385. Cine sunt „fiii unşi” ai Noului Ierusalim de la Pucioasa? (VI. Cei “doi fii unşi”: Mihaela şi Nicuşor)

 Am văzut până acum că la pucioşi calitatea de “uns” au avut-o rând pe rând (dar şi simultan, uneori) ba “poporul” pucios, ba regele Mihai I, ba aşa-zisul “patriarh” Irineu, ba “preoţii” închipuiţi care au primit “ungerea după rânduiala lui Melchisedec”, ba numai cei trei “preoţi-arhierei” ai Noului Ierusalim. Ultima opţiune, şi cea mai gogonată, este aceea că “unşii de la Pucioasa” nu sunt nici trei, nici unul, nici mai mulţi, ci… doar cei doi lideri pucioşi, Mihaela şi Nicuşor. “Ungerea” lor, spre deosebire de toate celelalte “ungeri", iese în evidenţă mai ales prin faptul că i se pretinde o vestire aparte, ale cărei rezonanţe vocale se aseamănă izbitor cu o proorocie vechi-testamentară rămasă de la Zaharia. Ulterior, pucioşii au contestat vehement orice tangenţă cu proorocia lui Zaharia, dar realitatea semantică a textelor puse în antiteză îi contrazice.

Zaharia vorbeşte în proorocia sa despre “doi fii unşi” ai lui Dumnezeu care, la sfârştul veacurilor, “vor sta înaintea Domnului a tot pământul”. Proorocia este re-iterată de către Sfântul Ioan Teologul, care în cartea Apocalipsei se referă la aceiaşi doi “fii unşi” pe care îi numeşte “cei doi martori ai Domnului care vor prooroci stând înaintea Domnului pământului”. Până aici coincidenţele sunt frapante: cei doi lideri pucioşi se consideră a fi cei doi soli-prooroci ai lui Dumnezeu de la sfârşitul veacurilor, care stau înaintea Lui şi Îi primesc Cuvântul cel de azi, pentru a-l face cunoscut apoi prin vestire tuturor oamenilor.

Textele biblice abundă în cuvinte cheie şi referinţe încrucişate, care reuşesc să identifice perfect personajele şi menirea lor. Surpriza apare la citirea unui text pucioşesc din anul 2002, în care se regăsesc aceleaşi cuvinte cheie şi aceleaşi legături tainice între fapte şi personaje. Vom reproduce pe rând toate aeste texte, pentru a pute face apoi analiza pe fond a acestor conexiuni.

Mai întâi vom reproduce textul pucioşesc:

Textul Nr.1:

  «Ne doare pentru cei duruţi pentru noi, pentru vasele lucrării Tale, Doamne. Când ei stau în mână cu armele dreptăţii cele de-a dreapta şi cele de-a stânga ca să facă să strălucească din întuneric lumina, ei stau înfăţişaţi înaintea tuturor ca slujitori ai Tăi în multă răbdare, în cuvântul adevărului, prin slavă şi necinste, prin defăimare şi laudă, ca nişte necunoscuţi, deşi bine cunoscuţi; ca nişte întristaţi, dar pururea bucurându-se în dureri; ca nişte amăgitori, deşi iubitori de adevăr;ca nişte pedepsiţi, dar nu ucişi; ca nişte sărăcuţi, dar bogaţi pentru toţi şi pe mulţi îmbogăţind; ca unii care nimic nu au, dar stăpânind lumea, Doamne, purtând în ei lucrarea Ta, lumina Ta cu cele şapte duhuri dumnezeieşti în ea şi vasul cu untdelemn care hrăneşte lumina, căci cuvântul este lumina, este untdelemnul care curge prin două ţevi peste pământ, cuvântul Domnului, ca să ştie tot pământul că Tu eşti trimisul Tatălui cuvânt, iar ei sunt unşii Tăi prin care Tu stai înaintea a tot pământul cu ei. Amin. Taina lor cu Tine e taină acoperită, şi din slavă în slavă Te tăinuieşti în ei, şi fărădelegile multora le iau asupra lor, purtând peste ei ocara Ta, Doamne.[…] Mă voi purta cu ei spre cartea trâmbiţei Mele Verginica şi voi poposi cu ei în ea ca într-un leagăn sfânt şi îi voi hrăni pe ei cu untdelemn şi cu vin, că sunt doborâţi de dureri şi nu găsesc pe pământ leac pentru durerea Mea din ei. Duhul rău care bate spre ei M-a zbuciumat şi pe Mine, dară pe ei! căci ei sunt cu trupul, şi sub chipul lor Eu stau ascuns în mijlocul poporului Meu şi îl hrănesc pe el din vasele ungerii Mele precum scrie în Scripturi despre untdelemnul care porneşte şi adapă cu cele şapte duhuri şi puteri dumnezeieşti luminile care luminează pe pământ calea Mea spre om prin unşii Mei. Amin.  […] Voi, fiilor unşi care staţi înaintea Mea mărturie peste neamurile pământului din partea Mea de-a dreapta şi de-a stânga vasului cu untdelemn din care Eu Mă las peste pământ cu cele şapte duhuri dumnezeieşti ca să fac cu ele ceruri noi, şi pământ nou să fac, voi să fiţi voia Mea. O dragoste fără de margini să fiţi înaintea Mea, căci cumpăna Mea este în mâinile voastre, precum scrie în Scripturi, fiindcă fiecare filă a Scripturilor Duhului Meu Cel Sfânt, prin prooroci scrise, are un azi, fiilor. Întăriţi-Mi taina iubirii şi nu vă temeţi de dureri, căci iubirea care doare este cea care arde, şi luminând arde. Amin. » (Citate extrase din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” din 21 septembrie 2002, sublin.ns.)

În continuare, reproducem citatul din proorocia lui Zaharia:

Textul Nr.2:

« Şi s-a întors îngerul care grăia cu mine şi m-a deşteptat, ca pe un om pe care îl trezeşti din somn. Şi mi-a zis: "Ce vezi?" şi am zis: "Iată văd un candelabru cu totul de aur, cu şapte candele, iar deasupra candelabrului este un vas cu untdelemn din care pornesc şapte ţevi către cele şapte candele;  Iar alături, doi măslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn şi altul de-a stânga".  Şi am întrebat şi am zis către îngerul care vorbea cu mine: "Ce sunt astea, domnul meu?"  Şi mi-a răspuns îngerul care grăia cu mine şi mi-a zis: "Oare nu ştii ce sunt toate acestea?" Şi am zis: "Nu, domnul meu!"  Şi mi-a vorbit iar şi a zis: "Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel: Nu prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu" – zice Domnul Savaot.  "Ce eşti tu, munte înalt? Înaintea lui Zorobabel devii o câmpie. Şi el va smulge piatra din vârf în strigătele mulţimii: "Har, har, peste ea!"  Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:  "Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestui templu şi tot mâinile lui îl vor termina, şi tu vei şti că Domnul Savaot m-a trimis la voi.  Căci cine a dispreţuit vremea acestor începuturi mici? Ei se vor bucura văzând cumpăna zidarului în mâna lui Zorobabel. Iar aceste şapte (candele) sunt ochii Domnului care cutreieră tot pământul". Şi mi-am luat îndemnul şi am zis către el: "Ce înseamnă aceşti măslini unul de-a dreapta şi altul de-a stânga candelabrului?" Şi l-am întrebat şi a doua oară: "Ce înseamnă cele două crengi de măslin, care sunt lângă cele două ţevi de aur prin care se lasă în jos untdelemnul?"  Şi mi-a grăit, zicând: "Oare nu ştii ce înseamnă acestea?" Şi am răspuns: "Nu, domnul meu".  Şi m-a lămurit: "Aceştia sunt cei doi fii unşi, care stau înaintea Domnului a tot pământul".» ( Zaharia, Cap.4, 1-14)

În fine, reproducem acum şi textul din proorocia Sfântului Ioan Teologul:

Textul Nr.3:

«Şi voi da putere celor doi martori ai Mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile. Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului.  Şi dacă voieşte cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi mistuieşte pe vrăjmaşii lor; şi dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela trebuie ucis. Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, şi putere au peste ape să le schimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi.  Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî.  Şi trupurile lor vor zăcea pe uliţele cetăţii celei mari, care se cheamă, duhovniceşte, Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor.  Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt. »  ( Apocalipsa, Cap.11, 3-9)

Să vedem acum care sunt cuvintele cheie. În textul Nr.1, referinţele din vorbirea indirectă la adresa celor doi lideri pucioşi se regăsesc în expresiile:

                 - … vasele lucrării Tale, Doamne.

                 - … untdelemnul care curge prin două ţevi…

 - … ei sunt unşii Tăi prin care Tu stai înaintea a tot pământul cu ei.

 - … vasele ungerii Mele…

 - … prin unşii Mei.

Tot în textul Nr.1, găsim şi două referinţe din vorbirea directă la adresa celor doi lideri pucioşi:

-        Voi, fiilor unşi care staţi […] de-a dreapta şi de-a stânga vasului cu untdelemn …

-        … azi, fiilor.

În textul Nr.2, referinţele la cei doi prooroci se regăsesc în expresiile:

-        ... doi măslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn şi altul de-a stânga...

-        … aceşti măslini unul de-a dreapta şi altul de-a stânga candelabrului…

-        … cele două crengi de măslin, care sunt lângă cele două ţevi de aur prin care se lasă în jos untdelemnul…

-        Aceştia [aceşti măslini] sunt cei doi fii unşi, care stau înaintea Domnului a tot pământul…

În textul Nr.3, referinţele la cei doi prooroci se regăsesc în expresiile:

-        …celor doi martori ai Mei şi vor prooroci…

-        Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului.

Aşadar toate textele vorbesc despre aceleaşi personaje, dar mereu cu alte cuvinte: cei doi “fii unşi”, cei doi măslini (unul de-a dreapta, celălalt de-a stânga), cele două ţevi de ungere, cele două sfeşnice, cele două vase de proorocie care “stau înaintea Domnului a tot pământul”.

Dar atunci de ce au mai contestat vehement pucioşii supoziţia că în aceste texte ar fi vorba despre cei doi lideri ai lor? În primul rând trebuie să observăm că această contestare n-a venit de la început. Dimpotrivă, în mesajul din 21 septembrie 2002, liderii pucioşi se căzneau să-i convingă pe cititori, printr-o logoree meşteşugită, că Zaharia tocmai despre ei proorocise în cartea sa. Însă după câţiva ani, descoperind că şi Ioan Teologul avea referinţe concrete (dar incomode pentru ei) la proorocia lui Zaharia, nu le-a mai convenit de fel ca toate cele descoperite în proorocia Apocalipsei lui Ioan să li se întâmple lor, nici măcar la nivel teoretic. Numai lucruri neplăcute scria Ioan aici despre cei doi: după ce ar fi săvârşit lucrări prooroceşti pline de putere, o fiară se va ridica din mormânt şi-i va birui şi-i va omorî.  Şi trupurile lor vor zăcea pe uliţele cetăţii celei mari, care se cheamă, duhovniceşte, “Sodoma şi Egipt”, unde a fost răstignit şi Domnul lor (adică… tocmai în Ierusalim!). Toate popoarele, şi seminţiile, şi limbile şi neamurile (despre care liderii pucioşi “proorociseră” că vor veni în valuri la Pucioasa, ca să se prosterneze muţi de uimire la picioarele lor, să înveţe forţat limba română şi să le aducă lor daruri multe) vor privi la stârvurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt. Şocantă şi sumbră proorocie pentru cei doi lideri care se credeau nemuritori şi unşi cu toate alifiile, promiţându-le şi adepţilor lor aceeaşi iluzorie nemurire! Tocmai de aceea reacţia adepţilor pucioşi a fost fermă: nu despre liderii lor se vorbea în textul din 21 septembrie 2002, ci despre alţii! Concluzia lor a fost că orice asemănare cu cei doi lideri pucioşi este pur întâmplătoare şi orice speculaţie pe această temă este pur răuvoitoare.

……………………

Estera

7 ianuarie 2012

……………………