334. Texte falsificate : Anul 1994 ( 16 octombrie ) – mesaj “primit” prin leliţa Mihaela

(Comentariu la  Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)

Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici

un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”

(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)

Laitmotiv preluat din postarea #38 (primul articol din seria celor care semnalează modificări de fond în “Cuvânt”):

Sunt cu adevărat textele de la Pucioasa o vorbire din cer? Sunt ele oare  un alt Cuvânt al lui Dumnezeu, un Cuvânt nou, care îl completează pe cel recunoscut dintotdeauna şi pretutindeni şi de toţi cu numele de Sfânta Scriptură? Dacă ar fi aşa, atunci preocuparea şi respectul şi grija pentru păstrarea nealterată a acestor texte contemporane cu noi ar trebui să fie întru totul asemănătoare cu cele purtate de zeci de generaţii de creştini faţă de Biblie. Or, constatăm că: în timp ce  Biblia s-a păstrat nealterată timp de 2000 de ani, textele de la Pucioasa au fost modificate masiv şi substanţial tocmai de către liderii pucioşi, adică de aceia care ar fi trebuit să vegheze ca nici o iotă şi nici o cirtă din ele să nu se schimbe. În ediţia din anul 2006 a cărţii pucioşilor pe care ei au intitulat-o “Cuvântul lui Dumnezeu” apar mii de modificări faţă de ediţia din anul 1995 a aceleiaşi cărţi. Tot ce a fost incomod, sau se preta la o cosmetizare de faţadă, a fost forfecat fără scrupule. Nu ne referim aici în nici un caz la corecţiile legate de ortografie, care sunt şi ele extrem de numeroase, dar fireşti pentru orice nouă ediţie de carte, ci la modificările de fond, unele dintre ele vădit interesate ca să sporească legitimitatea şi credibilitatea acestei colecţii de “mesaje”. Dacă scrierile sunt cu adevărat vorbirea lui Dumnezeu, atunci trebuia să se admită a priori că Dumnezeu nu trebuie şi nu poate fi corectat (pur şi simplu pentru că nu e cazul – Dumnezeu este însăşi perfecţiunea). Măcar din respect pentru Dumnezeu şi pentru “Cuvântul” Lui s-ar fi cuvenit să nu se intervină cu nimic în exprimarea originală, chiar veghind scrupulos ca textele respective să rămână nealterate. Dar, dacă autorul textelor a greşit în nenumărate situaţii, uneori destul de grav, fiind nevoie să i se aplice corecţii masive, înseamnă că autorul a fost un om (sau mai mulţi), dar în nici un caz Dumnezeu.

Din raţiuni legate de spaţiul necesar prezentării acestui fenomen, am apreciat că este nevoie de o selecţie a acestor texte. De aceea am apreciat că  unele  modificări pot fi considerate “minore” şi nu le-am  mai consemnat aici. Alte modificări vizează însă  o “adaptare” intenţionată  a textului, pentru a-l face mai lizibil sau mai familiar sau mai convingător, şi aici este evidentă intervenţia editorilor. Există şi  modificări de-a dreptul mistificatoare, care încearcă să ascundă pur şi simplu unele imperfecţiuni sau chiar erori de fond, existente în ediţia întâi, alterându-se uneori în mod deosebit de grav sensul original. În fine, nu de puţine ori metoda de intervenţie a corectorilor a fost să suprime pur şi simplu porţiuni incomode din text, (uneori dispar fraze întregi!!), sau să adauge fraze inexistente în ediţia întâi.

Iată şi exemplele selectate şi contorizate:

Anul 1994 (continuare)

1274.+365. Ediţia 1995: “Ia aminte, Israele, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, vin să te întăresc, vin pe cărarea cuvântului Meu, cărare croită de mâna Mea, Israele al harului. […] Vin pe cărarea cuvântului Meu, şi nu sunt prooroc […]” (16 octombrie 1994)

1274.+365. Ediţia 2006: “Ia aminte, Israele, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, vin să te întăresc, vin pe cărarea cuvântului Meu, cărare croită de mâna Mea, Israele al harului. […] Vin pe cărarea cuvântului Meu, şi nu sunt prooroc […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+366. Ediţia 1995: “ […] ca să vezi firea slavei Mele celei fără de trup, fire nevăzută de ochii trupului tău. Fii înţelept, tată, fii cu duhul treaz şi cu ochii duhului deschişi bine, că îngerii şi serafimii şi heruvimii şi arhanghelii şi puterile cereşti au fost văzuţi de mulţi […]” (16 octombrie 1994)

1274.+366. Ediţia 2006: “ […] ca să vezi firea slavei Mele cea fără de trup, fire nevăzută de ochii trupului tău. Fii înţelept, tată. Fii cu duhul treaz şi cu ochii duhului deschişi bine, că puterile cereşti şi îngerii şi serafimii şi heruvimii şi arhanghelii au fost văzuţi de mulţi […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+367. Ediţia 1995: “ […] să fii ager la ochii sufletului, să fii ager Israele căci cerurile vor pieri […]” (16 octombrie 1994)

1274.+367. Ediţia 2006: “ […] să fii ager la ochii sufletului, Israele, căci cerurile vor pieri […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+368. Ediţia 1995: “Şi de ce tată trebuie să piară cerurile? Ştii tu de ce? Tu te temi Israele în loc să ştii de ce trebuie să fie aşa.” (16 octombrie 1994)

1274.+368. Ediţia 2006: “Şi de ce, tată, trebuie să piară cerurile? Tu te temi, Israele, în loc să ştii de ce trebuie să fie aşa.”  (3/16 octombrie 1994)

1274.+369. Ediţia 1995: “[…] să-L iubeşti din toată inima ta, din tot cugetul tău şi din toate virtuţile tale sufleteşti, prin ochii sufletului tău copile din Israel.” (16 octombrie 1994)

1274.+369. Ediţia 2006: “[…] să-L iubeşti din toată inima ta, din tot cugetul tău şi din toate virtuţile tale sufleteşti, şi să-L vezi prin ochii sufletului tău, copile din Israel.”  (3/16 octombrie 1994)

1274.+370. Ediţia 1995: “ […] este văzută cu ochiul lăuntric şi ochiul sufletului îi dă formă firii celei fără de trup, fire nevăzută de ochii trupului.” (16 octombrie 1994)

1274.+370. Ediţia 2006: “ […] este văzută cu ochiul lăuntric, şi ochiul sufletului îi dă formă firii cea fără de trup, fire nevăzută de ochii trupului.” (3/16 octombrie 1994)

1274.+371. Ediţia 1995: “[…] şi atunci trupul tău va fi numai ceresc căci sufletul îi va arăta ca să vadă cele dăruite.” (16 octombrie 1994)

1274.+371. Ediţia 2006: “[…] şi atunci trupul tău va fi numai ceresc, căci sufletul îi va arăta ca să vadă pe cele dăruite.” (3/16 octombrie 1994)

1274.+372. Ediţia 1995: “Deschide iarăşi Cartea acestei profeţii, căci cum a rămas Cartea lui Moise, a lui Isaia, a lui Ieremia, a lui Matei, a lui Pavel, aşa a rămas şi rămâne Cartea lui Verginica, Cartea Mea Israele, Cartea Mea prin ea, căci Eu am fost în trupul ei, aşa cum într-un sâmbure este miez.”  (16 octombrie 1994)

1274.+372. Ediţia 2006:  “Deschide iarăşi cartea acestei profeţii, căci cum a rămas cartea lui Moise, a lui Isaia, a lui Ieremia, a lui Matei, a lui Pavel, aşa a rămas şi rămâne cartea lui Verginica, Israele, cartea Mea prin ea, căci Eu am fost în trupul ei, aşa cum într-un sâmbure este miez.”  (3/16 octombrie 1994)

1274.+373. Ediţia 1995: “…Să nu stau nelucrător în tine, că în Verginica n-am stat nelucrător[…] “ (16 octombrie 1994)

1274.+373. Ediţia 2006:“Să nu stau nelucrător în tine, poporul Meu, că în Verginica n-am stat nelucrător[…] “ (3/16 octombrie 1994)

Liderii pucioşi ascundeau în 1995 faptul că “poporul” pucios nu a fost vrednic de “menirea” care i se pregătise, aceea de a cunoaşte şi de a purta “taina Noului Ierusalim”:

1274.+374. Ediţia 1995: “ […] ca să te unească Duhul Meu şi Trupul Meu, să te unească într-un singur trup, căci mare este taina Mea în mijlocul tău… Şi iată, vin la tine şi-ţi spun: pregăteşte-te Israele […]” (16 octombrie 1994)

1274.+374. Ediţia 2006: “ […] ca să te unească Duhul Meu şi Trupul Meu, să te unească într-un singur trup, căci mare este taina Mea în mijlocul tău, şi pe Mine Mă doare că tu nu o ştii, că n-ai vrut să fii vrednic s-o ştii şi s-o poţi purta, şi iată, vin la tine şi îţi spun: pregăteşte-te, Israele, […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+375. Ediţia 1995: “ […] că lumea este amestecată şi nu poate face nimănui nici un fel de bine. Omul trupesc […]”

 (16 octombrie 1994)

1274.+375. Ediţia 2006: “ […] că lumea este amestecată şi nu poate face nimănui nici un fel de bine, poporul Meu. Omul trupesc […]”

 (3/16 octombrie 1994)

1274.+376. Ediţia 1995:  “ Lumea i-a făgăduit lui arginţi şi când să-i dea, i-a dat ştreang, şi lăcomia care o învăţase de la lume, l-a scos de la Dumnezeu.” (16 octombrie 1994)

1274.+376. Ediţia 2006:  “ Lumea i-a făgăduit lui arginţi, şi când să-i dea, i-a dat ştreang, şi lăcomia pe care o învăţase de la lume l-a scos de la Dumnezeu.” (3/16 octombrie 1994)

După ce în textul de la data de 3 iunie 1994 liderii pucioşi schimbaseră expresia “în zadar” cu cuvântul “degeaba”, iată că acum  procedează exact invers: “degeaba” devine iarăşi  “în zadar”:

1274.+377. Ediţia 1995:  “ Degeaba spun cuvântul Meu cu gura lor căci scris este: […]” (16 octombrie 1994)

1274.+377. Ediţia 2006: “ În zadar spun cuvântul Meu cu gura lor, căci scris este: […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+378. Ediţia 1995: “Iată vremea Israele, iată vremea aceea când oamenii nu mai pot suporta învăţătura cea sănătoasă […]” (16 octombrie 1994)

1274.+378. Ediţia 2006: “Iată vremea, Israele, iată vremea aceea când oamenii nu mai pot suferi învăţătura cea sănătoasă […]”   (3/16 octombrie 1994)

1274.+379. Ediţia 1995: “[…] şi Eu aşa am spus: de vrea cineva să facă voia lui Dumnezeu, acela va cunoaşte despre învăţătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine Însumi căci învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis. Eu nu caut slava Mea, ci a Celui ce M-a trimis. Israele tată, […]” (16 octombrie 1994)

1274.+379. Ediţia 2006:  “[…] şi Eu aşa am spus: «De vrea cineva să facă voia lui Dumnezeu, acela va cunoaşte despre învăţătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine Însumi, căci învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis, că Eu nu caut slava Mea, ci a Celui ce M-a trimis». Israele tată, […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+380. Ediţia 1995: “Nu cumva să te uiţi peste hotar tată, nu cumva să te uiţi pe fereastră Israele, […]” (16 octombrie 1994)

1274.+380. Ediţia 2006: “Nu cumva să te uiţi peste hotar, nu cumva să te uiţi pe fereastră, Israele, […]” (3/16 octombrie 1994)

1274.+381. Ediţia 1995: “ Iată, vine împlinirea profeţiilor şi să nu faci ca cei din Ninive. […]” (16 octombrie 1994)

1274.+381. Ediţia 2006: “ Vine împlinirea profeţiilor, şi să nu faci ca cei din Ninive, […]” (3/16 octombrie 1994)

……………………

Estera

1 aprilie 2011

……………………