327. Texte falsificate : Anul 1994 ( 26 iunie ) – mesaj “primit” prin leliţa Mihaela

(Comentariu la  Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)

Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici

un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”

(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)

Laitmotiv preluat din postarea #38 (primul articol din seria celor care semnalează modificări de fond în “Cuvânt”):

Sunt cu adevărat textele de la Pucioasa o vorbire din cer? Sunt ele oare  un alt Cuvânt al lui Dumnezeu, un Cuvânt nou, care îl completează pe cel recunoscut dintotdeauna şi pretutindeni şi de toţi cu numele de Sfânta Scriptură? Dacă ar fi aşa, atunci preocuparea şi respectul şi grija pentru păstrarea nealterată a acestor texte contemporane cu noi ar trebui să fie întru totul asemănătoare cu cele purtate de zeci de generaţii de creştini faţă de Biblie. Or, constatăm că: în timp ce  Biblia s-a păstrat nealterată timp de 2000 de ani, textele de la Pucioasa au fost modificate masiv şi substanţial tocmai de către liderii pucioşi, adică de aceia care ar fi trebuit să vegheze ca nici o iotă şi nici o cirtă din ele să nu se schimbe. În ediţia din anul 2006 a cărţii pucioşilor pe care ei au intitulat-o “Cuvântul lui Dumnezeu” apar mii de modificări faţă de ediţia din anul 1995 a aceleiaşi cărţi. Tot ce a fost incomod, sau se preta la o cosmetizare de faţadă, a fost forfecat fără scrupule. Nu ne referim aici în nici un caz la corecţiile legate de ortografie, care sunt şi ele extrem de numeroase, dar fireşti pentru orice nouă ediţie de carte, ci la modificările de fond, unele dintre ele vădit interesate ca să sporească legitimitatea şi credibilitatea acestei colecţii de “mesaje”. Dacă scrierile sunt cu adevărat vorbirea lui Dumnezeu, atunci trebuia să se admită a priori că Dumnezeu nu trebuie şi nu poate fi corectat (pur şi simplu pentru că nu e cazul – Dumnezeu este însăşi perfecţiunea). Măcar din respect pentru Dumnezeu şi pentru “Cuvântul” Lui s-ar fi cuvenit să nu se intervină cu nimic în exprimarea originală, chiar veghind scrupulos ca textele respective să rămână nealterate. Dar, dacă autorul textelor a greşit în nenumărate situaţii, uneori destul de grav, fiind nevoie să i se aplice corecţii masive, înseamnă că autorul a fost un om (sau mai mulţi), dar în nici un caz Dumnezeu.

Din raţiuni legate de spaţiul necesar prezentării acestui fenomen, am apreciat că este nevoie de o selecţie a acestor texte. De aceea am apreciat că  unele  modificări pot fi considerate “minore” şi nu le-am  mai consemnat aici. Alte modificări vizează însă  o “adaptare” intenţionată  a textului, pentru a-l face mai lizibil sau mai familiar sau mai convingător, şi aici este evidentă intervenţia editorilor. Există şi  modificări de-a dreptul mistificatoare, care încearcă să ascundă pur şi simplu unele imperfecţiuni sau chiar erori de fond, existente în ediţia întâi, alterându-se uneori în mod deosebit de grav sensul original. În fine, nu de puţine ori metoda de intervenţie a corectorilor a fost să suprime pur şi simplu porţiuni incomode din text, (uneori dispar fraze întregi!!), sau să adauge fraze inexistente în ediţia întâi.

Iată şi exemplele selectate şi contorizate:

Anul 1994 (continuare)

1274.+219. Ediţia 1995:  “[…] şi va fi veşnică serbare, serbare de Duh Sfânt în cer şi pe pământ, şi totul va fi nou şi în strai de serbare, poporul Meu Israel. Pace şi har tată, pace ţie. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, luaţi şi daţi Duh Sfânt[…]” (26 iunie 1994)

1274.+219. Ediţia 2006:  “[…] şi va fi veşnică serbare de Duh Sfânt în cer şi pe pământ, şi totul va fi nou şi în strai de serbare, poporul Meu Israel. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, luaţi şi daţi Duh Sfânt[…]”(13/26 iunie 1994)

1274.+220. Ediţia 1995: “[…] cobor întru tine tată cu serbare de sobor de sfinţi şi de îngeri […] Pace duhurilor voastre tată. ” (26 iunie 1994)

1274.+220. Ediţia 2006:  “[…] cobor la tine, fiule, cu serbare de sobor de sfinţi şi de îngeri […] Pace duhurilor voastre, fiilor! ”(13/26 iunie 1994)

1274.+221. Ediţia 1995: “[…] suferă toate de 7000 de ani. Măcar tu măi Israele, ascultă tată de Domnul Dumnezeul tău, şi să nu ai alţi dumnezei afară de Mine, măi poporul Meu. Iată tată cu ce încep Eu […]” (26 iunie 1994)

 1274.+221. Ediţia 2006:  “[…] suferă toate de şapte mii de ani. Măcar tu, măi Israele, ascultă de Domnul Dumnezeul tău, şi să nu ai alţi dumnezei afară de Mine, măi poporul Meu. Iată cu ce încep Eu […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+222. Ediţia 1995: “Iată cu ce, fii atent cu ce încep Eu azi peste tine. […] Să nu pângăreşti numele Meu, tată. […] Vreau să vorbesc cu tine despre această Scriptură tată şi vreau […]” (26 iunie 1994)

1274.+222. Ediţia 2006:  “Fii atent cu ce încep Eu azi peste tine. […] Să nu pângăreşti numele Meu, fiule.[…] Vreau să vorbesc cu tine despre această Scriptură, fiule, şi vreau […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+223. Ediţia 1995: “[…] fereşte-te cu atenţie cerească tată, că proorocul mincinos te îndeamnă şi te momeşte mereu să slujeşti la idoli şi la lucruri făcute de om tată. […] căci acel ce spune aşa, e prooroc mincinos […] şi nu pe tine tată. Tu eşti făcut să-L iubeşti pe Dumnezeu, şi Dumnezeu pe tine tată şi toate celelalte îţi sunt ţie adăugate. ” (26 iunie 1994)

 1274.+223. Ediţia 2006:  “[…] fereşte-te cu atenţie cerească, Israele, că proorocul mincinos te îndeamnă şi te momeşte mereu să slujeşti la idoli şi la lucruri făcute de om, fiule. […] căci cel ce spune aşa, e prooroc mincinos, […] şi nu pe tine. Tu eşti făcut să-L iubeşti pe Dumnezeu, şi Dumnezeu pe tine, fiule, şi toate celelalte îţi sunt ţie adăugate. ”(13/26 iunie 1994)

1274.+224. Ediţia 1995: “[…] atunci şi firea suferă tată. Măi copii, voi aveţi multe griji, multe de tot şi Eu aş voi să vi le iau Eu tată, să vi le curm aş vrea, să fie grija Tatălui, măi copii. ” (26 iunie 1994)

1274.+224. Ediţia 2006:  “[…] atunci şi firea suferă. Măi copii, voi aveţi multe griji, multe de tot, şi Eu aş voi să vi le iau Eu, să vi le curm aş vrea, să fie acestea grija Tatălui, măi copii.” (13/26 iunie 1994)

1274.+225. Ediţia 1995: “O, creştinilor, împărăţia voastră tată nu trebuie să fie din lumea aceasta. […] Omul şi-a întocmit lege peste el, şi şi om între om şi nu e liber omul tată. ” (26 iunie 1994)

1274.+225. Ediţia 2006:  “O, creştinilor, împărăţia voastră nu trebuie să fie din lumea aceasta. […] Omul şi-a întocmit lege peste el, şi între om şi om, şi nu e liber omul.” (13/26 iunie 1994)

Toate cacofoniile sunt tratate “chirurgical şi estetic”, cu deosebită grijă. Astfel, sintagma “să se numească că…” devine subit “să se cheme că…”:

1274.+226. Ediţia 1995: “De 2000 de ani, puţin de tot a fost înţeleasă această Scriptură […] şi ca să se numească că sunt sub grija Tatălui. ” (26 iunie 1994)

1274.+226. Ediţia 2006:  “De două mii de ani, puţin de tot a fost înţeleasă această Scriptură […] şi ca să se cheme că sunt sub grija Tatălui.” (13/26 iunie 1994)

Şi cacofonia “că  cei” îşi găseşte rezolvarea:

1274.+227. Ediţia 1995: “ […]  nici tu tată n-ai ştiut să te foloseşti de prilejul de a nu mai fi rob. Păi de ce ziceţi voi că zice scriptura când zice că cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea că vremea s-a scurtat? Că cei ce se folosesc de lumea aceasta să fie ca şi cum nu s-ar folosi de ea? N-ai înţeles nici tu măi  poporul Meu […]” (26 iunie 1994)

1274.+227. Ediţia 2006:   “ […]  nici tu n-ai ştiut să te foloseşti de prilejul de a nu mai fi rob. O, de ce ziceţi voi că zice Scriptura când zice de cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea,  că vremea s-a scurtat; şi de cei ce se folosesc de lumea aceasta să fie ca şi cum nu s-ar folosi de ea? N-ai înţeles nici tu, poporul Meu […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+228. Ediţia 1995: “Măcar copiii tăi tată, măcar ei să nu mai ia jugul robiei […]” (26 iunie 1994)

1274.+228. Ediţia 2006:  “Măcar copiii tăi, măcar ei să nu mai ia jugul robiei […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+229. Ediţia 1995: “Eu sunt de dincolo de ea tată. Eu, ştiţi de ce am venit, că scris este de ce am venit: am venit să despart pe om de femeia sa, nu de femeie, de femeia sa tată, pe mamă, de fiică, pe soacră, de noră, pe frate, de soră, pe creştin, de lume şi iată pe creştin, de creştin tată. Că […]” (26 iunie 1994)

1274.+229. Ediţia 2006:  “Eu sunt de dincolo de ea, fiilor. Eu, ştiţi de ce am venit, că scris este de ce am venit. Am venit să despart pe om de femeia sa, nu de femeie, ci de femeia sa; pe mamă, de fiică; pe soacră, de noră; pe frate, de soră; pe creştin, de lume, şi iată, pe creştin, de creştin, că […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+230. Ediţia 1995: “Eu am spus: iubiţi-vă unul pe altul tată. N-am spus […]” (26 iunie 1994)

1274.+230. Ediţia 2006:  “Eu am spus: „Iubiţi-vă unul pe altul“,n-am spus […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+231. Ediţia 1995: “Iubirea nu este pentru lume tată, nu este în lume. ” (26 iunie 1994)

1274.+231. Ediţia 2006:  “Iubirea nu este pentru lume, fiilor, nu este în lume.” (13/26 iunie 1994)

1274.+232. Ediţia 1995: “ Eu sufletul Mi l-am pus pentru lume, nu trupul tată. ” (26 iunie 1994)

1274.+232. Ediţia 2006:  “ Eu sufletul Mi l-am pus pentru lume, nu trupul.” (13/26 iunie 1994)

1274.+233. Ediţia 1995: “Cei ce sunt trupeşti, degeaba îşi dau sufletul şi trupul pentru alţii, căci nu este tot la fel măi copii. De ce crezi tu Israele tată, de ce crezi tu că îţi spun să nu te iei după proorocul mincinos[…]” (26 iunie 1994)

1274.+233. Ediţia 2006:  “Cei ce sunt trupeşti, în zadar îşi dau sufletul şi trupul pentru alţii, căci nu este tot la fel, măi copii. De ce crezi tu, Israele, că îţi spun să nu te iei după proorocul mincinos[…]”(13/26 iunie 1994)

1274.+234. Ediţia 1995: […] şi îţi trebuie numai aripi sufletului şi libertate tată.” (26 iunie 1994)

        1274.+234. Ediţia 2006:  […] şi îţi trebuie numai aripi sufletului şi libertate, fiule.” (13/26 iunie 1994)

1274.+235. Ediţia 1995: “[…] şi te-am suit la ceruri tată. Că dacă Eu sunt lângă tine şi în mijlocul tău cu graiul Meu, fii înţelept cum vine aceasta. Eu sunt din cer tată, Eu sunt cu cerul lângă tine.” (26 iunie 1994)

1274.+235. Ediţia 2006: “[…] şi te-am suit la ceruri, că dacă Eu sunt lângă tine şi în mijlocul tău cu graiul Meu, fii înţelept cum vine aceasta. Eu sunt din cer, Eu sunt cu cerul lângă tine.” (13/26 iunie 1994)

1274.+236. Ediţia 1995: “De aceea ţi-am spus demult măi poporul Meu, şi te-am povăţuit s-o ai ca pe o soră curată pe soţia ta şi să fii ucenic Mie tu şi toată casa ta şi să fii poporul Meu cu tot ce ai tu măi creştine şi să devii liber tată, şi să nu te mai însori[…]”(26 iunie 1994)

1274.+236. Ediţia 2006:  “De aceea ţi-am spus demult, poporul Meu, şi te-am povăţuit s-o ai ca pe o soră curată pe soţia ta şi să fii ucenic Mie, tu şi toată casa ta, şi să fii poporul Meu cu tot ce ai tu, măi creştine, şi să te numeşti liber, şi să nu te mai însori[…]”(13/26 iunie 1994)

1274.+237. Ediţia 1995: “Eu l-am iertat măi copii şi îi voi da ridicare şi înviere pentru rugăciunile tale măi poporul Meu […]” (26 iunie 1994)

1274.+237. Ediţia 2006:  “Eu l-am iertat, măi copii, şi îi voi da ridicare şi înviere pentru rugăciunile tale, poporul Meu […]”(13/26 iunie 1994)

Din nou, aceeaşi cacofonie “că  cei” îşi găseşte rezolvarea, de data aceasta antrenând şi modificări colaterale:

1274.+238. Ediţia 1995: “ […] pentru că scris este, că cei ce sunt ai lui Hristos, aceia şi-au răstignit trupul şi poftele şi sunt liberi faţă de lege.” (26 iunie 1994)

1274.+238. Ediţia 2006:  “ […] pentru că scris este de cei ce sunt ai lui Hristos, că aceia şi-au răstignit trupul şi poftele şi sunt liberi faţă de lege.” (13/26 iunie 1994)

1274.+239. Ediţia 1995: “Apostolii tată, şi ei aveau cu ei femeie, dar nu era a lor, ci era ucenică a lui Hristos pentru că Dumnezeu aşa a fost de la început[…]”(26 iunie 1994)

1274.+239. Ediţia 2006:  “Apostolii, şi ei aveau cu ei femeie, dar nu era a lor, ci era ucenică a lui Hristos, pentru că Dumnezeu aşa a făcut de la început[…]”(13/26 iunie 1994)

1274.+240. Ediţia 1995: “Când a făcut Dumnezeu pe om, […] de aceea a spus Domnul femeii: în dureri vei naşte fii. Eu când am făcut încă un om dintr-unul, nu l-a durut nimic pe Adam, dar când omul face pe om,[…]” (26 iunie 1994)

1274.+240. Ediţia 2006:  “Când l-a făcut Dumnezeu pe om, […] de aceea Domnul i-a spus femeii: «În dureri vei naşte fii». Eu când am făcut încă un om dintr-unul, nu l-a durut nimic pe Adam, dar când omul îl face pe om,[…]” (13/26 iunie 1994)

1274.+241. Ediţia 1995: “[…] n-am decât pe Tatăl Meu cel ceresc, cel veşnic, cel stăpân peste toate şi pe tine, poporul Meu […]”(26 iunie 1994)

1274.+241. Ediţia 2006:  “[…] n-am decât pe Tatăl Meu Cel ceresc, Cel veşnic, Cel stăpân peste toate, şi te am pe tine, poporul Meu […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+242. Ediţia 1995: “ Că iată tată, nici după 40 de ani de cuvânt şi de îndemn […]”(26 iunie 1994)

1274.+242. Ediţia 2006:  “ Că iată, nici după patruzeci de ani de cuvânt şi de îndemn […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+243. Ediţia 1995: “ Eu şi nu tu tată, că tu nu le poţi da ce le dau Eu.” (26 iunie 1994)

1274.+243. Ediţia 2006: “ Eu şi nu tu, că tu nu le poţi da ce le dau Eu.” (13/26 iunie 1994)

1274.+244. Ediţia 1995: “I-a luat lumea tată pe copiii tăi, i-a luat cu ea, i-a luat în ea, şi sunt în rândul lumii, nu sunt în rândul ucenicilor lui Hristos. Iată, au mai rămas puţini cu Mine[…]”(26 iunie 1994)

1274.+244. Ediţia 2006:  “I-a luat lumea pe copiii tăi, i-a luat cu ea, i-a luat în ea, şi sunt în rândul lumii, nu sunt în rândul ucenicilor lui Hristos. Au mai rămas puţini cu Mine[…]”(13/26 iunie 1994)

Lipsiţi de imaginaţie, liderii pucioşi folosesc pentru cacofonia “că  cele” aceeaşi rezolvare ca şi mai înainte, pentru “că cei”:

1274.+245. Ediţia 1995: “[…]. Şi Eu mereu ţi-am spus, fereşte-te de proorocul mincinos măi poporul Meu, de proorocul mincinos care zice că cele plăcute ţie că sunt cereşti».”  (26 iunie 1994)

1274.+245. Ediţia 2006:  “[…], şi Eu mereu ţi-am spus: «Fereşte-te de proorocul mincinos, care zice de cele plăcute ţie că sunt cereşti».” (13/26 iunie 1994)

1274.+246. Ediţia 1995: “Nu vrea să caute să intre pe poarta cea îngustă […] şi scris este că largă este calea care duce la pieire şi mulţi apucă pe ea.” (26 iunie 1994)

1274.+246. Ediţia 2006:  “Nu vrea omul să caute să intre pe poarta cea îngustă […] şi scris este: «Largă este calea care duce la pieire şi mulţi apucă pe ea».”(13/26 iunie 1994)

1274.+250. Ediţia 1995: “ […]Israele nu mai creşti mare tată sub ploaia harului Meu, nu mai creşti o dată, nu te mai împlineşti îndeajuns, şi eşti încă pipernicit, eşti slab, slab de tot faţă de cum trebuiai să lucrezi.” (26 iunie 1994)

1274.+250. Ediţia 2006:   “ […]Israele, nu mai creşti mare sub ploaia harului Meu, nu mai creşti odată, nu te mai împlineşti îndeajuns, şi eşti încă pipernicit, eşti slab, slab de tot faţă de cum trebuia să lucrezi.” (13/26 iunie 1994)

1274.+251. Ediţia 1995: “ […] în toată vremea lucrării Mele de 40 de ani, că ai rămas puţin cu trupul, puţin cu numărul tată, şi iată ce fac. […] căci fiii veacului acesta se însoară şi se mărită şi mănâncă şi beau […]”(26 iunie 1994)

1274.+251. Ediţia 2006:  “ […] în toată vremea lucrării Mele de patruzeci de ani, că ai rămas puţin cu trupul, puţin cu numărul, şi iată ce fac! […] căci fiii veacului acesta se însoară şi se mărită, mănâncă şi beau […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+252. Ediţia 1995: “ Vino, Israele la Mine; la Mine tată şi nu la tine. […]şi vino cu cerul tată, că pe pământ e amestecarea limbilor măi copii, e rodul nelegiuirii, […]”(26 iunie 1994)

1274.+252. Ediţia 2006:  “ Vino, Israele, la Mine; la Mine, şi nu la tine. […]şi vino cu cerul, că pe pământ e amestecarea limbilor, e rodul nelegiuirii, […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+253. Ediţia 1995: “O, poporul Meu care te-ai adunat azi cu Mine […] O, poporul Meu, de câte ori ţi-am spus să mănânci hrană curată şi binecuvântată, hrană făcută de tine tată, pentru că tu eşti binecuvântat pe pământ!” (26 iunie 1994)

1274.+253. Ediţia 2006:  “Poporul Meu care te-ai adunat azi cu Mine […] O, poporul Meu, de câte ori ţi-am spus să mănânci hrană curată şi binecuvântată, hrană făcută de tine! pentru că tu eşti binecuvântat pe pământ.” (13/26 iunie 1994)

1274.+254. Ediţia 1995: “ De 2000 de ani voiesc să aşez pe pământ hrana cea din Eden, dar puţini au voit să semene cu cei dintru începutul cel curat. De 7000 de ani mănâncă omul carne şi nu se mai satură de ea. De 7000 de ani stă omul căzut […] De 7000 de ani mănâncă omul animale […] şi-l rabdă de 7000 de ani şi-l binecuvintează aşa cum este el de 7000 de ani […] acel om nu este tată, nu este încă şi mai are până se va scula ca să fie şi ca să-l cunoască Dumnezeu.” (26 iunie 1994)

1274.+254. Ediţia 2006:  “ De două mii de ani voiesc să aşez pe pământ hrana cea din Eden, dar puţini au voit să semene cu cei dintru începutul cel curat. De şapte mii de ani mănâncă omul carne şi nu se mai satură de ea. De şapte mii de ani stă omul căzut […] De şapte mii de ani mănâncă omul animale […] şi îl rabdă de şapte mii de ani şi îl binecuvintează aşa cum este el de şapte mii de ani […] acel om nu este, nu este încă, şi mai are până se va scula ca să fie şi ca să-l cunoască Dumnezeu.” (13/26 iunie 1994)

1274.+255. Ediţia 1995: “ […] pe care Eu le aduc spre tine de 40 de ani. […] atunci Eu nu-ţi deschid tată, oricine ai fi tu.” (26 iunie 1994)

1274.+255. Ediţia 2006:  “ […] pe care Eu le aduc spre tine de patruzeci de ani.[…] atunci Eu nu-ţi deschid, oricine ai fi tu. (13/26 iunie 1994)

1274.+256. Ediţia 1995: “Măi poporul Meu, roagă-te lui Dumnezeu pentru duhul înţelepciunii peste om tată. Omul nu ştie ce înseamnă om credincios şi zice omul că e credincios. Păi un om, până să se dovedească la Domnul credincios […] Nu ştie omul ce înseamnă să fie credincios. Iată ce puţini credincioşi sunt!” (26 iunie 1994)

1274.+256. Ediţia 2006:  “Măi poporul Meu, roagă-te lui Dumnezeu pentru duhul înţelepciunii peste om, fiule. Omul nu ştie ce înseamnă om credincios, şi zice omul că e credincios. O, un om, până să se dovedească la Domnul credincios […] Nu ştie omul ce înseamnă să fie credincios, şi iată ce puţini credincioşi sunt!” (13/26 iunie 1994)

1274.+257. Ediţia 1995: “Iată tată, mai marii legii, cunoscătorii legii […]”(26 iunie 1994)

1274.+257. Ediţia 2006:  “Iată, mai-marii legii, cunoscătorii legii […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+258. Ediţia 1995: “Neamul tău cel de la început poporule român, poporule creştin, vorbea tată cu pământul şi ştia limba pământului şi glasul pământului, ştia limba şi glasul pomului, a izvorului, a muntelui, a vremii, măi copii […] treceţi dincolo tată şi feriţi-vă de proorocul mincinos, […]”(26 iunie 1994)

1274.+258. Ediţia 2006:  “Neamul tău cel de la început, poporule român, poporule creştin, vorbea cu pământul şi ştia limba pământului şi glasul pământului, ştia limba şi glasul pomului, al izvorului, al muntelui, al vremii, măi copii […] Treceţi dincolo şi feriţi-vă de proorocul mincinos, […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+259. Ediţia 1995: “ […] că voi nu căutaţi împărăţia Tatălui vostru, atunci înseamnă că voi nu sunteţi fiii Tatălui ca să aibă grijă Tatăl.” (26 iunie 1994)

1274.+259. Ediţia 2006:  “ […] că voi nu căutaţi împărăţia Tatălui vostru; înseamnă că voi nu sunteţi fiii Tatălui ca să aibă grijă Tatăl.” (13/26 iunie 1994)

1274.+260. Ediţia 1995: “ Dar când aud de la lume şi de la ştiinţa firii căzute, atunci e treaz şi veghează şi dacă-i spui că nu e cu Dumnezeu, el zice că nu-i aşa, zice că e cu Dumnezeu.” (26 iunie 1994)

1274.+260. Ediţia 2006:  “ Dar când aude de la lume şi de la ştiinţa firii căzute, atunci creştinul e treaz şi veghează, şi dacă-i spui că nu e cu Dumnezeu, el zice că nu-i aşa, zice că e cu Dumnezeu.” (13/26 iunie 1994)

1274.+261. Ediţia 1995: “ […] şi ascultă-i sfatul Lui pentru îndreptarea ta. […]Omul necumpătat nu se poate sprijini nici pe el, dar să mai sprijine pe altul. […] serbaţi de Mine şi de tine tată. Vin şi las din nou […]”(26 iunie 1994)

1274.+261. Ediţia 2006:  “ […] şi ascultă sfatul lui pentru îndreptarea ta. […] Omul necumpătat nu se poate sprijini nici pe el, dară să mai sprijine pe altul! […] serbaţi de Mine şi de tine; vin şi las din nou […]”(13/26 iunie 1994)

1274.+262. Ediţia 1995: “ […] dacă tu vei şti să fii aproapele Meu tată. Că iată tu nu ştii să iubeşti pe aproapele tău. […]. Păi dacă eşti mândru creştine, nici n-ai cum să zici altfel.” (26 iunie 1994)

1274.+262. Ediţia 2006:  “ […] dacă tu vei şti să fii aproapele Meu, că iată, tu nu ştii să iubeşti pe aproapele tău. […]. O, dacă eşti mândru, creştine, nici n-ai cum să zici altfel.” (13/26 iunie 1994)

1274.+263. Ediţia 1995: “ […] să-L iubeşti dar nu să-L înşeli, dar să nu-L sapi, dar nu să-L împiedici tată. […] Aşa am voit Eu cu naşterea ei, ca să-i bucur pe sfinţii care-şi aşteaptă răscumpărarea de 7000 de ani.” (26 iunie 1994)

1274.+263. Ediţia 2006:  “ […] să-L iubeşti, dar nu să-L înşeli, dar nu să-L sapi, dar nu să-L împiedici, tată. […] Aşa am voit Eu cu naşterea ei, ca să-i bucur pe sfinţii care-şi aşteaptă răscumpărarea de şapte mii de ani.” (13/26 iunie 1994)

1274.+264. Ediţia 1995: “Israele, binecuvântat să fii cu binecuvântare de sobor de sfinţi şi cu binecuvântarea lui Verginica cea sărbătorită de Mine şi de cer şi de tine poporul Meu. Să fii veşnic binecuvântat Israele. Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău aşa cum te învaţă Domnul tău, nu cum te învaţă omul tată.” (26 iunie 1994)

1274.+264. Ediţia 2006:  “Binecuvântat să fii cu binecuvântare de sobor de sfinţi şi cu binecuvântarea lui Verginica, cea sărbătorită de Mine şi de cer şi de tine, poporul Meu. Să fii veşnic binecuvântat, Israele. Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău aşa cum te învaţă Domnul tău, nu cum te învaţă omul, fiule.” (13/26 iunie 1994)

1274.+265. Ediţia 1995: “ Lucrarea aceasta de 40 de ani, este intrată în sărbătoarea ei.” (26 iunie 1994)

1274.+265. Ediţia 2006:  “ Lucrarea aceasta de patruzeci de ani, este intrată în sărbătoarea ei.” (13/26 iunie 1994)

Paradoxal, cosmetizările neglijente creează  cacofonii inutile, cum ar fi “să-ţi ducă cuvântul”:

1274.+266. Ediţia 1995: “Te voi adăpa pe tine grădina Mea şi pe fiii tăi tată. Voi slobozi tot timpul glasul Meu peste tine şi le voi spune copiilor tăi să ia cu trăistuţa şi să-ţi aducă ţie cuvântul Meu cel de bucuria ta cu Mine, poporul Meu.” (26 iunie 1994)

1274.+266. Ediţia 2006:  “Te voi adăpa pe tine, grădina Mea, şi pe fiii tăi. Voi slobozi tot timpul glasul Meu peste tine, şi le voi spune copiilor tăi să ia cu trăistuţa şi să-ţi ducă cuvântul Meu cel de bucuria ta cu Mine, poporul Meu.” (13/26 iunie 1994)

1274.+267. Ediţia 1995: “Binecuvântat să fii Ierusalime şi binecuvântat să fie începutul tău cel nou. Pace ţie.” (26 iunie 1994)

1274.+267. Ediţia 2006:  “Binecuvântat să fii, Ierusalime, şi binecuvântat să fie începutul tău cel nou. Binecuvântat să fii, Israele, poporul Meu, şi să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău aşa cum te iubeşte pe tine Domnul Dumnezeul tău. Pace ţie!” (13/26 iunie 1994)

1274.+268. Ediţia 1995: “ Întoarce-te tată. Eu stau şi te aştept[…]”(26 iunie 1994)

1274.+268. Ediţia 2006:  “ Întoarce-te, fiule. Eu stau şi te aştept[…]”(13/26 iunie 1994)

1274.+269. Ediţia 2006:  “[…]numărul tău.Şi vom atrage nuntaşii la nuntă tată şi serbarea de Nou Ierusalim va fi frumoasă pe pământ.” (26 iunie 1994)

1274.+269. Ediţia 2006:  “[…]numărul tău, şi vom atrage nuntaşii la nuntă, şi serbarea de nou Ierusalim va fi frumoasă pe pământ.” (13/26 iunie 1994)

1274.+270. Ediţia 1995: “ […] şi oamenii vor vedea că a fost Domnul în mijlocul lor şi nu L-au cunoscut că a fost… Eu sunt Domnul Dumnezeul tău Israele, poporul Meu. Amin! Amin!Amin!...” (26 iunie 1994)

1274.+270. Ediţia 2006:  “ […] şi oamenii vor vedea că a fost Domnul în mijlocul lor, şi ei nu L-au cunoscut că a fost. Israele, pace ţie, măi poporul Meu! şi glasuri de copii să iasă din tine înaintea Domnului, glasuri de copii ai Domnului, Israele. Îmbracă-te frumos, îmbracă-te curat, şi ia cântarea cea nouă şi mergi spre cer lângă Mine, că Eu sunt cu tine, sunt în întâmpinarea ta, poporul Meu, şi Tatăl ne va întâmpina, şi moarte nu va mai fi. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Israele, poporul Meu. Amin, amin, amin.” (13/26 iunie 1994)

……………………

Estera

22 martie 2011

……………………