vremea celor cincizeci de ani de cuvânt, acum, [...] »[137] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 octombrie 2007)
- la 8 noiembrie 2007, „50 de
ani” înlocuiesc de două ori 52
de ani, 5 luni şi 8 zile:
« De cincizeci de ani Îmi ocrotesc un popor [...] acest cuvânt, care
curge de cincizeci
de ani pe vatra neamului român. »[138] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 2007)
- la 21 noiembrie 2007, „50 de
ani” înlocuiesc de trei ori 52
de ani, 5 luni şi 21 zile:
« [...] cuvântului Meu, lucrător cincizeci de ani peste poporul Meu. [...] O, poporul Meu cel din vremea celor cincizeci de ani de cuvânt, acum, [...] din toată vremea cea de
cincizeci
de ani a cuvântului Meu [...] »[139] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 2007)
O tresărire de adevăr găsim la mesajul pucioşesc din pe 12 decembrie
2007, când liderii sectei apelează din nou la formula vagă, dar oarecum
corectă, “...mai
bine de cincizeci de ani...”:
« [...] cale a cuvântului Meu peste pământ acum mai bine de cincizeci de ani! »[140] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 decembrie 2007)
Urmează însă o nouă serie de mesaje care fac din nou referire la
formula magică a celor „50 de
ani”:
- la 14 decembrie 2007, „50 de
ani” înlocuiesc timpul real de 52
de ani, 6 luni şi 14 zile:
« Cincizeci de ani te-am povăţuit, poporul Meu,
[...] »[141] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 decembrie 2007)
- la 19 decembrie 2007, „50 de
ani” înlocuiesc timpul real de 52
de ani, 6 luni şi 19 zile:
« [...] pe obrazul lucrării
Tale cea de cincizeci de ani peste
pământ, [...] »[142] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 decembrie 2007)
- la 16 martie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani, 9 luni şi 16
zile:
« [...] acest râu de cuvânt,
care de cincizeci
de ani izvorăşte din gura Mea [...] »[143] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 16 martie 2008)
- la 7 aprilie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani, 10 luni şi 7
zile:
« [...] poporul Meu cel
din vremea celor cincizeci de ani de cuvânt al
Meu [...] »[144] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 aprilie 2008)
- la 20 aprilie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani, 10 luni şi 20
de zile:
« [...] în toată vremea
celor cincizeci de ani pe cei din
poporul Meu [...]
»[145] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 20 aprilie 2008)
- la 4 mai 2007, „50 de ani”
înlocuiesc 52 de ani, 11 luni şi 4
zile:
« [...] şi aşa au făcut şi azi în vremea lucrării
Mele cea de cincizeci
de ani în
mijlocul neamului român. »[146] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 4 mai 2008)
- la 25 mai 2007, „50 de ani”
înlocuiesc în două rânduri 52 de ani,
11 luni şi 25 zile:
« [...] în poporul Meu
cel de cincizeci
de ani, n-am avut ucenici [...] poporul Meu cel de cincizeci de ani, şi care a căzut [...] »[147] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 mai 2008)
- la 22 iunie 2007, „50 de ani”
înlocuiesc în două rânduri 53 de ani
şi 22 zile:
« [...] în toată vremea
celor cincizeci
de ani ai cuvântului Tău [...] poţi să-Mi zdrobeşti truda Mea cea de cincizeci de ani? »[148] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 22 iunie 2008)
Din nou consemnăm o tresărire de adevăr, în mesajul din 9 august 2008,
unde întâlnim din nou formula “...mai bine de cincizeci de ani...”:
« [...] grăiesc peste pământul român de mai bine de cincizeci de ani ca să-Mi fac pe el un popor [...] »[149] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 august 2008)
Şi din nou se revine la formula mult îndrăgită („50 de ani”), dar depăşită
de acum, de mai bine de trei ani şi trei luni:
« Tot ce
am proorocit Eu prin acest cuvânt, timp de cincizeci de ani grăit, [...] »[150] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 septembrie 2008)
Tot mai des vor trebui liderii sectei să admită că formula celor „50 de ani” este de acum complet
depăşită, fiind obligaţi să o înlocuiască cu variante mai apropiate de adevăr,
iar una dintre ele ar putea fi „...de
peste 50 de ani...”:
« [...] sunt peste cincizeci
de ani de când Domnul a venit pe pământ cu facere nouă [...] »[151] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 2008)
O altă formulă care ar putea merge la fel de bine este “...de 50 de ani şi mai bine...”:
«[...] au
băut din acest izvor de cuvânt al Meu timp de cincizeci de ani şi mai bine, şi învăţaţi-i, [...] »[152] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 decembrie 2008)
În fine, o formulă la fel de bună poate fi şi “...de mai mult de 50 de ani...”:
« Iar Tu, Doamne mare în cer şi pe pământ,
grăbeşte-Te, Te rog suspinând între sfinţi şi cu sfinţii, grăbeşte-Te să-Ţi
arăţi minunea şi măreţia ei şi adevărul Tău în acest cuvânt sfânt, trâmbiţat de
Tine pe pământ mai mult de cincizeci de ani în mijlocul neamului român. [...] »[153] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 decembrie 2008)
Şi, din nou, surpriză! Aşa cum au folosit formula festivistă “45 de ani” în mesajul lor din 19
mai 1997 (atunci când nu se împliniseră nici
măcar 42 de ani!),
tot aşa liderii sectei folosesc acum, într-un alt mesaj, formula “55
de ani”, deşi se împlineau doar 53
de ani, 8 luni şi 12 zile! Şi
încă, o fac la modul repetat, ca să nu fie niciun dubiu privind felul cum ştiu
ei să socotească:
« [...] începutul lucrării Mele de cuvânt prin trâmbiţa Mea
Verginica acum cincizeci şi cinci de ani. [...]
Acum cincizeci şi cinci de ani El ne-a dat cuvânt [...] »[154] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 februarie 2009)
Patru mesaje din luna aprilie a anului 2009 folosesc alternativ, pentru
a descrie trecerea a mai bine de 53
de ani şi 10 luni, expresii care
se bat cap în cap. În afară de cea complet depăşită, deci falsă (“50 de ani”) se apelează la
aproximări care doar sugerează că pragul de 50 de ani a fost oarecum depăşit,
fără însă a evidenţia dimensiunea discrepanţei faţă de realitate: când “50 şi ceva de ani”, când, “de peste 50 de ani”, când “cincizeci de ani şi mai bine”:
« [...] timp de cincizeci şi ceva
de ani de când îl învăţ, [...] O, de cincizeci de ani atât de frumos îmi învăţ poporul! »[155] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 5 aprilie 2009)
« [...] în toată vremea cea de peste cincizeci de ani, de când
[...] »[156] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 aprilie 2009)
« [...] lucrarea cuvântului Meu, care de cincizeci de ani curge [...] »[157] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 aprilie 2009)
« [...] masa Mea întinsă pe el, de cincizeci
de ani şi
mai bine întinsă [...] »[158] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 20 aprilie 2009)
În luna mai a anului 2009, la aproape
54 de ani (mai exact, la 53
de ani, 11 luni şi 3 zile) încă se mai făcea trimiterea deplasată la
acei “50 de ani”:
« [...] vă hrănesc pe voi aşa cum Mi-am hrănit cincizeci
de ani pe poporul Meu de
azi, [...] »[159] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 3 mai 2009)
În aceeaşi lună, un alt mesaj amesteca nepermis o referinţă corectă (de peste 50 de ani) cu una depăşită, deci falsă (“50 de ani”):
« [...] din lucrarea Mea cu care stau de
peste cincizeci de ani cuvânt [...]
În tot poporul Meu de până acum, timp de cincizeci de ani, nimeni n-a putut ca şi voi să stea mic [...] »[160] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 28 mai 2009)
După trecerea a 54 de ani, şi pînă la împlinirea a 55 de ani, toate mesajele din anul 2009 şi 2010 foloseau fie
aceleaşi expresii vagi, care sugerau că cei 50 de ani au fost doar uşor
depăşiţi (“ 50 de ani şi mai bine”,
“mai bine de 50 de ani”, “de peste 50 de ani”, “50 de ani şi mai mult”, fie
chiar (în două cazuri) tot expresia radical depăşită şi falsă (“50 de ani”):
« [...] am aşezat pe pământ acum cincizeci de ani şi mai bine lucrarea
cuvântului [...] »[161] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 iunie 2009)
« [...] prin această
lucrare, de
mai bine de cincizeci de ani pe vatra acestui neam, [...] »[162] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 iunie 2009)
« [...] prin
mersul Meu cel greu, mai bine de cincizeci de ani purtat [...]
»[163] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 28 iunie 2009)
« [...] poposesc de mai bine de cincizeci de ani pe
această glie [...] »[164] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 iulie 2009)
« [...] acest cuvânt, care hrăneşte din
cer un popor de mai bine de cincizeci de ani. [...] »[165] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 august 2009)
« [...] le-am rostit timp de cincizeci de ani pentru un popor credincios, [...] »[166] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 august 2009)
« [...] şi de mai bine de cincizeci de ani suflu cu Duhul Sfânt din gura Mea cuvânt [...] »[167] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 octombrie 2009)
« [...] stau izvor de cuvânt în mijlocul tău de cincizeci
de ani şi
mai bine şi Îmi pregătesc [...] »[168] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 2009)
« [...] lucrării Mele cea de peste cincizeci de ani în mijlocul neamului român, [...]
hrănit
în vremea celor cincizeci de ani şi mai bine din râul cuvântului. [...] în
tot cursul acestui timp de cincizeci de ani şi mai mult. »[169] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 2009)
« [...] stau de mai mult de cincizeci de ani cu masă de cuvânt, [...] De cincizeci de ani şi mai bine Eu, Domnul, [...] »[170] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 decembrie 2009)
« [...] a
mersului Meu dinspre cer spre pământ mai bine de cincizeci de ani, însoţit [...]»[171] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 decembrie 2009)
« [...] lucrarea
Mea cea de peste cincizeci de ani, purtată cu greu [...]»[172] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 ianuarie 2010)
« [...] ci
de mai bine de cincizeci
de ani stau cu masa Mea de
cuvânt [...] acest izvor de cuvânt de mai bine de cincizeci de ani, şi care
nu seacă, [...] »[173] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 februarie 2010)
« [...] vremea Mea cea de azi, cincizeci de ani
şi mai bine
a cuvântului Meu [...]»[174] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 11 aprilie 2010)
« [...] cuvântând de mai bine de cincizeci de ani, şi cu
măiestrită taină lucrează [...] »[175] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 mai 2010)
« [...] cu care de mai bine de cincizeci de ani prăznuiesc [...] »[176] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13 mai 2010)
« [...] lucrarea Mea cu ei timp de peste cincizeci de ani, lucrare cu milă [...] în mijlocul poporului
cel de cincizeci
de ani al Meu. »[177] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 30 mai 2010)
După trecerea a 55 de ani,
şi pînă la împlinirea a 56 de ani,
situaţia se repetă aidoma: se folosesc aceleaşi expresii vagi, doar că acum
incidenţa folosirii expresiei false (“50
de ani”) este şi mai mare(!). În loc să dispară complet, ea apare acum
de trei ori:
« [...] adevărul cuvântului Meu, pe care-l rostesc de cincizeci de ani pe pământ [...] »[178] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 august 2010)
« [...] prin multele mărturii vreme de mai bine de cincizeci de ani şi până azi, [...] »[179] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 octombrie 2010)
« [...] lucrării Mele cea de cincizeci de ani în zilele acestea [...] în vremea celor peste cincizeci de
ani prin acest
izvor de cuvânt, [...]»[180] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 noiembrie 2010)
« [...] şi de peste cincizeci
de ani grăiesc peste un
popor, [...]»[181] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 decembrie 2010)
« [...] cei neascultători de cuvântul Meu cel de
peste cincizeci de ani, prin care dau Eu să ies la capăt [...] »[182] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 decembrie 2010)
« [...] i-am învăţat vreme de cincizeci de ani să nu-L trădeze pe Dumnezeu [...]
»[183] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 20 februarie 2011)
« [...] am împlinit peste cincizeci de ani de cuvânt pe vatra neamului român [...] »[184] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13 martie 2011)
« De peste cincizeci de ani stau cuvânt pe pământ aici, [...] »[185] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 mai 2011)
Şi după trecerea a 55 de ani,
şi chiar după trecerea a 56 de ani,
situaţia este aceeaşi: aceleaşi raportări vagi la jalonul magic al celor “50 de ani”, prezentaţi mereu ca “uşor depăşiţi” şi imposibil de
cuantificat:
« [...] de
mai bine de cincizeci
de ani lucrând [...] taina cuvântului Meu
cel de
peste cincizeci de ani [...] »[186] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 iunie 2011)
« [...] în toată vremea acestei lucrări de peste cincizeci de ani de cuvânt, [...]»[187] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 decembrie 2011)
« [...] în toată această vreme de
peste cincizeci de ani de cuvânt, »[188] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13 decembrie 2011)
« [...]cuvânt de Duh Sfânt de cincizeci de ani şi mai mult.[...] cuvântului Meu cel de
cincizeci
de ani şi mai mult,
şi cu care Eu [...]»[189] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 decembrie 2011)
« [...] Mă scriu în ea de mai bine de cincizeci de ani [...]
»[190] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 februarie 2012)
« [...] Eu sunt de peste cincizeci de ani cuvânt de Duh Sfânt [...] »[191] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 18 martie 2012)
« [...] stau de mai bine de cincizeci de ani cu cuvântul gurii Mele [...] am
istorie scrisă de peste cincizeci de ani în
zilele acestea, [...]»[192] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 iulie 2012)
« [...] stau în mijlocul lui
de mai bine de
cincizeci de ani şi am un popor [...]
»[193] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 22 iulie 2012)
« Mai bine de cincizeci de ani Mă las cuvânt [...] stau de peste cincizeci
de ani cuvânt, [...]. »[194] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 9 august 2012)
Singura încercare din această perioadă de a preciza exact timpul scurs
se dovedeşte a fi un mare eşec. Este vorba de următoarea aserţiune în care,
după trecerea a exact 61 de ani şi 19
zile, timpul scurs este calculat greşit de către liderii sectei şi
prezentat a fi doar...60 de ani:
« Au trecut cincizeci de ani şi încă cinci ani apoi, şi iată istorie a Domnului pe pământ
scrisă în zilele acestea, [...] »[195] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 iunie 2011)
Epopeea celor 60 de ani “pucioşi”
Ca şi la sărbătorile pucioşeşti de “40 de ani” şi de “50
de ani” (care se tot lungeau ca
elasticul, ajungând să fie comemorate nu o dată, ci de zeci de ori, atât în
anii care le precedeau, cât şi în anii care urmau), şi comemorarea celor “60 de ani” de rătăcire
pucioşească avea să facă exact după
acelaşi calapod. Primele aluzii la această sărbătoare festivistă au apărut cu doi ani şi nouă luni înainte de
împlinirea celor 60 de ani:
« [...] vin cuvânt pe vatra neamului român de
aproape şaizeci de ani şi
am istorie scrisă [...] căci stau deasupra
neamului român de aproape şaizeci de ani
şi tainic lucrez [...] »[196] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 28 august 2012)
Au urmat imediat mai multe formulări aproximative, construite după acelaşi
calapod (mai aproape, şi mai aproape, tot mai aproape, cel
mai aproape), care de asemenea lăsau impresia falsă că sărbătoarea
pucioşească a celor “60 de ani”este iminentă:
« [...] cuvânt pe vatra neamului român de
aproape şaizeci de ani [...] căci stau deasupra neamului român de aproape şaizeci
de ani [...] »[197] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 august 2012)
« [...] stau de aproape şaizeci de ani
pe vatra neamului român [...] »[198] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 4 decembrie 2012)
« [...] lucrez de aproape şaizeci
de ani şi Mă lupt [...] »[199] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 decembrie 2012)
« [...] Mă scriu pe pământ de
aproape şaizeci de ani pe
vatra neamului [...] »[200] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 mai 2013)
« [...] cuvintez de aproape şaizeci de ani
şi chem [...] »[201] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 26 mai 2013)
« Mai e puţin şi se scriu şaizeci de ani de cuvânt al Domnului [...] »[202] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 septembrie 2013)
« [...] Mă slăvesc peste pământ de aproape şaizeci de ani şi am carte scrisă, [...] »[203] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 ianuarie 2014)
« [...] izvorât din gura Mea peste el vreme de
aproape şaizeci de ani pe
vatra ta, [...]
»[204] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 23 martie 2014)
« [...] grăieşte din nor peste acest neam de
aproape şaizeci de ani, [...] »[205] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 13 aprilie 2014)
« Îl rostesc cu însăşi gura Mea de aproape şaizeci de ani pe vatra neamului român. [...] Un picuţ, şi împlinesc şaizeci de ani de cuvânt [...] »[206] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 29 mai 2014)
« [...] vreme de aproape şaizeci
de ani pe vatra neamului român, [...]
»[207] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 iunie 2014)
Cea mai tupeistă dintre formulările de mai sus rămâne cea din mesajul
zilei de 29 mai 2014, care echivalează un an cu “un picuţ”.
Drept este că printre (şi alături de) aceste formulări, intenţionat
vagi şi neconcludente, s-au strecurat şi două excepţii. Prima este o încercare
nereuşită de a da o aparenţă de corectitudine, menţionând că de fapt
comemorarea celor “60 de ani pucioşi” n-ar fi chiar aşa de
aproape, ba chiar ar mai fi vreo trei ani până atunci (în
realitate, ar mai fi fost cam doi ani şi jumătate):
« Iată, fiilor, ar mai fi trei ani şi se împlinesc şaizeci de ani de când duhul mângâierii, Mângâietorul Cel
promis de Mine atunci petrece în mijlocul unui popor pe vatra neamului român. »[208] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 2012)
A doua, pare a fi o reţinere momentană ( o reţinere care va dispărea
însă destul de repede, după cum se va vedea) de a anunţa cu atâta timp înainte
sărbătoarea celor “60 de ani pucioşi”, fiind parcă mai la
îndemână raportarea la precedenta sărbătoare, cea de “50 de ani”:
.
« [...] Se
face cuvânt de cincizeci de ani şi mai bine şi veghează [...] »[209] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 25 decembrie 2012)
Cu un an înainte de data exactă la care urma să se sărbătorească cei “60 de ani pucioşi”, liderii sectei
îşi fac curaj şi renunţă la aproximaţii, proclamând împlinirea fictivă a
acestor “60 de ani”:
« [...] iată, de şaizeci de ani glasul Meu se lasă peste pământ aici, în mijlocul neamului
român, [...] »[210] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 iunie 2014)
Începutul fiind făcut, acum falsurile urmează în cascadă. Mesaj după
mesaj (evident, datate diferit), fiecare pretinde că anunţă acum împlinirea celor “60 de ani”:
- la 59 de ani, o lună şi 22
de zile:
« [...] am coborât pe pământ acum
şaizeci de ani şi am scris
[...] »[211] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 22 iulie 2014)
- la trecerea a 59 de ani, 2
luni şi 2 zile se afirmă textual că ar fi trecut...60 de ani:
« [...] popor al vremii cuvântului Meu de azi, vreme
de şaizeci de ani câtă a trecut cu cuvântul Meu [...] »[212] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 2 august 2014)
- la 59 de ani, 2 luni şi 19
zile:
« [...] s-a scris pe pământ o istorie de şaizeci
de ani de cuvânt [...] »[213] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 august 2014)
- la 59 de ani, 6 luni şi 4
zile:
« [...] sălăşluieşte în ea de
şaizeci de ani, de când
Mi-am pregătit calea de coborâre [...] »[214] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 4 decembrie 2014)
- la 59 de ani, 10 luni şi 19
zile:
« [...] vom scrie în carte
acum şaizeci
de ani de cuvânt, [...] În anul 1955, în ziua
de praznic al Învierii Mele, Eu, Domnul Iisus Hristos, am grăit primul Meu
cuvânt al acestei lucrări [...] şi iată, scriem acum şaizeci
de ani de cuvânt pe vatra neamului român, [...] curge cu lacrima Domnului în el după om de şaizeci de ani pe vatra voastră, [...] »[215] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 19 aprilie 2015)
- la 59 de ani, 10 luni şi 26
de zile:
« [...] şi-Mi scriu cu el acum pe pământ şaizeci de ani de cuvânt
pe vatra neamului român [...] scriem
acum
în cer şi pe pământ şaizeci
de ani glasului cuvântului Tău, [...] O, slava Mea este cu Tine, Fiul Meu
Hristos, şi scriem acum
în cer şi pe pământ şaizeci de ani glasului
cuvântului Tău, [...] grăiesc cuvântul Meu de şaizeci de ani şi-ţi cer iubire [...]
»[216] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 26 aprilie 2015)
- la 59 de ani, 11 luni şi 3
zile:
« [...] şi şaizeci de ani de cuvânt vom scrie acum pe pământ [...] şi vom scrie între pământ şi cer şaizeci de ani de cuvânt [...] »[217] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 3 mai 2015)
- la 59 de ani, 11 luni şi 21
de zile:
« [...] s-au scurs șaizeci de ani de când cuvântul gurii Mele se face carte [...] și de șaizeci de ani cuvântul Meu învață [...] »[218] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 21 mai 2015)
După trecerea celor “60 de ani pucioşi”, fenomenul
cunoaşte o remanenţă inflexibilă. Mesaj după mesaj, acum toate se raportează
sistematic la acelaşi eveniment trecut, ca şi când el ar fi neschimbat şi mereu
prezent:
- la 60 de ani, 3 luni şi 27
de zile:
« [...] M-am scris pe acest
tărâm cu șaizeci
de ani de cuvânt [...] »[219] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 septembrie 2015)
- la 60 de ani, 5 luni şi 8
zile:
« [...] am șaizeci de ani scriși în cartea Mea de azi, [...]
am istorie
scrisă șaizeci
de ani de cuvânt, [...] »[220] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 noiembrie 2015)
- la 60 de ani, 6 luni şi 8
zile:
« [...] am coborât cu piciorul acum șaizeci
de ani și am întărit coborârea Mea [...] »[221] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 8 decembrie 2015)
- la 60 de ani, 6 luni şi 14
zile:
« [...] Tu Te-ai așezat cu cuvântul acum șaizeci de ani. [...] »[222] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 decembrie 2015)
- la 60 de ani, 8 luni şi 12
zile:
« [...] stau cuvântând din nori de șaizeci
de ani pe vatra neamului
român [...] »[223] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 12 februarie 2016)
- la 60 de ani, 10 luni şi 24
de zile:
« [...] care Eu, Domnul, Mă tot vestesc de șaizeci
de ani pe vatra acestui
neam, »[224] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 24 aprilie 2016)
- la 61 de ani, 1 lună şi 7
zile:
« [...] și iată, s-au împlinit șaizeci de ani de când Mi-am început aici, la români,
lucrarea cuvântului Meu [...] »[225] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 7 iulie 2016)
- la 61 de ani, 3 luni şi 27
de zile:
« [...] am în tine masă de cuvânt, șaizeci
de ani de cuvânt din cer pe
vatra ta [...]
»[226] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 septembrie 2016)
- la 61 de ani, 4 luni şi 14
zile:
« O, stau cu venirea Mea în cuvânt, stau de șaizeci de ani cu această minune pe vatra neamului român [...] »[227] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 14 octombrie 2016)
- la 61 de ani, 4 luni şi 27
de zile:
« [...] grăiesc de șaizeci
de ani pe vatra acestui
neam [...] Am șaizeci
de ani de cuvânt scris pe
vatra neamului român. »[228] (
citat din mesajul leliţei Mihaela din 27 octombrie 2016)
Pare plauzibil ca şi la apropierea celor 70 de ani de pucioşism, scamatoriile de acest gen,
experimentate ca la indigo şi la 40,
şi la 50, şi la 60 de ani, să se repete aidoma.
…………………
Anca Ionescu-Târgovişte
20 noiembrie 2016
…………………
[2] Ibid.
[3] Ibid.
[4] Ibid.
[5] Ibid.
[6] Ibid.
[7] Ibid.
[8] Ibid.
[9] Ibid.
[10] Ibid.
[11] Ibid.
[12] Ibid.
[13] Ibid.
[14] Ibid.
[15] Ibid.
[16] Ibid.
[17] Ibid.
[18] Ibid.
[19] Ibid.
[20] Ibid.
[21] Ibid.
[22] Ibid.
[23] Ibid.
[24] Ibid.
[25] Ibid.
[26] Ibid.
[27] Ibid.
[28] Ibid.
[29] Ibid.
[30] Ibid.
[31] Ibid.
[32] Ibid.
[33] Ibid.
[34] Ibid.
[35] Ibid.
[36] Ibid.
[37] Ibid.
[38] Ibid.
[39] Ibid.
[40] Ibid.
[41] Ibid.
[42] Ibid.
[43] Ibid.
[44] Ibid.
[45] Ibid.
[46] Ibid.
[47] Ibid.
[48] Ibid.
[49] Ibid.
[50] Ibid.
[51] Ibid.
[52] Ibid.
[53] Ibid.
[54] Ibid.
[55] Ibid.
[56] Ibid.
[57] Ibid.
[58] Ibid.
[59] Ibid.
[60] Ibid.
[61] Ibid.
[62] Ibid.
[63] Ibid.
[64] Ibid.
[65] Ibid.
[66] Ibid.
[67] Ibid.
[68] Ibid.
[69] Ibid.
[70] Ibid.
[71] Ibid.
[72] Ibid.
[73] Ibid.
[74] Ibid.
[75] Ibid.
[76] Ibid.
[77] Ibid.
[78] Ibid.
[79] Ibid.
[80] Ibid.
[81] Ibid.
[82] Ibid.
[83] Ibid.
[84] Ibid.
[85] Ibid.
[86] Ibid.
[87] Ibid.
[88] Ibid.
[89] Ibid.
[90] Ibid.
[91] Ibid.
[92] Ibid.
[93] Ibid.
[94] Ibid.
[95] Ibid.
[96] Ibid.
[97] Ibid.
[98] Ibid.
[99] Ibid.
[100] Ibid.
[101] Ibid.
[102] Ibid.
[103] Ibid.
[104] Ibid.
[105] Ibid.
[106] Ibid.
[107] Ibid.
[108] Ibid.
[109] Ibid.
[110] Ibid.
[111] Ibid.
[112] Ibid.
[113] Ibid.
[114] Ibid.
[115] Ibid.
[116] Ibid.
[117] Ibid.
[118] Ibid.
[119] Ibid.
[120] Ibid.
[121] Ibid.
[122] Ibid.
[123] Ibid.
[124] Ibid.
[125] Ibid.
[126] Ibid.
[127] Ibid.
[128] Ibid.
[129] Ibid.
[130] Ibid.
[131] Ibid.
[132] Ibid.
[133] Ibid.
[134] Ibid.
[135] Ibid.
[136] Ibid.
[137] Ibid.
[138] Ibid.
[139] Ibid.
[140] Ibid.
[141] Ibid.
[142] Ibid.
[143] Ibid.
[144] Ibid.
[145] Ibid.
[146] Ibid.
[147] Ibid.
[148] Ibid.
[149] Ibid.
[150] Ibid.
[151] Ibid.
[152] Ibid.
[153] Ibid.
[154] Ibid.
[155] Ibid.
[156] Ibid.
[157] Ibid.
[158] Ibid.
[159] Ibid.
[160] Ibid.
[161] Ibid.
[162] Ibid.
[163] Ibid.
[164] Ibid.
[165] Ibid.
[166] Ibid.
[167] Ibid.
[168] Ibid.
[169] Ibid.
[170] Ibid.
[171] Ibid.
[172] Ibid.
[173] Ibid.
[174] Ibid.
[175] Ibid.
[176] Ibid.
[177] Ibid.
[178] Ibid.
[179] Ibid.
[180] Ibid.
[181] Ibid.
[182] Ibid.
[183] Ibid.
[184] Ibid.
[185] Ibid.
[186] Ibid.
[187] Ibid.
[188] Ibid.
[189] Ibid.
[190] Ibid.
[191] Ibid.
[192] Ibid.
[193] Ibid.
[194] Ibid.
[195] Ibid.
[196] Ibid.
[197] Ibid.
[198] Ibid.
[199] Ibid.
[200] Ibid.
[201] Ibid.
[202] Ibid.
[203] Ibid.
[204] Ibid.
[205] Ibid.
[206] Ibid.
[207] Ibid.
[208] Ibid.
[209] Ibid.
[210] Ibid.
[211] Ibid.
[212] Ibid.
[213] Ibid.
[214] Ibid.
[215] Ibid.
[216] Ibid.
[217] Ibid.
[218] Ibid.
[219] Ibid.
[220] Ibid.
[221] Ibid.
[222] Ibid.
[223] Ibid.
[224] Ibid.
[225] Ibid.
[226] Ibid.
[227] Ibid.
[228] Ibid.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.