175. Rectificări la mistificări
Într-o postare intitulată Rectificare cu scuzele de rigoare! din 18.02.2010 de pe Forumul Creştin Ortodox, un oarecare Vsovivi se străduieşte, chiar cu riscul de a se contrazice pe sine de la o zi la alta, să demonstreze că pucioşii n-ar fi confundat într-un mesaj anterior zilele de sărbătoare Tăierea împrejur şi Întâmpinarea Domnului, (aşa cum fusese semnalat într-o postare de pe acest blog), ci că noi suntem aceia care n-am văzut (sau, n-am citit) bine. Să vedem dacă aşa stau lucrurile.
Citat selectiv din postarea lui Vsovivi:
“ iată o postare mai veche a MM de pe la Estera, prietena ei:
168. Pucioşii confundă grav Scripturile
Infatuarea şi prea multa părere bună de sine au ajuns să le joace feste liderilor pucioşi, care brodesc noi “Cuvinte din cer” bazându-se pe amintiri legate de unele texte biblice pe care se vede că nu le-au mai citit de mult. Ultima apariţie “pe sticlă” din sit-ul oficial al pucioşilor arată că ei sunt într-o confuzie uriaşă privind două evenimente distincte. Este vorba de “Tăierea împrejur” şi “Întâmpinarea Domnului”, pe care liderii pucioşi le consideră concomitente. După părerea lor, cităm: “în ziua aceea” în care a avut loc tăierea împrejur în trup a Pruncului Iisus, a avut loc şi întâmpinarea Pruncului, adică momentul când dreptul Simeon l-a luat pe Prunc în braţe pentru a împlini o proorocie care-l împiedicase până atunci să guste moartea. Iată textul pucios, reprodus întocmai, care dezvăluie această confuzie:
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile, şi am încă în amintire ziua când părinţii Mei M-au dus la opt zile după naşterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii, şi Mi-au pus numele Iisus, aşa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui, şi a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea mângâierea lui Israel, după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, şi M-a luat el în braţe şi M-a binecuvântat şi Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozeşte pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău".”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
[...]
Iar cei ce au veleităţi şi se vor a fi „învăţători” peste alţii, n-ar strica să mai pună din când în când mâna pe Carte.
[...]
și iată postarea mea parțial greșită și ea căci am căzut să cred în deșert din lene sau superficialitate că chiar, întradevăr, Pucioșii susțin ce zic acestea două despre cum a fost Iistoria zilei aceleia, că ele au dedus că era vorba despre aceiași zi, și că nu au mai existat cele 40 de zile, și astfel m-am rătăcit răstălmăcind scriptura spre a mea pierzare, și crezând și eu că înterpretarea frazologică a lor e corectă că nu m-am uitat atent din lene, dar acum când sunt sigur că au existat cu adevărat cele 40 de zile de curățire și știu că nu era corectă interpretarea mea, am să arăt mai jos de ce nu era corectă! Vreau să arăt [...]
deci draga mea... e foarte posibil să fie aceiasi zi... caci altfel cum putea sa recunoasca ei că e naştere minunată, Naşterea Domnului, decât luînd în braţe pe pruncul Iisus nascut de 8 zile şi taiat împrejur şi vazând-o pe Maica Lui pururea fecioara preacurată Maria, aşa cum este scris... Deci nu pucioşii mint ci e unii care ar face orice doar ca sa nu creada, [...]
iar sensul literei, duhul textului, al frazei se poate pricepe mai clar că acum știu sigur că au existat cele 40 de zile de curățire căci mărturisește CLD, căci doar El este Duhul ce despecetluiește Duhul textului spre desăvârșire:
[...]
„O, cât de supus M-am arătat acum două mii de ani, Dumnezeu din Dumnezeu fiind Eu! Iată, au trecut patruzeci de zile de la praznicul naşterii Mele din mamă Fecioară şi am ajuns acum la praznicul întâmpinării Mele de către bătrânul Simeon în templul din Ierusalim, când M-au dus părinţii Mei să Mă închine Domnului, după cum era datina în Israel. Ne-am supus unul altuia, Eu lui Simeon, şi el Mie, căci aşa lucrează cei ce au Duhul Domnului călăuzitor lor, şi a văzut Simeon făgăduinţa Duhului Sfânt împlinită pe pământ, pe Mesia Mântuitorul, lumină neamurilor şi mărire pentru poporul cel credincios. Amin.”14-02-2010
așa că am bolduit
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile, şi am încă în amintire ziua când părinţii Mei M-au dus la opt zile după naşterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii, şi Mi-au pus numele Iisus, aşa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui,şi a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea mângâierea lui Israel, după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, şi M-a luat el în braţe şi M-a binecuvântat şi Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozeşte pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău".”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
Se poate observa din text că dreptul Simeon, așa reiese prin această frază că în ziua aceea, după 8 zile de la naștere, în ziua tăierii împrejur, a botezului, a văzut, i s-a vestit prin Duhul, despre Mântuitorul, iar la plinirea celor 40 de zile când iată că se plinește proorocia și Iisus este închinat Domnului, iar el Îl primește în brațe pe Iisus, zice că văzură ochii mei Mântuirea Ta... deci nu văd ci văzură, deci deosebirea în verbul a vedea și nedeosebirea în momentul clipei numit acum, căci văd este spre viitor iar văzură este după plinire...”
Închidem aici citatul după Vsovivi şi acum îl comentăm:
În acest citat apare prima mistificare a lui Vsovivi. Deşi pucioşii scriu negru pe alb ochii mei văd mântuirea Ta, Vsovivi falsifică sensul original fără nici un scrupul, după cum are el nevoie ca să-i iasă “demonstraţia”: “zice că văzură ochii mei Mântuirea Ta... deci nu văd ci văzură, deci deosebirea în verbul a vedea și nedeosebirea în momentul clipei numit acum, căci văd este spre viitor iar văzură este după plinire...”
Textul pucios este însă foarte limpede în erezia lui, şi vom comenta din el pas cu pas mecanismul erorii pucioşilor:
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile (Comentariu: azi înseamnă ziua serbării Tăierii împrejur a Domnului, deci a opta zi după Naştere), şi am încă în amintire ziua când părinţii Mei M-au dus la opt zile după naşterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii (Comentariu: încă odată se confirmă că e vorba de amintirea, deci comemorarea zilei Tăierii împrejur, deci a opta zi după Naştere), şi Mi-au pus numele Iisus, (Comentariu: Într-adevăr, potrivit Legii, în a opta zi se punea şi numele pruncului) aşa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui, şi a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea (Comentariu: deci în ziua Tăierii împrejur a Domnului) mângâierea lui Israel, (Comentariu: Deci L-a văzut pe prunc în acea zi a Tăierii împrejur, căci El era mângâierea lui Israel, aşa cum i se vestise lui Simeon de către înger că nu va muri până nu-L va vedea pe El) după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, şi M-a luat el în braţe (Comentariu: Atunci când l-a văzut, L-a întâmpinat şi L-a luat şi în braţe, în aceeaşi zi a Tăierii împrejur) şi M-a binecuvântat şi Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozeşte pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău" (Comentariu: Aşadar pucioşii identifică în mod eronat ziua Tăierii împrejur cu ziua Întâmpinării Domnului, deşi între ele era un interval de 40 zile - 8 zile = 32 zile = 4 săptămâni) .”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
Ce fac pucioşii ca să spele ruşinea necunoaşterii Scripturilor? La exact o lună emit altă misivă “din cer”, care corectează eroarea din misiva precedentă, subliniind (ca să fie clar pentru toată lumea) că între cele două evenimente la care se făcuse referire (Tăierea împrejur şi Întâmpinarea Domnului) este o distincţie clară, de care ei ar fi perfect conştienţi (dar de ce n-au fost conştienţi şi în mesajul lansat cu o lună în urmă? Trebuia neapărat ca cineva să-i critice în public, atrăgându-le atenţia că sunt pe alături cu interpretarea Bibliei?):
„O, cât de supus M-am arătat acum două mii de ani, Dumnezeu din Dumnezeu fiind Eu! Iată, au trecut patruzeci de zile de la praznicul naşterii Mele din mamă Fecioară şi am ajuns acum la praznicul întâmpinării Mele de către bătrânul Simeon în templul din Ierusalim, când M-au dus părinţii Mei să Mă închine Domnului, după cum era datina în Israel. Ne-am supus unul altuia, Eu lui Simeon, şi el Mie, căci aşa lucrează cei ce au Duhul Domnului călăuzitor lor, şi a văzut Simeon făgăduinţa Duhului Sfânt împlinită pe pământ, pe Mesia Mântuitorul, lumină neamurilor şi mărire pentru poporul cel credincios. Amin.”( Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-02-2010) .
Vsovivi ori nu vede, ori se face că nu vede, că cele două texte (primul - eronat, al doilea - corectiv) nu sunt emise în aceeaşi zi, ca să se completeze sau să se clarifice unul pe altul, ci sunt datate diferit: 14-01-2010 şi 14-02-2010.
Dar ce aberaţii mai lansează Vsovivi mai departe? Iată-le (cităm şi comentăm al doilea citat din textul lui Vsovivi):
“deci se Mântuise de necredință prin credință în ce i-a dat Duhul să vadă mai dinainte (Comentariu: Vsovivi vrea să sugereze aici că Duhul Sfânt nu numai că i-a prezis lui Simeon că nu va vedea moartea înainte de a–L vedea pe Prunc, dar că odată cu Tăierea Împrejur a Pruncului l-ar fi făcut pe Simeon părtaş al unei halucinaţii prin care acesta să pre-guste şi Întâmpinarea Domnului şi chiar să-şi pre-guste moartea ce i se proorocise, şi să exclame tot atunci, ca într-o proorocie, cuvintele Slobozirii lui care urma să vină peste alte patru săptămâni; or, aşa ceva nu se întâlneşte în Biblie, ci este doar halucinaţia lui Vsovivi) și prin gustare din moarte și exclamase similar, la plinire, că slobozește acum pe robul tău, Stăpâne, în pace că... văzură ochii mei...
Așa că MM și Estera iată că și eu am greșit căzând în erezia aceleiași zile calendaristice că v-am crezut cum că intradevăr ar susține Pucioșii, adică CLD așa ceva, când defapt era interpretarea voastră că ar susține ei, și ele s-au referit doar la cele ce se văd ori se citesc așa fără credință, uitând că sunt unele care sunt date vederii de Dumnezeu chiar dacă ele nu se văd (firește că și dracii nascocesc iluzii, dar alea sunt desfrânări ale mândriei).
Deci e vorba în text că după 8 zile de la nașterea pruncului, la ungerea și botezarea Sa cu numele Iisus, atunci de la Duhul i s-a dat Bătrânului Simeon să guste din moarte (Comentariu: Tocmai aici era şi eroarea textului pucios, care confundă cele două evenimente. Nu-i adevărat ce se afirmă aici! Dreptul Simeon a primit moartea abia după trecerea celor 40 de zile rânduite. Mai mult, Simeon a primit făgăduinţa înainte de naşterea Pruncului, şi a venit la templu nu la Tăierea împrejur, ci abia “când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii” )... iar după 40 de zile din Mântuire, căci a și zis când s-au împlinit zilele curățirii lui Israel prin batrânul Simeon și cuvioasa Ana, la închinarea primului născut al Mariei pururea fecioara, primind pruncul în brațe:
”29 Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace,
30 Că ochii mei văzură mântuirea Ta,” ...
Deci înterpretarea abea acum e ceva mai clară și nu denigrantă... cum văd că fără jenă se cam practică în toată gLumea largă... iar aici mai ceva... că doar „ca la noi la nimenea”. “
Aici am încheiat al doilea citat din postarea lui Vsovivi.
Chiar dacă nu suntem de acord cu maniera acestui Vsovivi de a face dreptatea cu anasâna şi de a o pune plocon în braţele pucioşilor, nu putem însă să nu apreciem sinceritatea lui, atunci când concluzionează candid: „ca la noi la nimenea”.
……………………
Estera
18 februarie 2010
……………………
Citat selectiv din postarea lui Vsovivi:
“ iată o postare mai veche a MM de pe la Estera, prietena ei:
168. Pucioşii confundă grav Scripturile
Infatuarea şi prea multa părere bună de sine au ajuns să le joace feste liderilor pucioşi, care brodesc noi “Cuvinte din cer” bazându-se pe amintiri legate de unele texte biblice pe care se vede că nu le-au mai citit de mult. Ultima apariţie “pe sticlă” din sit-ul oficial al pucioşilor arată că ei sunt într-o confuzie uriaşă privind două evenimente distincte. Este vorba de “Tăierea împrejur” şi “Întâmpinarea Domnului”, pe care liderii pucioşi le consideră concomitente. După părerea lor, cităm: “în ziua aceea” în care a avut loc tăierea împrejur în trup a Pruncului Iisus, a avut loc şi întâmpinarea Pruncului, adică momentul când dreptul Simeon l-a luat pe Prunc în braţe pentru a împlini o proorocie care-l împiedicase până atunci să guste moartea. Iată textul pucios, reprodus întocmai, care dezvăluie această confuzie:
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile, şi am încă în amintire ziua când părinţii Mei M-au dus la opt zile după naşterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii, şi Mi-au pus numele Iisus, aşa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui, şi a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea mângâierea lui Israel, după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, şi M-a luat el în braţe şi M-a binecuvântat şi Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozeşte pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău".”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
[...]
Iar cei ce au veleităţi şi se vor a fi „învăţători” peste alţii, n-ar strica să mai pună din când în când mâna pe Carte.
[...]
și iată postarea mea parțial greșită și ea căci am căzut să cred în deșert din lene sau superficialitate că chiar, întradevăr, Pucioșii susțin ce zic acestea două despre cum a fost Iistoria zilei aceleia, că ele au dedus că era vorba despre aceiași zi, și că nu au mai existat cele 40 de zile, și astfel m-am rătăcit răstălmăcind scriptura spre a mea pierzare, și crezând și eu că înterpretarea frazologică a lor e corectă că nu m-am uitat atent din lene, dar acum când sunt sigur că au existat cu adevărat cele 40 de zile de curățire și știu că nu era corectă interpretarea mea, am să arăt mai jos de ce nu era corectă! Vreau să arăt [...]
deci draga mea... e foarte posibil să fie aceiasi zi... caci altfel cum putea sa recunoasca ei că e naştere minunată, Naşterea Domnului, decât luînd în braţe pe pruncul Iisus nascut de 8 zile şi taiat împrejur şi vazând-o pe Maica Lui pururea fecioara preacurată Maria, aşa cum este scris... Deci nu pucioşii mint ci e unii care ar face orice doar ca sa nu creada, [...]
iar sensul literei, duhul textului, al frazei se poate pricepe mai clar că acum știu sigur că au existat cele 40 de zile de curățire căci mărturisește CLD, căci doar El este Duhul ce despecetluiește Duhul textului spre desăvârșire:
[...]
„O, cât de supus M-am arătat acum două mii de ani, Dumnezeu din Dumnezeu fiind Eu! Iată, au trecut patruzeci de zile de la praznicul naşterii Mele din mamă Fecioară şi am ajuns acum la praznicul întâmpinării Mele de către bătrânul Simeon în templul din Ierusalim, când M-au dus părinţii Mei să Mă închine Domnului, după cum era datina în Israel. Ne-am supus unul altuia, Eu lui Simeon, şi el Mie, căci aşa lucrează cei ce au Duhul Domnului călăuzitor lor, şi a văzut Simeon făgăduinţa Duhului Sfânt împlinită pe pământ, pe Mesia Mântuitorul, lumină neamurilor şi mărire pentru poporul cel credincios. Amin.”14-02-2010
așa că am bolduit
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile, şi am încă în amintire ziua când părinţii Mei M-au dus la opt zile după naşterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii, şi Mi-au pus numele Iisus, aşa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui,şi a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea mângâierea lui Israel, după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, şi M-a luat el în braţe şi M-a binecuvântat şi Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozeşte pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău".”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
Se poate observa din text că dreptul Simeon, așa reiese prin această frază că în ziua aceea, după 8 zile de la naștere, în ziua tăierii împrejur, a botezului, a văzut, i s-a vestit prin Duhul, despre Mântuitorul, iar la plinirea celor 40 de zile când iată că se plinește proorocia și Iisus este închinat Domnului, iar el Îl primește în brațe pe Iisus, zice că văzură ochii mei Mântuirea Ta... deci nu văd ci văzură, deci deosebirea în verbul a vedea și nedeosebirea în momentul clipei numit acum, căci văd este spre viitor iar văzură este după plinire...”
Închidem aici citatul după Vsovivi şi acum îl comentăm:
În acest citat apare prima mistificare a lui Vsovivi. Deşi pucioşii scriu negru pe alb ochii mei văd mântuirea Ta, Vsovivi falsifică sensul original fără nici un scrupul, după cum are el nevoie ca să-i iasă “demonstraţia”: “zice că văzură ochii mei Mântuirea Ta... deci nu văd ci văzură, deci deosebirea în verbul a vedea și nedeosebirea în momentul clipei numit acum, căci văd este spre viitor iar văzură este după plinire...”
Textul pucios este însă foarte limpede în erezia lui, şi vom comenta din el pas cu pas mecanismul erorii pucioşilor:
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile (Comentariu: azi înseamnă ziua serbării Tăierii împrejur a Domnului, deci a opta zi după Naştere), şi am încă în amintire ziua când părinţii Mei M-au dus la opt zile după naşterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii (Comentariu: încă odată se confirmă că e vorba de amintirea, deci comemorarea zilei Tăierii împrejur, deci a opta zi după Naştere), şi Mi-au pus numele Iisus, (Comentariu: Într-adevăr, potrivit Legii, în a opta zi se punea şi numele pruncului) aşa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui, şi a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea (Comentariu: deci în ziua Tăierii împrejur a Domnului) mângâierea lui Israel, (Comentariu: Deci L-a văzut pe prunc în acea zi a Tăierii împrejur, căci El era mângâierea lui Israel, aşa cum i se vestise lui Simeon de către înger că nu va muri până nu-L va vedea pe El) după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, şi M-a luat el în braţe (Comentariu: Atunci când l-a văzut, L-a întâmpinat şi L-a luat şi în braţe, în aceeaşi zi a Tăierii împrejur) şi M-a binecuvântat şi Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozeşte pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău" (Comentariu: Aşadar pucioşii identifică în mod eronat ziua Tăierii împrejur cu ziua Întâmpinării Domnului, deşi între ele era un interval de 40 zile - 8 zile = 32 zile = 4 săptămâni) .”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
Ce fac pucioşii ca să spele ruşinea necunoaşterii Scripturilor? La exact o lună emit altă misivă “din cer”, care corectează eroarea din misiva precedentă, subliniind (ca să fie clar pentru toată lumea) că între cele două evenimente la care se făcuse referire (Tăierea împrejur şi Întâmpinarea Domnului) este o distincţie clară, de care ei ar fi perfect conştienţi (dar de ce n-au fost conştienţi şi în mesajul lansat cu o lună în urmă? Trebuia neapărat ca cineva să-i critice în public, atrăgându-le atenţia că sunt pe alături cu interpretarea Bibliei?):
„O, cât de supus M-am arătat acum două mii de ani, Dumnezeu din Dumnezeu fiind Eu! Iată, au trecut patruzeci de zile de la praznicul naşterii Mele din mamă Fecioară şi am ajuns acum la praznicul întâmpinării Mele de către bătrânul Simeon în templul din Ierusalim, când M-au dus părinţii Mei să Mă închine Domnului, după cum era datina în Israel. Ne-am supus unul altuia, Eu lui Simeon, şi el Mie, căci aşa lucrează cei ce au Duhul Domnului călăuzitor lor, şi a văzut Simeon făgăduinţa Duhului Sfânt împlinită pe pământ, pe Mesia Mântuitorul, lumină neamurilor şi mărire pentru poporul cel credincios. Amin.”( Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-02-2010) .
Vsovivi ori nu vede, ori se face că nu vede, că cele două texte (primul - eronat, al doilea - corectiv) nu sunt emise în aceeaşi zi, ca să se completeze sau să se clarifice unul pe altul, ci sunt datate diferit: 14-01-2010 şi 14-02-2010.
Dar ce aberaţii mai lansează Vsovivi mai departe? Iată-le (cităm şi comentăm al doilea citat din textul lui Vsovivi):
“deci se Mântuise de necredință prin credință în ce i-a dat Duhul să vadă mai dinainte (Comentariu: Vsovivi vrea să sugereze aici că Duhul Sfânt nu numai că i-a prezis lui Simeon că nu va vedea moartea înainte de a–L vedea pe Prunc, dar că odată cu Tăierea Împrejur a Pruncului l-ar fi făcut pe Simeon părtaş al unei halucinaţii prin care acesta să pre-guste şi Întâmpinarea Domnului şi chiar să-şi pre-guste moartea ce i se proorocise, şi să exclame tot atunci, ca într-o proorocie, cuvintele Slobozirii lui care urma să vină peste alte patru săptămâni; or, aşa ceva nu se întâlneşte în Biblie, ci este doar halucinaţia lui Vsovivi) și prin gustare din moarte și exclamase similar, la plinire, că slobozește acum pe robul tău, Stăpâne, în pace că... văzură ochii mei...
Așa că MM și Estera iată că și eu am greșit căzând în erezia aceleiași zile calendaristice că v-am crezut cum că intradevăr ar susține Pucioșii, adică CLD așa ceva, când defapt era interpretarea voastră că ar susține ei, și ele s-au referit doar la cele ce se văd ori se citesc așa fără credință, uitând că sunt unele care sunt date vederii de Dumnezeu chiar dacă ele nu se văd (firește că și dracii nascocesc iluzii, dar alea sunt desfrânări ale mândriei).
Deci e vorba în text că după 8 zile de la nașterea pruncului, la ungerea și botezarea Sa cu numele Iisus, atunci de la Duhul i s-a dat Bătrânului Simeon să guste din moarte (Comentariu: Tocmai aici era şi eroarea textului pucios, care confundă cele două evenimente. Nu-i adevărat ce se afirmă aici! Dreptul Simeon a primit moartea abia după trecerea celor 40 de zile rânduite. Mai mult, Simeon a primit făgăduinţa înainte de naşterea Pruncului, şi a venit la templu nu la Tăierea împrejur, ci abia “când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii” )... iar după 40 de zile din Mântuire, căci a și zis când s-au împlinit zilele curățirii lui Israel prin batrânul Simeon și cuvioasa Ana, la închinarea primului născut al Mariei pururea fecioara, primind pruncul în brațe:
”29 Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace,
30 Că ochii mei văzură mântuirea Ta,” ...
Deci înterpretarea abea acum e ceva mai clară și nu denigrantă... cum văd că fără jenă se cam practică în toată gLumea largă... iar aici mai ceva... că doar „ca la noi la nimenea”. “
Aici am încheiat al doilea citat din postarea lui Vsovivi.
Chiar dacă nu suntem de acord cu maniera acestui Vsovivi de a face dreptatea cu anasâna şi de a o pune plocon în braţele pucioşilor, nu putem însă să nu apreciem sinceritatea lui, atunci când concluzionează candid: „ca la noi la nimenea”.
……………………
Estera
18 februarie 2010
……………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.