297. „Top 20”
Pe măsură ce se contorizau primele 10 aberaţii pucioşeşti, care au intrat deja în „Top 10”, s-a constatat că de fapt aberaţiile sunt aşa de multe, încât ar trebui poate un „Top 100”, ca să le cuprindă pe toate. Efortul de culegere ar fi însă atât de mare, încât nu se ştie dacă se merită. Totuşi, a selecta numai 10 dintre cele mai şocante aberaţii pucioşeşti pare cam puţin. Un „Top 20” al născocirilor fantastice de la „Noul Ierusalim – Pucioasa” ar fi binevenit, care să le completeze, nu să le înlocuiască, pe primele 10.
Ca şi în eseul precedent, menţionăm că ordinea şi însemnătatea acestor noi aberaţii pucioşeşti poate fi oricând schimbată, fără prea mari consecinţe:
1. Vorbirea „Hristosului” Pucios este de trei feluri:
- duhovnicească:
- pământească;
- în chip nevăzut.
Mai precis, atunci când le vorbeşte adepţilor pucioşi, El adoptă prima metodă, în timp ce cu alţii aplică fie vorbirea pământească, fie a treia metodă prin care vorbeşte cu un glas special, care nu se vede:
“ Dar Eu, Domnul am fost şi atunci şi sunt şi acum şi spun cu glas nevăzut, pentru că aşa e lucrarea de acum şi aşa a fost şi lucrarea de atunci” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 2 august 1965)
“ Cu tine vorbeşte duhovniceşte, cu alţii vorbeşte pământeşte, iar cu alţii vorbeşte în chip nevăzut.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 23 februarie 1976)
Din păcate, textele pucioşeşti nu precizează un lucru esenţial despre vorbirea care nu se vede. Şi anume, dacă măcar se aude.
2. Şerpii sunt în principiu nemuritori: ei nu pier niciodată, cu excepţia cazurilor când sunt striviţi. Şerpii sunt şi cele mai înţelepte vietăţi, deoarece “îşi cunosc vremea când să iasă afară din culcuş”:
“De ce şerpii sunt înţelepţi? Sunt, căci îşi cunosc vremea când să iasă afară din culcuş. Numai acela, când i-a venit sfârşitul, iese să-l strivească, că aşa e dat. Nici un şarpe nu piere decât numai strivit. Nici o vietate nu are înţelepciunea unui şarpe. Cineva bătea cu lemnul într-un colac, dar dacă nu-i loveşti capul, nu moare şarpele.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 6/19 decembrie 1965)
3. Toate bisericile trebuie “organizate după bonuri de ordine”, după modelul lumii moderne:
“… – De ce în casa Mea nu se face ordine? Peste tot pământul, toată suflarea de acum merge organizată după bonuri de ordine. Aici de ce nu se face aşa?” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 19 decembrie 1966)
4. Creştinii trebuie să-şi însuşească norme precise de consum zilnic la untdelemnul din candele, respectiv “un kilogram pe zi şi pe noapte”:
“Să consumaţi un kilogram de ulei pe zi şi pe noapte în candelele pe care vi le-am spus să le ardeţi” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 10/23 august 1972)
5. Există “vite care orăcăie” şi care sunt luate uneori ca model şi de către unii oameni:
“…Veţi fi judecaţi şi condamnaţi de copiii voştri că nu îi lăsaţi să se ducă la păcat. Vor orăcăi ca vitele, dar să ştiţi, să nu le deschideţi uşa
6. Nu faptele bune dovedesc credinţa omului, ci credinţa îi condiţionează săvârşirea faptelor bune:
“Lumea vă spune sfinţi, iar voi nu aveţi nici cât bobul de muştar credinţă. Fiţi credincioşi, căci prin credinţă veţi face o mulţime de fapte bune.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 13/26 iulie 1973)
Viaţa infirmă această teorie, căci faptele bune nu se fac neapărat prin credinţă. Există mulţi oameni de alte credinţe, sau chiar atei, care fac fapte bune din simplu altruism, fără a fi motivaţi de credinţa creştină în săvârşirea acestor fapte. De aceea apostolii îi îndeamnă pe creştini să facă mereu fapte bune şi să le facă neapărat în numele lui Hristos, căci numai în acest caz li se vor considera fapte creştineşti. Apostolii recunosc că există şi credinţă fără fapte, dar atunci credinţa este formală, declarativă. Ei avertizează textual: “credinţa fără de fapte, moartă este” (Iacov 2, 20,26)
7. Şi Verginica, până şi Hristos, s-au făcut fotografi
După ce apostolul Luca a fost numit “fotograf al cerului”, aită că s-au ivit şi alţi pretendenţi la această “meserie artistică”. Am văzut în “Top 10” că unul dintre pretendenţi a fost însăşi “Maica Domnului “ de la Pucioasa. Acum vom vedea că şi duhul Verginicăi, până şi “Hristosul” Pucios, aspiră la cunoaşterea tainelor artei fotografice:
“ Verginico, ce faci, vrei să mergi cu Mine sau vrei să mai stai? Să fii cuminte că mai e un pic şi vei scăpa. Nu te întrista căci în curând te vei bucura. Îţi aduci aminte de fotografia pe care am lucrat-o amândoi?” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 11 februarie 1974 – pag.658 )
Cu alt prilej, apetitul “Domnului” Pucios pentru arta fotografică este mărturisit în mod deschis:
“…Iată v-am făcut fotografie, să o am în cerul sfânt. Acum nu v-o arăt. Aţi văzut lumina care v-a învăluit? V-am făcut o fotografie. Ştiţi când v-o arăt? Când voi fi îmbrăcat în haina de judecată[…] Vă voi arăta fotografia de azi […] În faţa judecăţii de apoi voi arăta tuturor fotografia aceasta[…]” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 20 martie/2 aprilie 1989)
8. “Lucrarea” de la Pucioasa are mulţi conducători în cer şi se face după o undă electromagnetică, undă pe care nimeni din cerul sfânt n-o cunoaşte, şi care se schimbă pe neaşteptate odată cu vremea:
“…Daniele, tâmplăria se lucrează în multe poziţii şi în multe taine şi nu se poate da măsura, pentru că unda acestei lucrări e după vreme. Să spun măsura vremii de azi? Dar dacă unda se schimbă? Fiule, lucrarea Mea care se face aici cu această casă are mulţi conducători în cer. Duhovniceşte Domnul vorbeşte. Acest cămin care se face pentru voi, e lucrat şi în cer şi se face după vreme, tată, după undă. Crezi? Ca în timpul lui Noe. Atunci erau patru familii, dar acum nu se ştie câte sunt. Era de mult dat acest program dar nu ştie nimeni din cerul sfânt ce undă va fi. Mai aşteptaţi puţin de tot şi o să se dea pe faţă şi acest lucru. Daniele, să nu cugeţi ceva greşit şi să nu zici că nu ştie Domnul ce face. Tâmplarule, fii cu multă răbdare, nu sili vasul Meu să-ţi dea măsura fără măsura lui Dumnezeu. Şi când vei lucra, să fii bine înarmat cu viaţa duhovnicească; să nu fii necredincios şi cu vreun păcat întinat.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 17/30 august 1973)
9. În primul război mondial, care va fi în curând, se vor împuşca toţi curvarii şi toate curvele; iar în al doilea război mondial se vor împuşca toţi beţivii şi toate fabricile de alcool:
“…Fiilor, primul război care se va face întâi, e împotriva curviei şi al doilea împotriva beţiei”. Pe unde se va afla curvă sau curvar se va împuşca. Şi pe unde se va afla beţiv sau fabrică de alcool, se va împuşca.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 27 august/9 septembrie 1973)
10. Astăzi păcatele şi excrementele creştinilor miros urât, în timp ce excrementele moşilor şi strămoşilor lor erau fără miros:
“… Creştine, nu-ţi miroase urât păcatul pe care îl faci? Moşii şi strămoşii voştri când îşi făceau nevoia lor nu mirosea, dar astăzi pute urât. De ce? Aşa e înăuntrul tău.O să împuţiţi pământul cu trupul pe care l-a uns Dumnezeu cu mirul său” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 10 noiembrie 1973)
11. Zilele săptămânii au viaţă, şi au şi sex (chiar dacă asta nu le foloseşte la nimic, căci nu vor să se reproducă şi de aceea au rămas tot aceleaşi şapte):
“Ţineţi minte că nu e zi fără viaţă. Lunea e bărbat, miercurea e bărbat, şi vinerea e femeie. Le veţi vedea la cer. Daniele, nimeni nu poate cerceta şi judeca lucrul acesta” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 20 noiembrie/3 decembrie 1973)
12. “Domnul” de la Pucioasa le dă boală unora dintre creştini, şi ar vrea chiar “să-i cureţe”, dar ei şi rudele lor se împotrivesc şi ţin cu dinţii de viaţă, mâncând bine de dulce, internându-se în spitale şi luând medicamente scumpe, ca să se facă din nou sănătoşi:
“O, poporul Meu, aştept să fii pregătit, căci când te voi vedea pregătit, totul s-a sfârşit. Că astăzi te-aş lua, dar nu vei putea intra în împărăţia Mea, că dacă ţi s-a îmbolnăvit soţia şi tu ai dus-o la spital, Eu am voit s-o curăţesc, şi tu i-ai adus mâncărică de dulce, şi bună. O, poporul Meu, o, tată, tată, când să pregătesc Eu poporul Meu dacă voi nu voiţi să cunoaşteţi că toate sunt pentru Mine? V-aţi îmbolnăvit şi luaţi mereu lucruri ca să fiţi sănătoşi, dar voi nu vreţi să cunoaşteţi semnele pe care Eu le săvârşesc pentru voi”. (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 28 noiembrie/11 decembrie 1973)
13. Pletoşii lumii de azi au duh necurat şi sunt de condamnat, pentru că au făcut modă din chipul lui Hristos:
“ … Israele, dacă ţie îţi zic: deosebeşte-te de pletoşii lumii de azi, de ce nu te deosebeşti? Israele tată, şi-a luat duhul necurat plete. Israele tată, cum să te porţi ca să fii desăvârşit creştin? Uită-te bine la chipul Meu, că-l ia în râs duhul rău. Au făcut modă cu chipul Meu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 19 august/ 1 septembrie 1974)
14. Focul pedepsitor nu va veni din cer, ci va ieşi din gura oamenilor păcătoşi:
“Focul nu vine din cer, dar Dumnezeu va sufla şi va ieşi din gura oamenilor foc.. .” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 24 noiembrie 1974)
“...Că nu din cer se va aprinde focul, ci de la tine, tată, de la lume...” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 19 aprilie 1975)
Biblia prooroceşte exact invers: focul se va aprinde din cer şi va arde cerurile mai întâi:
“Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi! “ ( II Petru, 3,12)
Apoi, focul va fi aruncat din cer pe pământ:
“Dar s-a pogorât foc din cer şi i-a mistuit.” (Apoc.20,9)
15. Noile porunci ale Verginicăi de la Pucioasa au fost scrise încă de pe vremea lui Moise, chiar pe tablele legii:
“Nu acest trup vorbeşte. Aceste porunci au fost scrise de mâna lui Dumnezeu pe tablele legii şi au fost date în mâna lui Moise şi cine a ascultat, este fericit. Iar cine nu a ascultat şi nu a crezut, nici când s-a răstignit Domnul Iisus Hristos nu a ieşit din iad.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 15 septembrie 1974)
16. Maica Domnului îi salvează pe creştinii din “poporul” pucios şi pe urmaşii urmaşilor lor, ca să nu fie striviţi de furnici:
“ …Poporul Meu, e scris numele tău în cartea de pe urmă. Auzi? E scris nu numai într-o carte, ci în multe cărţi, în toate cărţile sfinţilor Mei. Dacă nu eraţi scrişi, eraţi striviţi până acum de trenuri, de maşini. Şi de furnici eraţi striviţi, dar numele vostru este scris şi în cartea Născătoarei de Dumnezeu, şi nu numai numele vostru, ci şi al fiilor voştri şi al nepoţilor voştri.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 6/19 aprilie 1975)
17. Răposaţii care n-au crezut în Dumnezeu suferă acum de foame în iad, pentru că acolo nu au ce mânca:
“ Daţi milă şi la săraci. O, dacă aţi vedea cum rabdă de foame răposaţii! De ce nu au? Pentru că nu au crezut în Dumnezeu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 15 octombrie 1976)
18. Câinele e mai înţelept de exact zece ori decât omul, căci vine degrabă la stăpân atunci când acesta îl strigă:
“ …căci câinele e mai înţelept de zece ori ca omul, căci când îl strigă omul, îl cunoaşte şi vine în grabă la sine, dar omul nu-L mai cunoaşte pe Domnul. Ca să se mai schimbe, nu se mai schimbă, ca pe vremea lui Noe.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 25 decembrie 1976 /7 ianuarie 1977)
19. Când preotul face greşeala să îşi lase veşmintele în biserică (în loc să le ia cu el) şi pleacă la plajă pe litoral, duhul rău îi găseşte veşmintele, le îmbracă şi apoi slujeşte în locul preotului, ca să nu i se simtă lipsa:
“ Când preotul a plecat în locul necurat la mare, duhul rău ia veşmintele şi face slujbă, ca să întărească lucrarea diavolească.. .” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 21 iulie 1978.)
20. Limba lumii de astăzi e scumbie afumată:
“ Vei vedea la judecată pentru ce nu s-a împlinit ce am spus Eu. Ai să-ţi muşti limba să se facă scrumbie. Limba lumii de astăzi este scrumbie afumată.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 3/16 aprilie 1975)
Anca Estera
16 ianuarie 2011
……………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.