331. Texte falsificate : Anul 1994 ( 28 august ) – mesaj “primit” prin leliţa Mihaela

(Comentariu la  Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)

Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici

un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”

(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)

Laitmotiv preluat din postarea #38 (primul articol din seria celor care semnalează modificări de fond în “Cuvânt”):

Sunt cu adevărat textele de la Pucioasa o vorbire din cer? Sunt ele oare  un alt Cuvânt al lui Dumnezeu, un Cuvânt nou, care îl completează pe cel recunoscut dintotdeauna şi pretutindeni şi de toţi cu numele de Sfânta Scriptură? Dacă ar fi aşa, atunci preocuparea şi respectul şi grija pentru păstrarea nealterată a acestor texte contemporane cu noi ar trebui să fie întru totul asemănătoare cu cele purtate de zeci de generaţii de creştini faţă de Biblie. Or, constatăm că: în timp ce  Biblia s-a păstrat nealterată timp de 2000 de ani, textele de la Pucioasa au fost modificate masiv şi substanţial tocmai de către liderii pucioşi, adică de aceia care ar fi trebuit să vegheze ca nici o iotă şi nici o cirtă din ele să nu se schimbe. În ediţia din anul 2006 a cărţii pucioşilor pe care ei au intitulat-o “Cuvântul lui Dumnezeu” apar mii de modificări faţă de ediţia din anul 1995 a aceleiaşi cărţi. Tot ce a fost incomod, sau se preta la o cosmetizare de faţadă, a fost forfecat fără scrupule. Nu ne referim aici în nici un caz la corecţiile legate de ortografie, care sunt şi ele extrem de numeroase, dar fireşti pentru orice nouă ediţie de carte, ci la modificările de fond, unele dintre ele vădit interesate ca să sporească legitimitatea şi credibilitatea acestei colecţii de “mesaje”. Dacă scrierile sunt cu adevărat vorbirea lui Dumnezeu, atunci trebuia să se admită a priori că Dumnezeu nu trebuie şi nu poate fi corectat (pur şi simplu pentru că nu e cazul – Dumnezeu este însăşi perfecţiunea). Măcar din respect pentru Dumnezeu şi pentru “Cuvântul” Lui s-ar fi cuvenit să nu se intervină cu nimic în exprimarea originală, chiar veghind scrupulos ca textele respective să rămână nealterate. Dar, dacă autorul textelor a greşit în nenumărate situaţii, uneori destul de grav, fiind nevoie să i se aplice corecţii masive, înseamnă că autorul a fost un om (sau mai mulţi), dar în nici un caz Dumnezeu.

Din raţiuni legate de spaţiul necesar prezentării acestui fenomen, am apreciat că este nevoie de o selecţie a acestor texte. De aceea am apreciat că  unele  modificări pot fi considerate “minore” şi nu le-am  mai consemnat aici. Alte modificări vizează însă  o “adaptare” intenţionată  a textului, pentru a-l face mai lizibil sau mai familiar sau mai convingător, şi aici este evidentă intervenţia editorilor. Există şi  modificări de-a dreptul mistificatoare, care încearcă să ascundă pur şi simplu unele imperfecţiuni sau chiar erori de fond, existente în ediţia întâi, alterându-se uneori în mod deosebit de grav sensul original. În fine, nu de puţine ori metoda de intervenţie a corectorilor a fost să suprime pur şi simplu porţiuni incomode din text, (uneori dispar fraze întregi!!), sau să adauge fraze inexistente în ediţia întâi.

Iată şi exemplele selectate şi contorizate:

Anul 1994 (continuare)

    

1274.+321. Ediţia 1995: “ […] ca să-l cunoască lumea pe poporul cu care a stat Dumnezeu de vorbă vreme de 40 de ani.[…] Cântă măi poporul Meu, cântă tată, cântă lui Dumnezeu şi cerul cântă deasupra ta popor credincios.” (28 august 1994)

1274.+321. Ediţia 2006:  “ […] ca să-l cunoască lumea pe poporul cu care a stat Dumnezeu de vorbă vreme de patruzeci de ani.[…] Cântă, măi poporul Meu, cântă, fiule, cântă lui Dumnezeu, şi cerul cântă deasupra ta, popor credincios.” (15/28 august 1994)

1274.+322. Ediţia 1995: “Luaţi aminte tată la glasul cel ce vine de sus peste voi, peste grădina Cuvântului Meu.” (28 august 1994)

1274.+322. Ediţia 2006:  “Luaţi aminte la glasul care vine de sus peste voi, peste grădina cuvântului Meu.” (15/28 august 1994)

1274.+323. Ediţia 1995: “Pace ţie, poporul Meu Israel, pace ţie tată. Eu sunt deasupra ta […]”(28 august 1994)

1274.+323. Ediţia 2006:  “Pace ţie, poporul Meu Israel! Eu sunt deasupra ta […]”(15/28 august 1994)

1274.+324. Ediţia 1995: “Cum, măi Israele, să creadă cel necredincios că Eu grăiesc din cer peste tine? Şi de aceea dau să ies cu tine înaintea lumii  […] Ei aşa spuneau, spuneau că s-a apropiat împărăţia cerurilor. […] Ei spuneau acum 2000 de ani şi tu spui astăzi, tată.” (28 august 1994)

1274.+324. Ediţia 2006: “Cum, măi Israele, să creadă cel necredincios că Eu grăiesc din cer peste tine? De aceea dau să ies cu tine înaintea lumii  […] Ei spuneau că s-a apropiat împărăţia cerurilor. […] Ei spuneau acum două mii de ani, şi tu spui astăzi, tată.” (15/28 august 1994)

1274.+325. Ediţia 1995: “Împărăţia cerurilor este cu tine, poporul Meu Israel de azi pentru că tu tată ai înăuntrul tău tronul Meu, Cuvântul Meu în mijlocul tău.” (28 august 1994)

1274.+325. Ediţia 2006:  “Împărăţia cerurilor este cu tine, poporul Meu Israel de azi, pentru că tu ai înăuntrul tău tronul Meu, cuvântul Meu în mijlocul tău.” (15/28 august 1994)

1274.+326. Ediţia 1995: “Fii atent Israele credincios, că proorocul mincinos de azi e viclean mai mult decât în vremile trecute, că acum el se foloseşte de învăţătura Mea ca să te facă să crezi că este cu Dumnezeu.” (28 august 1994)

1274.+326. Ediţia 2006: “Fii atent, Israele credincios, că proorocul mincinos de azi e viclean mai mult decât în vremile trecute, că acum el se foloseşte de învăţătura Mea ca să te facă să crezi că el este cu Dumnezeu.” (15/28 august 1994)

1274.+327. Ediţia 1995: “Nu i-a spus omului că nu există Dumnezeu, dar i-a spus minciuni omului.” (28 august 1994)

1274.+327. Ediţia 2006: “Nu i-a spus omului că nu este Dumnezeu, dar i-a spus minciuni omului.” (15/28 august 1994)

1274.+328. Ediţia 1995: “Israele care ai pe Făcătorul în mijlocul tău, să fugi tată de omul care vorbeşte de la sine că acela aiureşte tată.” (28 august 1994)

1274.+328. Ediţia 2006:  “Israele care ai pe Făcătorul în mijlocul tău, să fugi de omul care vorbeşte de la sine, că acela aiureşte, tată.” (15/28 august 1994)

1274.+329. Ediţia 1995: “Că vreme de 7000 de ani s-au sculat oamenii ca să se dea drept dumnezei, drept înţelepţi, ca să-şi facă nume oamenii, ca să se amăgească oamenii pe oameni, că aşa păţesc oamenii care ies de sub cortul lui Dumnezeu. […] O, poporul Meu, stau de 40 de ani în mijlocul tău […] Eu pe vremea credinciosului Avraam M-am coborât peste oameni şi am încurcat limbile oamenilor, celor ce ispiteau tainele Făcătorului.” (28 august 1994)

1274.+329. Ediţia 2006:  “Că vreme de şapte mii de ani s-au sculat oamenii ca să se dea drept dumnezei, drept înţelepţi, ca să-şi facă nume oamenii, ca să se amăgească oameni pe oameni, că aşa păţesc oamenii care ies de sub cortul lui Dumnezeu. […] O, poporul Meu, stau de patruzeci de ani în mijlocul tău […] Eu pe vremea credinciosului Avraam M-am coborât peste oameni şi am încurcat limbile oamenilor care ispiteau tainele Făcătorului.” (15/28 august 1994)

 Liderii pucioşi falsifică ediţia precedentă a cărţii, acolo unde se vorbeşte despre “trâmbiţa” Verginica doar la timpul trecut. Pentru a arăta că “trâmbiţa” lor este veşnică, deşi a murit, ei elimină timpul trecut din exprimarea originală:

1274.+330. Ediţia 1995: “Copacul sunt Eu, Domnul, Care am fost sălăşluit cu Duhul Meu Cel Sfânt într-o unealtă de lucru, într-o inimă cerească, într-o copilă care a fost trâmbiţă din care am glăsuit Eu pe pământ în vremea aceasta de sfârşit.” (28 august 1994)

1274.+330. Ediţia 2006: “Copacul sunt Eu, Domnul, Care am fost sălăşluit cu Duhul Meu Cel Sfânt într-o unealtă de lucru, într-o inimă cerească, într-o copilă, o trâmbiţă din care am glăsuit Eu pe pământ în vremea aceasta de sfârşit.” (15/28 august 1994)

Liderii pucioşi inventează o nouă teologumenă, prin care ei zdruncină grav însemnătatea Cincizecimii pentru viaţa Bisericii. Este vorba de aşa numita “naştere a Duhului Sfânt”, naştere care ar fi avut loc în anul 1955 în trupul feciorelnic al Verginicăi Tudorache din comuna Maluri, judeţul Dâmboviţa, România. Prin această inovaţie neortodoxă ei justifică înfiinţarea unei alte biserici, a Bisericii Noul Ierusalim:

1274.+331. Ediţia 1995: “ […] şi iată tată, s-au scurs 40 de ani de mers prin duh de necredinţă […] Ea a fost vasul în care am stat Eu cu Duhul Meu Cel Sfânt, cu cuvântul Meu prin glasul ei. Că şi acum 2000 de ani când am venit din cer, tot printr-o Fecioară am venit ca să iau trup văzut între oameni, Fecioara care se numeşte Maica lui Dumnezeu, iar acum, pentru naşterea Duhului Meu Cel Sfânt, tot printr-o fecioară am venit în mijlocul unui popor credincios şi l-am hrănit cu Duhul Sfânt pe poporul Meu, pe tine măi Israele, tot printr-o fecioară tată.[…] Prin ea s-a născut cuvântul Duhului Sfânt vreme de 25 de ani […]”(28 august 1994)

1274.+331. Ediţia 2006:   “ […] şi iată, tată, s-au scurs patruzeci de ani de mers prin duh de necredinţă […] Ea a fost vasul în care am stat Eu cu Duhul Meu Cel Sfânt, cu cuvântul Meu prin glasul ei, că şi acum două mii de ani când am venit din cer, tot printr-o fecioară am venit ca să iau trup văzut între oameni, Fecioara care se numeşte Maica lui Dumnezeu. Iar acum, pentru naşterea Duhului Meu Cel Sfânt, tot printr-o fecioară am venit în mijlocul unui popor credincios, şi l-am hrănit cu Duhul Sfânt pe poporul Meu, pe tine, măi Israele, tot printr-o fecioară, tată. […] Prin ea s-a născut cuvântul Duhului Sfânt vreme de douăzeci şi cinci de ani […]”(15/28 august 1994)

1274.+332. Ediţia 1995: “ […] pentru slava întoarcerii Mele pe nori. Aşa au spus îngerii care au venit în clipa înălţării Mele la cer, aşa au spus apostolilor care M-au văzut ridicându-Mă în sus. Au spus […]”(28 august 1994)

1274.+332. Ediţia 2006:  “ […] pentru slava întoarcerii Mele pe nori. Îngerii care au venit în clipa înălţării Mele la cer au spus apostolilor care M-au văzut ridicându-Mă în sus, au spus […]”(15/28 august 1994)

1274.+333. Ediţia 1995: “Plânge cerul sub apăsare că biserica Mea care s-a născut acum 2000 de ani […] Nu poţi să spui acestora că-L răneşte pe Duhul Sfânt, nu poţi, că ei se simt stăpâni pe Duhul Sfânt, pe darurile Duhului Sfânt şi pe tine care stai sub ploaia cea de Har a cuvântului Meu, nu te cunoaşte că eşti cu Mine.” (28 august 1994)

1274.+333. Ediţia 2006:  “Plânge cerul sub apăsare, că biserica Mea care s-a născut acum două mii de ani […] Nu poţi să spui acestora că Îl rănesc pe Duhul Sfânt, nu poţi, că ei se simt stăpâni pe Duhul Sfânt, pe darurile Duhului Sfânt, iar pe tine, care stai sub ploaia cea de har a cuvântului Meu, nu te cunosc aceştia că eşti cu Mine.” (15/28 august 1994)

Ca de obicei, cacofoniile sunt şi ele cosmetizate cu dibăcie:

1274.+334. Ediţia 1995: “[…] nu ştie omul ce va să zică să se întoarcă la viaţă dumnezeiască, că omul şi-a vândut trupul poftelor şi lăcomiei şi frumosului cel de azi şi nu mai simte binele cel adevărat.” (28 august 1994)

1274.+334. Ediţia 2006:  “[…] nu ştie omul ce va să zică să se întoarcă la viaţă dumnezeiască, fiindcă omul şi-a vândut trupul poftelor şi lăcomiei şi frumosului cel de azi, şi nu mai simte binele cel adevărat.” (15/28 august 1994)

1274.+335. Ediţia 1995: “ Lasă tată, să se împlinească şi cu tine Scripturile care sunt scrise de mult, căci şi atunci, demult, demult, Eu am grăit pe pământ prin prooroci […]”(28 august 1994)

 1274.+335. Ediţia 2006: “ Lasă, tată, să se împlinească şi cu tine Scripturile care sunt scrise demult, căci şi atunci, demult, demult, Eu am grăit pe pământ prin prooroci […]”(15/28 august 1994)

O cacofonie atât de mică (că cei) îi împinge pe liderii pucioşi la cosmetizări atât de mari şi diseminate (dar ingenioase – trebuie să o recunoaştem):

1274.+336. Ediţia 1995: “Îţi profeţesc azi că cei din biserică, cei ce au pus mâna lor pe cheile împărăţiei Mele, acelora în curând le vor cădea cheile din mână […]”(28 august 1994)

1274.+336. Ediţia 2006:  “Îţi profeţesc azi de cei din biserică, de cei ce au pus mâna lor pe cheile împărăţiei Mele, că acelora în curând le vor cădea cheile din mână […]”(15/28 august 1994)

1274.+337. Ediţia 1995: “O, popor al Noului Ierusalim, până şi păgânii neamurilor au profeţit venirea ta în lume, că tu eşti născut de cuvântul Duhului Sfânt, eşti născut de sus prin botezul cu Duhul Sfânt al Cuvântului Meu cu care te umbresc de 40 de ani. Numai cei ce stau în numele Meu peste biserică, numai aceia nu vor să te cunoască pe tine că  tu eşti de la Mine popor al Domnului.” (28 august 1994)

 1274.+337. Ediţia 2006: “O, popor al Noului Ierusalim, până şi păgânii neamurilor au profeţit venirea ta în lume, că tu eşti născut de cuvântul Duhului Sfânt, eşti născut de sus prin botezul cu Duhul Sfânt al cuvântului Meu cu care te umbresc de patruzeci de ani. Numai cei ce stau în numele Meu peste biserică, numai aceia nu vor să te cunoască pe tine că eşti de la Mine, popor al Domnului.” (15/28 august 1994)

1274.+338. Ediţia 1995: “ […] şi se vor auzi cântecele îngerilor celor din cer şi al celor de pe pământ: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Dumnezeu Savaot, Cel ce vine întru numele Domnului, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, amin.” (28 august 1994)

1274.+338. Ediţia 2006:  “ […] şi se vor auzi cântecele îngerilor din cer şi ale celor de pe pământ: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Dumnezeu Savaot, Cel ce vine întru numele Domnului!“, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.” (15/28 august 1994)

Altă cacofonie, altă soluţie ingenioasă de a o cosmetiza:

1274.+339. Ediţia 1995: “Poporule iubit, fii tare ca cerul, tată […]”(28 august 1994)

1274.+339. Ediţia 2006:  “Poporule iubit, fii tare cât cerul, tată […]”(15/28 august 1994)

……………………

Estera

30 martie 2011

……………………