366. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” – Pucioasa (XXII)
Liderii pucioşi, alintaţi cu apelativul “fii ai Ierusalimului venirii Domnului” (adică “fii ai Noului Ierusalimul la care urmează să vină Domnul), sunt puşi într-o dilemă plăcută, dar derutantă: “să aştepte grăbind venirea Lui”. Să aştepte, adică să nu facă nimic; să grăbească, adică să facă tot posibilul. Cică aşa e scris în Scripturi, dar nu ni se spune unde anume. O dilemă din care bieţii pucioşi de rând nu se ştie cum vor mai ieşi:
“O, fii ai Ierusalimului venirii Domnului, bucuraţi-vă cu plânsul şi cu durerea Lui şi a sfinţilor Lui, că trebuie să aşteptaţi grăbind venirea Lui, precum este scris în Scripturi […]” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-12-2003)
*
Un alt apelativ, folosit adesea de liderii pucioşi în predicile pucioşeşti la adresa lor înşile, este “copii ai venirii Domnului”. Ei se îndeamnă pe sine “să se bucure suspinând” şi să anunţe lumii întregi că Domnul “a venit şi vine”. De regulă, cineva care se bucură suspinând sau suspină bucurându-se nu pare să aibă o bucurie deplină, aşa cum s-ar cădea să aibă pentru întâmpinarea celei de-a doua veniri a Domnului întru slavă. Tot aşa, cineva care a venit de-a binelea înseamnă că e venit deja, deci nu are cum şi de ce să mai vină în continuare. Numai dacă a venit doar în parte, şi mai are de venit şi cu restul, se mai pune problema că “a venit şi vine”. Pucioşii îi târăsc în mod deliberat pe adepţii lor într-o suită de dileme încâlcite:
– Ori, Hristos n-a venit de loc, dar trebuie să vină, caz în care prima parte a frazei, cea care pretinde că “a venit”, e mincinoasă;
– Ori, venirea de care se face caz e doar părelnică, şi ea va trebui să fie dublată de o venire autentică, dar atunci mesajul pucioşesc care anunţă că “El a venit” este iarăşi o farsă;
– Ori, venirea de care se face caz e doar parţială, adică “Domnul vine în Cuvânt”, dar îşi lasă trupul undeva, în ceruri, urmând să vină în mod deplin cu trupul şi cu Duhul, abia la următoarea venire. Această variantă e de neînţeles, îndată ce noi ştiam că Hristos nu se mai desparte de trupul Său, adică nu mai moare, căci atunci ar avea nevoie de o a doua Înviere din morţi;
– Ori, “venirea Domnului” la Pucioasa este o venire particulară (astfel s-ar explica şi expresia din text “venirea Domnului la voi”), caz în care nu mai avem de-a face cu Cea de-a Doua Venire Universală a Domnului, pentru toţi oamenii, adică aceea proorocită de Biblie – deşi pucioşii dau să se înţeleagă că despre aceasta, şi nu depre alta, ar fi vorba.
Putem deduce aşadar că avem de a face aici cu “oracolul din Pucioasa”, căci la pucioşi exprimările contradictorii ori fac parte din natura lor, ori sunt o tehnică bine gândită şi bine şlefuită de a spune lucruri cu două înţelesuri, à la Pythia:
“Bucuraţi-vă suspinând de sfârşitul lumii, copii ai venirii Domnului. Bucuraţi-vă de venirea Domnului la voi şi daţi glasul Lui şi toată durerea din el în toate laturile lumii, ca să ştie lumea cea văzută şi cea nevăzută că Domnul a venit şi vine când nimeni nu s-a aşteptat, când nimeni nu se mai aşteaptă să vină, dar iată venirea Lui cu voi, fii ai venirii Lui.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-12-2003)
*
Faptul că pucioşii înşişi se scapă, arătând că este vorba de o “venire” particulară, şi nicidecum de venirea universală a lui Hristos cea proorocită de Biblie, e demonstrat de următorul text, care susţine că respectiva “venire” de la Pucioasa nu este urmată de Judecata Universală, ci fiecare om va trebui să se judece pe sine; în plus, aceasă “venire” de la Pucioasa nu aduce cu sine împărăţia cerurilor, ci doar “vestea împărăţiei cerurilor” pe pământ (secretul lui Polichinelle, adică nimic nou – această veste era de mult cunoscută, căci fusese proorocită întregii lumi prin Sfânta Scriptură):
“Să audă tot pământul venirea Mea la voi şi să se judece omul pe sine, şi apoi să vadă cuvântul venirii Mele, care cheamă omul de la moarte la viaţă, căci stăpânitorul acestei lumi, tot în chip nevăzut îşi ţine împărăţia sa în fiii lui, dar Eu şi cu voi îl vădim şi aducem pe pământ vestea împărăţiei cerurilor pentru toţi cei ce-Mi deschid când vin cu ea ca s-o aşez în tot omul care aude glasul Fiului lui Dumnezeu spre învierea omului.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-12-2003)
*
O altă exprimare demascatoare o găsim într-un “mesaj” din decembrie 2003. Un duh care îşi ia numele de “Sfânta Filoteea” ia cuvântul şi anunţă solemn că “Domnul” Pucioasei vine la Pucioasa doar ca să-şi anunţe următoarea venire. Aşadar, venirea de acum nu este deplină, ci doar pregătitoare, şi asta explică şi faptul că ea este o “venire” care se lungeşte ca pelteaua, de mai bine de cincizeci de ani. Cu toate acestea, pucioşii declară în nenumărate alte locuri că venirea de la Pucioasa este cea proorocită, cea aşteptată, cea deplină. Tot duhul de la Pucioasa care pretinde că e “duhul Sfintei Filoteea” mai anunţă şi faptul că la Pucioasa se vesteşte acum o nouă Evanghelie, numită “Evanghelia împărăţiei cerurilor”, ceea ce anulează – sau măcar, pune serios în umbră – celelalte patru Evanghelii consacrate ale Bisericii:
“Am strigat din Tine la copiii veacului acesta şi […] aştept mâna Ta care mă va ridica spre mărturisirea tainei învierii morţilor şi spre slava poporului Tău de azi, la care vii şi îţi anunţi în lung şi în lat venirea şi Evanghelia împărăţiei cerurilor, care poartă în ea taina şi adevărul învierii morţilor, Doamne al sfinţilor Tăi, Doamne al celor vii.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-12-2003)
*
Aşadar, această falsă “venire” a “Domnului”, Care vine (şi tot vine, şi tot vine, de cincizeci de ani încoace tot vine) ca să-Şi anunţe adevărata venire, care va veni în curând (la rândul lui, şi acest “curând” se tot amână, de cincizeci de ani încoace, deşi este mereu prezentat de pucioşi ca iminent), adică un lucru ştiut (căci adevărata venire fusese anunţată de mai bine de 2000 de ani) este de-a dreptul superfluă. Cu toate acestea, însuşi “Domnul” Pucioasei o confirmă: El anunţă că vine ca să-Şi vestească venirea, atunci când va veni ca să aducă învierea morţilor şi împărăţia cerurilor. “Venirea” de acum de la Pucioasa este o venire care, în afară de vestire, aduce cu ea şi durere, greutate şi zdrobire de oase pentru cei care o primesc, şi în primul rând pentru liderii pucioşi, care sunt în linia întâi, “porţi” ce se deschid ca să intre “Domnul” Pucioasei cu greul Lui şi cu zdrobirea Lui. De aceea adepţii pucioşi sunt îndemnaţi să-i ajute cu ce pot pe liderii lor, numiţi “cei mici şi zdrobiţi sub greul venirii Domnului”:
“– Eu, Domnul, înconjurat de sfinţi şi de durerea din ei şi de dorul lor după voi, cei de pe pământ care-Mi primiţi venirea Mea cea pentru vestirea împărăţiei cerurilor şi a învierii morţilor, Eu vă întăresc pe voi, copii care-Mi staţi în cale când vin. Voiesc să împlinesc în voi inimă liniştită, pace şi cer mult, căci voi pe pământ nu puteţi sta ca pe pământ, fiindcă Eu v-am schimbat făcându-vă locaş ceresc pe voi, ca să am Eu cale să vin, cale cunoscută de cer şi de toţi cei care cred, ca şi cei din cer, în Mine şi în venirea Mea. Staţi porţi ale Mele şi deschideţi-vă în părţi când vin să intru. Văd zdrobirea voastră cea de sub greul venirii Mele, dar să vă ajute cei mici şi să stea mici ca şi voi, ca să aibă în ei împărăţia cerurilor, care este a celor mici, fiindcă cei mari se tem de ea, căci o au pe a lor şi nu vor să şi-o piardă.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-12-2003)
*
“Atotputernicul” de la Pucioasa întâmpină însă dificultăţi uriaşe ca să-Şi plaseze cuvântul pe pământ, greutăţi care-L depăşesc adesea, dar norocul Lui este că poate trece pe umerii liderilor pucioşi toată greutatea aducerii cuvântului Său la oameni. Liderii pucioşi devin astfel “lucrătorii venirii Domnului cuvânt pe pământ”:
“Cuvântul Tău, Doamne, vine cu greu pe pământ, şi plâng sfinţii de mila Ta cea de la necredinţa omului, şi vremea e grea, Doamne, şi apasă tot mai greu pe umerii celor ce Te aduc pe pământ ca să grăieşti cuvântul venirii Tale ca şi acum două mii de ani, cu mult mai multă putere şi dreptate, căci ai găsit credinţă nemaiauzită prin vremuri, şi lucrătoare de venire a Ta, Doamne.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 25-12-2003)
*
Greutatea “venirii Cuvântului”, pusă în spinarea liderilor pucioşi, este zdrobitoare, spre deosebire de jugul şi sarcina lui Hristos, care sunt uşoare (vezi Matei, 11,29-30). De aceea “sfinţii” pucioşi se roagă de “Dumnezeul” Pucios şi să-şi facă milă de primitorii cuvântului şi să-i mai uşureze un pic; dar se dovedesc îndată a fi farisei, căci pe liderii pucioşi îi îndeamnă ca dimpotrivă, să rabde mai departe fără crâcnire şi să suporte tot “greul venirii Domnului” şi chiar să se lase “străpunşi de suspinul Lui”, bucurându-se suspinând, căci neputinţa sau împotrivirea lor sau chiar uşurarea lor ar însemna “oprirea venirii Domnului”. Adică, de răbdarea liderilor pucioşi sub zdrobire nedreaptă depinde succesul întregii operaţiuni:
“O, ai milă de cei duruţi şi zdrobiţi de crucea venirii Tale, Doamne împovărat de la omul neumilit, care se duce pe sine în spate în loc să ducă jugul Tău, că Tu ai spus că jugul Tău şi sarcina Ta sunt uşoare, iar ale omului sunt grele, şi de aceea nu se umileşte omul, că el se duce pe sine în spate, şi pe Tine Te lasă şi îşi întoarce spatele la Tine.[…] Iar voi, fii duruţi, care purtaţi durerea venirii Domnului, lăsaţi-vă străpunşi de suspinul Lui şi staţi umiliţi şi lucraţi duh de umilinţă, ca să fie Domnul mare din voi peste pământ. Bucuraţi-vă suspinând, că mare este necredinţa omului, iar noi şi cu voi să plângem cu Domnul, aşteptând şi grăbind venirea Lui. Îndemnaţi-vă la veghe, iar diavolul să se lase mic, căci Dumnezeu este Cel ce este, iar diavolul va cădea, că el vrea să vă lege pe voi sub neputinţă ca să oprească venirea Domnului, dar Domnul, Cel umilit din voi, îl va ruşina, şi va putea Domnul şi cu planul Său, şi veţi putea voi cu Domnul, copii umiliţi şi lipsiţi de puteri.” (Citat din predica intitulată Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 25-12-2003)
……………………
Estera Margareta
28 iulie 2011
……………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.