472. Liderii pucioşi lansează noi diversiuni, drapate într-un mesaj duplicitar
Aflaţi
într-o puternică criză de identitate, după hemoragia masivă de aderenţi dintre
cei mai fideli, liderii pucioşi au pus la cale o nouă diversiune, menită să le
sporească vizibilitatea şi credibilitatea. Pentru aceasta, gambitul celor doi
corifei ai sectei (Mihaela şi Nicuşor) a mers până acolo încât ei au sacrificat
două dintre cele mai iubite principii de doctrină pucioşească:
- cel referitor
la unicitatea şi importanţa bisericii lor ( celelalte biserici ortodoxe, în
primul rând B.O.R., fiind considerate de ei apostate, în timp ce pe aşa-zisa
“Biserică Noul Ierusalim” au prezentat-o mereu ca fiind singura biserică recunoscută
de Dumnezeu şi, în consecinţă, singura mântuitoare);
- cel referitor
la unicitatea şi importanţa calendarului neîndreptat (celelalte calendare “îndreptate”
fiind considerate abateri grave de la doctrina mântuitoare).
După ce
au obţinut concursul autorităţilor locale pentru a li se permite să planteze la
o răspântie a satului o fântână şi o troiţă, liderii pucioşi au tras sforile ca
sfinţirea celor două “obiective turistice” să se facă neapărat cu fastul de
care aveau ei nevoie ca să-şi sporească vizibilitatea: cu invitarea mai multor
preoţi “din lume” (s-a dorit ca numărul acestora să fie 12, dacă va fi posibil)
şi a autorităţilor administrative locale, apoi cu o masă, o “agapă frăţească”
la care să stea la loc de cinste atât invitaţii “din lume”, cât şi “sfinţii”
din mânăstirea pucioşească (adică să stea şi capra, şi varza, la aceeaşi masă;
pentru că e cunoscut faptul că ani de zile liderii pucioşi propovăduiau
despărţirea radicală şi definitivă de preoţii din lume, despre care spuneau că
“aceştia au pe frunte pecetea lui Antihrist”).
S-a trecut aşadar de la blamarea făţişă a “preoţilor din lume” la invitarea lor
la loc de cinste şi, mai ales, la invitarea acestora de a face o slujbă de sfinţire
a cărei autenticitate pucioşii nu o recunosc, dar se prefac că o acceptă.
Adepţi ai duplicităţii machiavelice, ei vor pretinde că sfinţirea fântânii şi a
troiţei, făcută de preoţii din B.O.R., este doar o ceremonie omenească pe care
ei o respectă, dar adevărata sfinţire a fost alta, cea deja făcută de
“Dumnezeul pucioşilor” cu o zi, două, înainte:
« Se binecuvintează și se sfințește lucrul Meu întocmit prin mânuțele voastre la vedere în mijlocul cetății! Cuvântul Meu sfințește și pecetluiește și dăruiește spre folos celor din cetate aceste două semne binecuvântate. »[1] (Citat din mesajul Mihaelei din 11 septembrie 2015)
Atunci,
de ce mai era nevoie de această mascaradă, dacă sfinţirea troiţei şi a fântânii
fusese deja făcută prin “cuvânt pucioşesc” coborât din cer?
Răspunsul
este simplu. Pentru imagine, pentru publicitate, pentru legitimizarea forţată a
aceste secte care clonează Biserica Ortodoxă şi care încearcă pe orice cale să
se facă mai bine cunoscută şi recunoscută. Ca să atingă acest obiectiv, iată că
liderii pucioşi sacrifică principii pentru care au luptat ani de zile, printre
care unicitatea sfinţeniei bisericii lor şi a preoţilor lor, dar şi păstrarea calendarului
neîndreptat. Este cunoscut faptul că în toţi anii anteriori pucioşii au serbat
Înălţarea Sfintei Cruci nu la 14 septembrie, ci la 27 septembrie, după
calendarul vechi. Ei bine, de data aceasta ei au acceptat inclusiv serbarea
crucii după noul calendar, organizând “masă de praznic a sărbătoririi Sfintei
Cruci” în ziua de 14 septembrie, pentru a nu periclita “ecumenismul local”
(prilejuit de sfinţirea celor două “obiective”) dintre preoţii pucioşeşti şi
preoţii ortodocşi (aceia pe care ei îi numesc, la modul peiorativ, “preoţii din
lume”, dar îi invită la masa lor “frăţească” şi “cerească”):
« Binecuvintez așezarea la masă de praznic al sfintei cruci și toată armonia sărbătorii. Amin. »[2] (Citat din mesajul Mihaelei din 11 septembrie 2015)
Pentru
ca impostura să fie desăvârşită, liderii pucioşi reiterează şi cu acest prilej o
minciună mai veche: aceea că ei sunt contemporani cu vremurile proorocite de
Scriptură pentru a doua venire a Domnului. Pe de o parte, ei recunosc fără să
vrea în acest text că venirea “Domnului”
Pucioasei în trup este doar aparentă:
« [...] glasul cuvântului Meu prin care Eu sunt cu voi și grăiesc cu voi și vă dau de lucru ca
și cum aș
fi cu trupul Eu și voi laolaltă [...]»[3] (Citat din mesajul Mihaelei din 11 septembrie 2015)
Pe de
altă parte, în acelaşi text ei insistă în a promova minciuna că venirea fără trup
a duhurilor locvace de la Pucioasa este însăşi venirea în cuvânt fără
trup, ascuns în nor şi nevăzut de
nimeni, a “Domnului” Pucioasei,
aşa cum vestise Scriptura:
« [...] “Acest Iisus iarăși va veni precum L-ați văzut suindu-Se la cer”. O, așa vin Eu să fiu cu voi, așa cum M-am suit în cer de lângă ucenicii Mei cei de acum două mii
de ani [...]»[4] (Citat din mesajul Mihaelei din 11 septembrie 2015)
Pentru
a se respecta întocmai proorocia Scripturii, a doua venire a Domnului va trebui
să fie la fel cu suirea Lui la cer:
- cu trupul autentic, nu aparent, sau cum zic
pucioşii, “ca şi cum ar fi cu trupul”;
- în chip văzut
de toţi, şi nu ascuns de orice privire.
Or, e
limpede ca lumina zilei că pucioşii pretind doar în vorbe că această proorocie a
Scripturii se împlineşte acum, sub ochii lor, iar vorbele lor sunt profund
mincinoase, îndată ce ei identifică aparenţele cu realitatea.
Cât
priveşte preoţii care s-a lăsat păcăliţi ca să se aşeze la aceeaşi masă şi la
acelaşi blid de linte cu sectanţii Noului Ierusalim de la Pucioasa, ar fi fost
bine să fi cercetat mai înainte care este adevărata lor poziţie (de defăimare
şi dispreţ faţă de “preoţii din lume” şi faţă de B.O.R.), înainte de a legitima
prin comuniunea de rugăciune această sectă care clonează Ortodoxia.
…………………
Anca Ionescu-Târgovişte
14 septembrie 2015
…………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.