96. Texte modificate : Anul 1993 – mesaje “primite” prin leliţa Mihaela
(Comentariu la Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)
Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici
un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)
Anul 1993
Anul 1993 a însemnat anul declanşării rupturii deschise între “Biserica Noul Ierusalim” şi Biserica Ortodoxă Română. Deşi pucioşii sunt cei care s-au desprins definitiv şi irevocabil de Biserica mamă, tot ei sunt cu nasul pe sus, numind-o pe aceasta “biserica cea din afară”. Simţindu-se marginalizaţi şi lipsiţi de orice recunoaştere oficială din partea vreunei alte Biserici Ortodoxe, liderii pucioşi au strâns rândurile, anunţând că aparţin de o biserică autokefală (“Biserica Noul Ierusalim România”) îndemnându-şi adepţii (prin comunicări primite de la spiritul nemuritor al Verginicăi), spre mărturisirea tuturor ascunzişurilor şi spre o totală obedienţă de tip piramidal.
Notele din paranteze ne aparţin.
1273. Ediţia 1995: “ O, când văd sfinţii cerului care astăzi sunt serbaţi, când văd că se găteşte plata răbdării şi a credinţei şi a iubirii lor cu care au luptat spre Domnul, se veselesc sfinţii şi vă înconjoară şi vă învăluie măi tată (Notă: Liderii pucioşi denotă instabilitate în folosirea acestui limbaj popular. Adesea se năpustesc şi fac curăţenie totală – fie prin înlocuirea cuvântului “tată” cu vocativul “fiilor”, fie prin suprimarea pur şi simplu a cuvântului “tată”, considerat incomod – dar după o vreme uită şi îl folosesc din nou, speculând savoarea paternală a expresiei) şi vă poartă pe aripile slavei cereşti din iubire în iubire, căci sfinţii sunt iubire. Şi vă poartă pe voi din slavă în slavă, căci sfinţii sunt în slavă cerească. E mare sărbătoare, şi în mijlocul serbării stă Verginica în haina slavei şi serbează cu sfinţii trecerea a 70 de ani de la venirea ei între oameni. E mare taina venirii lui Verginica, dar e mare taina venirii ei între sfinţii cerului. Căci puterea cea pentru voi este de atunci o îmbrăcare cerească şi o tărie cu care aţi fost îmbrăcaţi voi cei care aţi fost găsiţi lângă ea, atunci când a pătruns în slava cerească. Ferice creştinilor care o au pe Verginica, ferice celor care ştiu bine cum o să o aibă pe ea. Ea se poartă alături de Maica Fiului lui Dumnezeu, ea are trecerea zilelor de acum când cei din necazul cel mare au pătruns şi pătrund în taina împărăţiei cea din cer lucrată pe pământ.
Ferice celor ce au înţeles taina acestei lucrări dumnezeieşti care s-a născut de la Verginica. Eu aşa am spus: am spus că ea se va arăta celor ce o ştiu pe ea şi i se va vedea slava pe care o are de la Dumnezeu. Aşa va fi tată, căci trupul ei a fost sălaşul Meu cel supus şi Eu voi lucra cu ea mai mult decât cu Moise în faţa slavei cereşti. Ea este însoţită în lucrarea ei de Moise şi Ilie, aşa cum am fost Eu, dar ea are pe Măicuţa Mea şi pe fiul cel dăruit de Mine ei, când eram pe cruce. Şi toţi lucrează în vremea lui Verginica, toţi sfinţii şi părinţii, toţi arhanghelii şi îngerii, toţi au intrat cu Verginica în sărbătoarea pregătirii României pentru slava cea văzută a împărăţiei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Şi va veni stăpânul viei şi va fi frumuseţe cerească şi se vor împărţi fericirile pentru fiecare ceată, pentru fiecare slavă. Şi se vor aşeza scaunele, dar se va aşeza masa apoi şi Domnul lucrează împreună cu cerul şi va sta la masă cerească împreună cu cei ce lucrează de pe pământ pentru gătirea cămării de nuntă şi pentru muzica ce va fi cântată de corurile îngereşti deasupra pământului nou care răsare din el şi care va da din el rodul vieţii celei fără de moarte a veşniciei.
Lucraţi cu sfinţii măi tată şi fiţi precauţi şi iarăşi fiţi, ca nu cumva să se mai stingă flacăra care arde la voi. Să nu cumva să slăbească fierbinţeala cu care stăruiţi acum. Să nu aveţi grijă mai mare ca grija pentru a ţine aprins focul jertfei care arde la de rugăciunea cea vie a Duhului Sfânt lucrător în voi. Asta a fost aşteptatrea Mea de veacuri, asta tată. Să am lucrarea Duhului Sfânt cel fără robie care lucrează din Sine şi care grăieşte din Sine. Nu cumva să se stingă această trăire la voi şi din zi în zi să fiţi tot mai adevăraţi prin ceea ce aduceţi voi jertfă din inimile voastre şi iarăşi zic din inimile voastre, din duhul vostru spre Duhul Sfânt, căci Tatăl Meu aşa închinători voieşte. Vă dau pe Duhul Sfânt ca să lucreze în voi şi mereu vă dau puteri cereşti ca să purtaţi pe Duhul Sfânt şi să daţi din El lui Dumnezeu şi celor ce vor fi cu Dumnezeu. Duhul să nu-l stingeţi iubiţii Mei, dar aici trebuie să vă lăsaţi ajutaţi încă. Nimic nu este mai de preţ ca viaţa Duhului Sfânt în voi, dar în privinţa asta nu se poate copilărie în voi, nu se poate. Puneţi-vă control şi staţi sub semnul atenţiei de duh şi staţi iubiţii Mei dar nu staţi voi.
Staţi întru Duhul Sfânt ca să staţi, căci iar vă spun, nimic nu-i mai de preţ ca Duhul Sfânt din voi. Din voi spre Mine şi din Mine spre voi.[…] Eu voi vorbi peste pământ şi pământul va auzi glasul Meu şi se va bucura. Eu voi cuprinde în Duhul Sfânt mare parte din făptura Mea din România şi apoi multe gloate vor sta aplecate la slava Mea din ea. Şi vom vedea lucrarea credinţei care va ieşi din România, dar staţi lumină în faţa Mea şi Eu voi da lumină peste mulţi care vor primi vestea ce a mare a împărăţiei care vine cu Mine.
Verginica are armură cerească pentru voi. Ea este armură pentru voi. Ea şi cordoanele de sfinţi şi de îngeri vă învăluieşte pe voi şi acoperă de jur împrejur ieslea Mea de la voi…
… Voi sunteţi fiii hăinuţei albe şi ai cununiţei albe şi neprihănite. Fiţi vrednici şi faceţi-vă vrednici de acest veşmânt dat vouă de Împăratul nunţii cereşti. Fiţi fii ai nunţii care s-a coborât la voi şi staţi în haina nunţii la masă…
…Binecuvântată să fie sărbătoarea tuturor celor din cer între voi. Iată ce rostesc Eu azi la voi, rostesc mulţumire pentru darul ridicat de voi şi zic: se sfinţeşte şi se binecuvintează crucea cea întreit lăudată şi lucrătoare pe care aţi pus-o de strajă în numele Meu. Iar voi stropiţi peste ea cu apa cuvântului acesta şi stropiţi şi peste voi şi stropiţi tot aşezământul ceresc de la voi… “ (13 iunie 1993)
1273. Ediţia 2006: “ O, şi când văd sfinţii cerului, care astăzi sunt serbaţi, când văd că se găteşte plata răbdării şi a credinţei şi a iubirii lor cu care au luptat spre Domnul, se veselesc sfinţii şi vă înconjoară şi vă învăluie, fiilor, şi vă poartă pe aripile slavei cereşti din iubire în iubire, căci sfinţii sunt iubire şi vă poartă pe voi (Notă: Acest leitmotiv – voi – atribuit fiilor, adică liderilor pucioşi, într-o cadenţă impresionantă, ca de “picătură chinezească”, exprimă insidios importanţa lor inegalabilă în sânul comunităţii adepţilor sectei pucioşilor) din slavă în slavă, căci sfinţii sunt în slavă cerească. E mare sărbătoare, şi în mijlocul serbării stă Verginica în haina slavei şi serbează cu sfinţii trecerea a şaptezeci de ani de la venirea ei între oameni. (Notă: Se afirmă că Virginia Tudorache s-a născut în anul 1923) E mare taina venirii lui Verginica, dar e mare taina venirii ei între sfinţii cerului, căci puterea cea pentru voi este de atunci o îmbrăcare cerească şi o tărie cu care aţi fost îmbrăcaţi voi, cei care aţi fost găsiţi lângă ea (Notă: În alt “Cuvânt” se aminteşte că în clipele când Verginica îşi dădea obştescul sfârşit, lângă ea se afla de veghe Mihaela Tărcuţă. Tradiţia locală spune că, din acest motiv, întreaga putere ocultă şi calitatea de a fi succesoare de drept a Verginicăi la “proorocie” a revenit Mihaelei) atunci când ea a pătruns în slava cerească. Ferice (Notă: Cele nouă “fericiri” de pe munte sunt completate cu “fericirea” de a o idolatriza pe Verginica) creştinilor care o au pe Verginica. Ferice celor care ştiu bine cum să o aibă pe ea (Notă: Adică să-i dea o cinstire pe măsură, asemenea Maicii Domnului: mai presus decât heruvimii şi mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii) . Ea se poartă alături de Maica Fiului lui Dumnezeu (Notă: Punerea pe acelaşi plan cu Maica Domnului îi acordă şi Verginicăi dreptul la supravenerare – o formă de cinstire pe care ceilalţi creştini o acordă exclusiv Maicii Domnului). Ea are trecerea zilelor de acum (Notă: Adică este izbăvitoarea creştinilor din încercarea cea mare a zilelor cele de pe urmă ) când cei din necazul cel mare au pătruns şi pătrund în taina împărăţiei cea din cer lucrată pe pământ.
Ferice celor ce au înţeles taina acestei lucrări dumnezeieşti (Notă: ”lucrarea” Verginicăi se pretinde a fi “lucrarea lui Dumnezeu”), care s-a născut de la Verginica. Eu am spus că ea se va arăta celor ce o ştiu pe ea (Notă: adică, va învia cu trupul în faţa tuturor celor care au cunoscut-o pe când trăia pe pământ), şi i se va vedea slava pe care o are de la Dumnezeu (Notă: va învia cu trup nestricăcios, de slavă, asemenea lui Hristos), căci trupul ei a fost sălaşul Meu cel supus (Notă: Hristos , fiind “purtat” în trupul Verginicăi, i-a sfinţit acest trup), şi Eu voi lucra cu ea mai mult decât cu Moise în faţa slavei cereşti (Notă: Despre Moise se spune că după întâlnirea cu Dumnezeu, faţa îi strălucea cu o lumină orbitoare – v. Ieşirea 34: 29,35. Promisiunea făcută creştinilor de la Pucioasa că o vor vedea pe Verginica strălucind la faţă mai abitir decât Moise nu s-a mai concretizat vreodată). Ea este însoţită în lucrarea ei de Moise şi Ilie, aşa cum am fost Eu (Notă: Aluzie la evenimentul Schimbării la Faţă, de care ar urma să aibă parte şi Verginica), dar ea are pe Măicuţa Mea (Notă: Exprimare care sugerează o relaţie de subordonare a Maicii Domnului faţă de Verginica: Verginica o are pe Maica Domnului, şi nu invers) şi pe fiul cel dăruit de Mine ei când eram pe cruce, (Notă: Aceeaşi relaţie de subordonare şi la “Apostolul iubirii”: Verginica îl are şi pe Ioan) şi toţi lucrează în vremea lui Verginica, toţi sfinţii şi părinţii, toţi arhanghelii şi îngerii, toţi au intrat cu Verginica (Notă: Relaţia de subordonare se generalizează la toate persoanele cereşti: Verginica îi are pe toţi, pentru că toţi ascultă de ea şi o înconjoară, iar ea stă în mijlocul lor) în sărbătoarea pregătirii României pentru slava cea văzută a împărăţiei lui Iisus Hristos, (Notă: Împărăţia lui Dumnezeu se va pogorî din cer exclusiv pentru România) Fiul lui Dumnezeu. Şi va veni Stăpânul viei şi va fi frumuseţe cerească şi se vor împărţi fericirile pentru fiecare ceată, pentru fiecare slavă, şi se vor aşeza scaunele, dar se va aşeza masa apoi, şi Domnul lucrează împreună cu cerul şi va sta la masă cerească împreună cu cei ce lucrează de pe pământ (Notă: va sta doar cu pucioşii, evident) pentru gătirea cămării de nuntă şi pentru muzica ce va fi cântată de corurile îngereşti deasupra pământului nou care răsare din el (Notă: Pământul cel nou va răsări din pământul cel vechi) şi care va da din el rodul vieţii cea fără de moarte a veşniciei.
Lucraţi cu sfinţii, fiilor, şi fiţi precauţi şi iarăşi fiţi, ca nu cumva să se mai stingă flacăra care arde la voi (Notă: O mărturisire indirectă a faptului că prima rundă a “lucrării” de la Pucioasa a fost un eşec) . Să nu cumva să slăbească fierbinţeala cu care stăruiţi acum. Să nu aveţi grijă mai mare ca şi grija (Notă: În goana după cosmetizarea celor câteva sute de cacofonii, liderii pucioşi au ajuns ca, din exces de zel, să “corecteze” şi cacofonii imaginare, cum ar fi aceasta: “ca grija”, transformată grijuliu în “ca şi grija”) pentru a ţine aprins focul jertfei care arde de la rugăciunea cea vie a Duhului Sfânt lucrător în voi. Asta a fost aşteptarea Mea de veacuri, să am lucrarea Duhului Sfânt, Cel fără robie, Care lucrează din Sine (Notă: Liderii pucioşi lansează aici o inexplicabilă contradicţie: după ce au spus mai înainte că singura grijă – o aşteptare de veacuri – trebuie să fie ca Duhul Sfânt să lucreze “din ei”, acum revin şi afirmă că Duhul Sfânt trebuie să lucreze necondiţionat “din Sine” – deci nu “din ei”!!!) şi care grăieşte din Sine. Nu cumva să se stingă această trăire la voi, şi din zi în zi să fiţi tot mai adevăraţi prin ceea ce aduceţi voi jertfă din inimile voastre, din duhul vostru spre Duhul Sfânt, căci Tatăl Meu aşa închinători voieşte. Vă dau pe Duhul Sfânt (Notă: Înseamnă că va trebui revizuit Simbolul de credinţă, care afirmă că Duhul Sfânt “de la Tatăl purcede” şi este trimis de Fiul, deoarece acum ni se despecetluieşte “taina” că de fapt Duhul este trimis de Verginica) ca să lucreze în voi, (Notă: De data aceasta, Duhul Sfânt lucrează “în ei” şi “din ei”, deci nu “din Sine” ) şi mereu vă dau puteri cereşti ca să purtaţi pe Duhul Sfânt şi să daţi din El (Notă: deci, din nou, Duhul lucrează “din Sine”, şi nu “din ei”, ci “prin ei”) lui Dumnezeu şi celor ce vor fi cu Dumnezeu. Duhul să nu-L stingeţi, iubiţii Mei, dar aici trebuie să vă lăsaţi ajutaţi încă. Nimic nu este mai de preţ ca viaţa Duhului Sfânt în voi, dar în privinţa asta nu se poate copilărie în voi, nu se poate. Puneţi-vă control şi staţi sub semnul atenţiei de duh, şi staţi, iubiţii Mei, dar nu staţi voi.
Staţi întru Duhul Sfânt ca să staţi, că iar vă spun: nimic nu-i mai de preţ ca Duhul Sfânt din voi; (Notă: Din nou Duhul Sfânt lucrează “din ei”, deci nu “din Sine” ) din voi spre Mine, şi din Mine (Notă: De data aceasta, Duhul Sfânt lucrează “din Hristos”, “spre ei”, deci nu “din Sine” şi nu “din ei” )spre voi.[…] Eu voi vorbi peste pământ, şi pământul va auzi glasul Meu şi se va bucura. (Notă: Nu odată, pucioşii personifică pământul, însufleţindu-l la modul cel mai autentic, şi tratându-l ca pe o fiinţă vie, care vorbeşte, respiră, suferă…) Eu voi cuprinde în Duhul Sfânt mare parte din făptura Mea din România, (Notă: Se estima pe atunci că România va fi rapid cucerită – ideologic vorbind – de către pucioşi. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar şansele de a se realiza acest vis devin tot mai nesemnificative) şi apoi multe gloate vor sta aplecate la slava Mea din ea (Notă: Se preconiza şi o totală anihilare a demnităţii individului – care devine un element alogen, lipsit de personalitate, pierdut într-o masă amorfă de manevră, denumită generic “gloată” – strivit de o dictatură teocratică, îmbibată de un original fascism religios) şi vom vedea lucrarea credinţei care va ieşi din România, (Notă: Exportul de “revoluţie religioasă” făcea şi el parte din planul de la Pucioasa) dar staţi lumină în faţa Mea, şi Eu voi da lumină peste mulţi, care vor primi vestea cea mare a împărăţiei care vine cu Mine.
Verginica are armură cerească pentru voi. (Notă: Se construieşte acum o falsă imagine a unei invincibilităţi şi unei depline independenţe, materială şi financiară – niciodată atinsă în realitate. Pucioşii au rămas la fel de dependenţi şi vulnerabili, legaţi strâns de valorile şi facilităţile societăţii post-industriale, la fel ca şi ceilalţi cetăţeni ai planetei, chiar dacă ei pozează ca fiind angrenaţi într-o eficientă cursă de “întoarcere la izvoare”) Ea este armură pentru voi. Ea şi cordoanele de sfinţi şi de îngeri vă învăluiesc pe voi şi acoperă de jur împrejur ieslea Mea de la voi. Ea este stăpâna grădinii de la voi şi are în grijă pătuţul Meu de la voi. (Notă: O frază care a lipsit intenţionat din prima ediţie a “Cărţii”, deoarece conţinea o mărturisire încă incomodă pe vremea aceea: adevărata stăpână din umbră – şi din lumea umbrelor – pare a fi tot Verginica, mai precis spiritul ei, în timp ce Hristosul pucioşilor a rămas numai un chiriaş modest al “mănăstirii” de la Glodeni, unde i s-a repartizat doar un pătuţ de odihnă, pe care-l administrează şi-l primeneşte tot Verginica.)
Verginica aşează serbare cerească peste voi. Amin, amin, amin.
– Mama Gigi (Notă: O poreclă transformată în renume: Verginica se prezintă pe sine ca o Maică, substituindu-se celei care fusese Maică a creştinilor în ultimii 1955 de ani, aşa cum rânduise Fiul ei Cel aflat pe cruce) grăieşte de deasupra şi din lături şi de jur împrejur şi se dă vouă ca o sărbătorită între cei cereşti, care sunt aici cu voi pentru ea, pentru sărbătoarea ei în mijlocul sfinţilor. (Notă: Aici, noţiunea de “mijloc” vrea să sugereze o întâietate absolută a Verginicăi în rândul tuturor sfinţilor, care o înconjoară cu veneraţie şi cu ascultare)
Pace dumnezeiască, şi vestire de pace vă dau vouă![…] Pace vouă (Notă: Verginica se pretează la o folosire abuzivă a salutului lui Hristos: Pace vouă! Biserica răsăriteană a procedat cu fineţe, evitând în mod intenţionat să folosescă această strigare, pentru a nu aduce atingere indirectă demnităţii lui Hristos, printr-o substituţie de imagine, atribuită persoanei aceleia care face strigarea. De aceea, arhiereii şi preoţii folosesc în slujbe formula alternativă “Pace tuturor!” Este o atitudine similară unei alte precauţii a Bisericii răsăritene, care a preferat să nu folosească niciodată expresia “vicarul lui Hristos”, atribuind-o vreunui sacerdot oarecare, considerând că Hristos, fiind mereu prezent în Biserica Sa, nu poate avea un înlocuitor. În schimb pucioşii, încurajaţi de exemplul Verginicăi, au schimbat Sfânta Tradiţie bisericească, folosind în mod sistematic la slujbele lor expresia “Pace vouă!” în loc de “Pace tuturor!”) întru cei cereşti, care sunt la voi! (Notă: Urmează o tiradă elucubrantă, în care interlocutorii – apelaţi sistematic cu acelaşi pronume “voi” – sunt invitaţi într-un mod alambicat să-şi dezvăluie toate gândurile ascunse, oferindu-se astfel unui control total, premergător spălării creierelor, care urmează să vină din partea liderilor) Sunt cu voi […] vreau să trec cu voi din slavă în slavă, şi iarăşi să aduc la voi şi peste voi slavă cerească. Vreau să lucrez mereu peste voi (Notă: Ceva mai înainte s-a afirmat că – cităm – Vă dau pe Duhul Sfânt ca să lucreze în voi , iar acum se afirmă că cea care va lucra “în ei” este însăşi Verginica. Cine controlează pe cine? Verginica pe Duhul Sfânt, pe care pretinde că “îl dă ca să lucreze în ei”, sau Duhul Sfânt pe Verginica, în virtutea dumnezeirii Sale?) […] Vreau să mă vadă cerul lucrând în voi şi de la voi, dar vouă vă trebuie lucrare de atenţie în voi şi din voi. Vreau să înţelegeţi cu Duhul Sfânt şi să ştiţi să ieşiţi mereu din voi[…] Acum nu mai este vreme să staţi voi în voi, că uitaţi-vă şi voi ca să vedeţi ce bine se cunoaşte la voi atunci când sunteţi voi înăuntrul vostru, şi să nu vă pară rău apoi când lucraţi voi din voi. O, să nu vă ascundeţi în voi! Eu am vedere cerească între voi, şi o pun la lucru dacă o am, (Notă: Verginica sugerează că o ascundere a gândurilor şi simţirilor vreunui adept este imposibilă, deoarece ea are darul de a le citi din lumea nevăzută în care se află) dar cel mai greu este atunci când voi daţi să vă ascundeţi chiar şi atunci când nu mai aveţi cum. Aici este măsurătoarea mea peste voi, şi vă măsor curăţia inimii şi duhul umilinţei faţă de cele cereşti, şi vă măsor mărimea lucrării voastre lăuntrice, dar pentru mine nu puteţi intra înăuntrul vostru şi ca să nu ştiu ce faceţi înăuntru, pentru că eu vă am de la Domnul, şi dacă vă am, nu se poate ascundere în voi. O, dacă aş vedea bucurie pentru scoaterea celor ascunse din voi, (Notă: Adică, dacă adepţii s-ar mărturisi cu bucurie în faţa liderilor lor) aş lucra încontinuu şi v-aş curăţi înăuntrul din voi, şi aţi vedea atunci puterea luminii Duhului Sfânt care ar ieşi din voi spre Dumnezeu. Sunteţi atât cât sunteţi; şi nimeni din voi nu are întâietate peste voi; nimeni. (Notă: Avertisment pentru cei care ar dori eventual să aspire la preluarea puterii în interiorul sectei) Dar să aibă Duhul Sfânt libertatea Sa în voi şi de la unul la altul, căci eu sunt cu cerul peste voi, iar voi slujiţi unul altuia în numele cerului, (Notă: Se instituie o supunere oarbă faţă de lideri, care trebuie slujiţi – în numele cerului – fără obiecţii) şi aş voi să fiţi plini de toate darurile (Notă: Ar fi bine ca adepţii să cunoască toate meseriile, ca să nu se mai apeleze la muncă plătită, prestată de oameni din afară) ca să slujiţi unul altuia (Notă: Dar “slujirile” nu se fac la întâmplare sau de bunăvoie sau la buna alegere, ci sunt dirijate exclusiv de către lideri) cu ele spre desăvârşirea sfinţeniei, măi copii.[…]
Ascunderea înăuntru se numeşte moarte, atunci când lucrarea învederării Duhului Sfânt stă lucrând peste voi (Notă: prin liderii pucioşi) şi între voi. Nici cea mai mică mâhnire sau tăcere în voi nu trece peste voi fără să nu lucreze moarte peste Duhul Sfânt. De aceea stau de atâtea ori între voi şi lucrez prin cine pot (Notă: adică, prin liderii pucioşi şi prin cei care fac ascultare absolută de lideri) în fiecare clipă ca să dobor şi să scot moartea din voi şi s-o ard şi s-o arunc apoi în braţele ei (Notă: Figură de stil: moartea este mai întâi arsă, apoi este aruncată… în braţele ei – presupunând că braţele nu i-au ars) ca să nu mai caute la voi, căci când vreunul din voi se caută mai mare decât altul, acela cade prăbuşindu-se în clipa aceea, şi iată, nu iese decât prăbuşire pentru cel ce se măreşte pe sine […]
E ziua mea în voi, (Notă: Deşi este “Duminica tuturor sfinţilor”, Verginica face abstracţie de ceilalţi sfinţi, şi o proclamă cu superbie doar “ziua ei”) şi eu vă sărbătoresc pe voi întru numele meu (Notă: Preambulul unei noi erezii: numele Verginicăi este izbăvitor, fiind mai presus de numele lui Hristos, tinzând chiar să-l substituie în uzanţa comună, aceea de “creştin”) pe pământ, dar şi între cei din cer, pentru că voi sunteţi întru mine şi vă am cu mine între cei din cer. De aceea am zis vouă să cereţi în numele meu şi veţi primi (Notă: Expresie folosită şi de Hristos, la vremea Lui:“Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu; cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină”. - Ioan 16,24, de unde a şi fost copiată) de la Domnul. Cereţi, şi veţi vedea primind şi veţi înţelege ce mare trecere am la Dumnezeu. Cereţi în numele meu, dar e mare înţelepciune ca să ştiţi cum să cereţi în numele meu. Nimic să nu vă despartă de numele meu. Purtaţi numele meu când vă rugaţi, purtaţi-vă spre cer cu mine în faţă şi luaţi numele meu (Notă: O interpretare ad litteram a acestui îndemn ar fi trebuit să-i facă pe pucioşi să renunţe la numele de “creştin”, pe care-l folosesc numai cei care poartă numele lui Hristos . Pucioşii ar trebui să se numească probabil “vergini” sau “verginici” ca să împlinească întocmai această cerinţă). Fiţi precauţi, ca să nu se cuibărească răul duhului rău între voi. Stricaţi de fiecare dată cuibarul duhului rău, ca să nu-şi lase rod în voi. Împotriviţi-vă răului cu toţii laolaltă, şi el va pleca de la voi, dar iară vă rog, şi mereu vă rog: faceţi cât mai des cercetare peste voi.[…]desfiinţaţi mărirea de sine şi ascunderea de sine dintre voi. Nu staţi ascunşi în voi […] numai să am uşa deschisă în voi şi să pot face curat în voi. Aş voi să nu mai am ce curăţi de peste voi, […]dar să şi ştiţi cum vine şi în ce fel se pune murdărie pe voi.
Voi sunteţi fiii hăinuţei albe şi ai cununiţei albe şi neprihănite. Fiţi vrednici şi faceţi-vă vrednici de acest veşmânt dat vouă de Împăratul nunţii cereşti. (Notă: Acest îndemn a fost aplicat întocmai în viaţa pucioşilor, la acea vreme. Toţi îşi coseau şi se îmbrăcau numai cu haine albe, aşteptând înfriguraţi zilele nunţii Mirelui ceresc. Cu timpul, văzând că Mirele întârzie, entuziasmul lor s-a mai dezumflat. La un moment dat chiar au trecut în extrema cealaltă: la îndemnul liderilor pucioşi, care voiau să-i înveţe şi cu umilinţa, după mai mulţi ani de îngâmfare sterilă, au început să-şi vopsească la cazan, cu multă fervoare, toate hainele în negru, aşa încât la un moment dat în Târgovişte nu se mai găsea nici un pliculeţ de vopsea textilă la magazinele de chimicale: toate fuseseră cumpărate de pucioşi!) Fiţi fii ai nunţii care s-a coborât la voi şi staţi în haina nunţii la masă. Am venit la masă cerească, am venit cu ea la voi, cu masă cerească şi cu meseni cereşti la ea între voi.
Binecuvântată să fie sărbătoarea tuturor celor din cer între voi. Iată ce rostesc eu azi la voi: rostesc mulţumire pentru darul ridicat de voi şi zic: se sfinţeşte şi se binecuvintează crucea cea întreit lăudată şi lucrătoare pe care aţi pus-o de strajă în numele meu. Iar voi stropiţi peste ea cu apa cuvântului acesta, şi stropiţi şi peste voi, şi stropiţi tot aşezământul ceresc de la voi, şi staţi apoi de prânziţi, şi cerească să vă fie hrana voastră!
Mama Gigi vă dăruieşte vouă sănătate de duh şi de trup, (Notă: Această promisiune n-a fost onorată, deoarece aproape toţi pucioşii s-au îmbolnăvit, unii (şi unele) contractând chiar boli grave: unul şi-a pierdut vederea la un ochi, vreo 2-3 au căpătat grave boli psihice, doi au făcut TBC, câteva au suferit operaţii grele, mutilante, sau chiar au murit de pe urma unor boli grele…şi lista poate continua.) şi pecete cerească peste voi, faţă de cele din jurul vostru prin care treceţi.
Cei doi copii ai mei care poartă grijă de grădina mea, (Notă: Este vorba de Marian şi Victoria Zidaru, care la vremea aceea erau principalii susţinători pe plan material şi financiar ai sectei) să aibă binecuvântarea cerească pentru călătoria lor (Notă: Pe vremea aceea, cei doi artişti încă mai aveau “dezlegare” şi “binecuvântare” de la liderii pucioşi ca să facă expoziţii peste hotare, bine cotate şi remunerate) şi să se întoarcă pentru lucrul de aici şi să aibă rod dumnezeiesc peste lucrul şi prin lucrul lor. (Notă: Cei doi artişti erau legaţi cu fire nevăzute ca să stea la cheremul liderilor pucioşi, care-i manevrau după bunul lor plac) Să stea atenţi cu faţa spre mine, (Notă: Zidarii, după ce li s-au spălat bine creierele, primeau ordine concrete numai de la Pucioasa…) că eu sunt aceea care cercetez tot ce trebuie să se lucreze (Notă: …inclusiv ce să facă şi cum să vândă şi cui să vândă din lucrul mâinilor lor) şi tot ce e nevoie, şi aduc la timp. Vă voi trimite mereu tot ce este nevoie şi vă veţi minuna pentru grija ce o port eu pentru lucrarea lui Dumnezeu prin care voi lucraţi.
La toţi copiii mei cei lipiţi de voi (Notă: Adică la toţi adepţii pucioşi) le dau îmbrăţişarea mea care este cu voi. Staţi atenţi la semnalul ceresc, căci voiesc să mângâi şi să dau putere celui ce este (Notă: Arhiereul Irineu) în biserica cea din afară, (Notă: denumire peiorativă pentru B.O.R) să-i mai întărească Domnul nădejdea şi răbdarea încă un pic. Un pic, şi picul acesta va pleca de la el şi se va scula pentru dreptatea cea cerească. (Notă: Pe vremea aceea liderii pucioşi încă mai sperau în întoarcerea arhiereului Irineu şi la ridicarea lui împotriva ierarhiei oficiale din B.O.R) Staţi atenţi, că va veni Domnul pentru el. […]
Mama Gigi vă sărută frunţile şi inimile, în duhul sărbătorii de azi. Amin, amin, amin. “ (31 mai/13 iunie 1993)
N.B. Cele peste 30 de virgule puse înainte de “şi” dezvăluie încă odată faptul că şi aici “corecţiile” au fost făcute de aceeaşi persoană care a modificat şi celelalte capitole din carte, inclusiv “Mărturisirile creştinilor la 25 martie 1995”.
1273.+1. Ediţia 1995: “ Se rosteşte de Sfânta Treime cuvânt de binecuvântare peste sărbătoarea grădinii celei cereşti, peste grădina care poartă în ea pe Cuvântul, lucrând şi împlinind cuvântul. […] E sărbătoarea lui Verginica în grădina Cuvântului, peste ieslea Cuvântului. O, poporul ei nu ştie ce este Verginica. Nu ştie, pentru că nu s-a descoperit acest trup, dar se va descoperi şi va vedea poporul ce a fost şi ce este acest trup. Şi ce vor face necredincioşii, ce vor face oare? Şi ce va face poporul ei care n-a voit să priceapă ce este acest trup, căci acest trup era numit cu nume de trâmbiţă a lui Dumnezeu. […] Păi de ce zici tu că a venit această lucrare la tine? Ea a venit ca să lucreze prin tine tată şi tu nu ai priceput. Şi un pic mai e şi va pricepe lumea această Evanghelie rostită de Fiul lui Dumnezeu în vremea ta. Şi ce înseamnă Evanghelie? […] Evanghelie înseamnă cuvântul rostit de Domnul Iisus Hristos atunci şi apoi. Atunci l-au auzit apostolii şi au scris Evanghelia cea de atunci. Şi acum îl auzi tu şi îl scrii tu şi apoi îl împarţi spre lucrare. Şi iată ce mic eşti la credinţă şi la înţelepciune, căci Cartea Mea care o las acum prin Cuvânt, va fi vestită la lume şi lumea va pricepe şi te va căuta pe tine şi se va uita bine ca să vadă pe cel ce săvârşeşte minuni întru cuvântul cel primit al Evangheliei Mele. Şi îţi va cere lumea să înviezi morţii şi să vindeci ologii şi să hrăneşti mulţimile şi să opreşti urgiile şi să-i iei sub cortul Meu, adică sub cortul tău. Şi fii atent, popor iubit de Dumnezeu, fii atent, că lumea va căuta scăpare la tine tată, fii atent că se va ţine de tine ca să-i dai ce ţi-am dat Eu şi tu va trebui să-i dai şi să faci dintr-o măsură, două şi din cinci măsuri să faci zece. […] Dar pentru Mine nu mai este odihnă întru tine tată […] E zi de lucru tată, a venit ziua să lucrezi că Eu te-am frământat şi te-am alcătuit în aşa fel ca să fii de folos, creştine. Şi ce deosebire este între tine şi între cel care nu a fost frământat de Mine? Este deosebire tată? Se aude glasul Meu în glasul tău care să spună la morţi să se scoale? Şi de ce nu se aude? Nu ştii să lucrezi? După atâta lucrare a Mea cu tine, nici acum nu ştii? […] Poporul Meu, tu trebuie să lucrezi tată şi să se vadă la tine omul cel nou după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, care lucrează lângă tine. Stau lângă tine şi aştept să pot lucra peste tine şi să fac omul cel nou aşteptat de veacuri, tată.[...] Poporul Meu, lucrarea mea cu tine este viaţă fără de moarte tată. Omul nu a fost făcut ca să moară! Şi dacă omul a murit, Eu voiesc să repar această neascultare a omului şi cu tine vreau să repar tată. […] Cine voia să-i ia viaţa? Israel, tată. Nu a ascultat de nimeni Israel, nu a voit să domnească Domnul peste el, nu a voit Israel.[…] Păi nu tot aşa să fie şi acum. Nu aşa tată şi mai bine stai sub domnia Mea, Israele de azi, că Eu te pun dregător peste Egipt şi peste Samaria şi peste Efraim tată şi vei fi Mie scaun de domnie şi […] Dar uită-te înainte mereu că se vede bine vremea sărbătorii cerului pe pământ. Şi această sărbătoare va fi cu două tăişuri tată şi dacă nu înţelegi aceasta, degeaba te mai simţi tu că eşti înţelept. Dacă tu nu crezi de la Domnul, nu se ia de la tine nici un fel de rod de înţelepciune, Israele. Dacă Israel credea în Moise cel trimis de Mine, nu pierea Israel […] – Pace vouă, măi fiilor, dacă Domnul aşa a spus! Pace vouă celor ce credeţi în Dumnezeu prin această lucrare cerească de Duh Sfânt şi de proorocie şi de împlinire prin cuvânt! Dar voi n-aţi priceput ce este acest trup. Şi nu mai e mult şi voi fi cu cei ce au ştiut cum să creadă prin această lucrare, şi va fi să se întindă această slavă nouă şi această Evanghelie venită din cer, pentru ca să se vestească prin voi în zilele acestea până la toate marginile. Căci iată, v-a dat Domnul binecuvântare mare pentru vestirea Evangheliei Domnului prin mine. Eu am fost catapeteasma Cuvântului lui Dumnezeu care a venit la voi, copii ai poporului meu. Şi acum iată ce fac: voiesc să vă îndeletnicesc să vedeţi uşa prin care intraţi la Domnul şi la slava care vă aşteaptă. Eu sunt uşa, eu sunt catapeteasma cea pentru acest popor şi prin care trece poporul meu ca să fie primit la Domnul. Dar dacă faceţi ce a făcut Israel cu Moise, dacă nu voiţi să vă fiu uşă spre Domnul, fiţi precauţi, că acum nu ar mai fi ca atunci, căci eu acum sunt în locul făgăduinţei şi lucrez din el şi aştept poporul să treacă greul şi să vină. […]
Să fie jertfa inimii voastre iubitoare de ţara cea cerească, care se va împlini cu voi. […] lumea face cu untdelemnul, face ceea ce face şi pentru alcool (distilare n.t.) Mănâncă creştine seminţele până ce vei putea să ştii să storci untdelemnul din ele şi ca să-ţi facă ţie bine şi vindecare şi ungere adevărată untdelemnul. S-a atins de mult anticrist de untdelemn, demult măi copii, dar i-a fost teamă Domnului să vă spună şi aceasta […]
Alegeţi bine grâul din neghină, nu mai băgaţi nici o fărâmă de neghină în trupurile voastre, căci trupurile vostre sunt pietre de altar, sunt temple ale Duhului Sfânt care locuieşte în voi. Când eram cu voi în trup, vă spunea Domnul să folosiţi băuturi răcoritoare din fructe. Şi acum vă spun şi din cer. Vă spun, Domnul are nevoie de sănătate la voi şi la trupurile voastre şi voieşte să vă treacă greul şi să treceţi dincolo de el şi să nu fie bolnavi în poporul meu. Voiesc să fiţi sănătoşi, dar mâncaţi mâncare adevărată, care vă face sănătate şi nu boală măi copii …
Pace vouă celor credincioşi, iar celor necredincioşi şi împietriţi cu duhul, îi îndemn spre pocăinţă, dar de nu vor veni spre pocăinţă, îi voi mustra aşa cum ştiu eu, ca să vină după mine. Amin. “(12 decembrie 1993)
1273.+1. Ediţia 2006: “ Se rosteşte de Sfânta Treime cuvânt de binecuvântare peste sărbătoarea grădinii cereşti, peste grădina care poartă în ea pe Cuvântul, lucrând şi împlinind cuvântul.
[…] E sărbătoarea lui Verginica în grădina cuvântului, peste ieslea cuvântului. O, poporul ei nu ştie ce este Verginica, nu ştie, pentru că nu s-a descoperit acest trup, dar se va descoperi, (Notă: Se va descoperi poate la următoarea deshumare care va a vea loc, deoarece la prima - cea de la 7 ani de la deces - nu s-a descoperit nimic, iar Verginica a fost reînhumată în acelaşi loc, iar deasupra s-a turnat o placă grea de ciment) şi va vedea poporul ce a fost şi ce este acest trup. Şi ce vor face necredincioşii? Ce vor face oare? Şi ce va face poporul ei care n-a voit să priceapă ce este acest trup? căci acest trup era numit cu nume de trâmbiţă a lui Dumnezeu. […] De ce zici tu că a venit această lucrare la tine? Ea a venit ca să lucreze prin tine, şi tu nu ai priceput, şi un pic mai e, şi va pricepe lumea această Evanghelie rostită de Fiul lui Dumnezeu în vremea ta. (Notă: Aşadar este vorba de o nouă Evanghelie, cea a secolului XX) Şi ce înseamnă Evanghelie? […] Evanghelie înseamnă cuvântul rostit de Domnul Iisus Hristos, atunci şi apoi. Atunci l-au auzit apostolii, şi au scris Evanghelia cea de atunci, şi acum îl auzi tu, şi îl scrii tu, şi apoi îl împarţi spre lucrare. Şi iată ce mic eşti la credinţă şi la înţelepciune, căci cartea Mea care o las acum prin cuvânt, va fi vestită la lume, şi lumea va pricepe şi te va căuta pe tine, (Notă: Se pare că lumea n-a priceput nimic, deoarece pucioşii n-au mai fost căutaţi , iar afluxul de lume scontat n-a mai avut loc) şi se va uita bine ca să vadă pe cel ce săvârşeşte minuni întru cuvântul cel primit al Evangheliei Mele. (Notă: Chiar dacă se uitau scrutător, tot n-ar fi descoperit nici o minune) Şi îţi va cere lumea să înviezi morţii şi să vindeci ologii şi să hrăneşti mulţimile şi să opreşti urgiile şi să-i iei sub cortul Meu (Notă: Mai bine că n-au cerut, că nu s-ar fi împlinit nimic din toate acestea: pucioşii n-au fost în stare până acum să învie vreun mort, sau să vindece vreun olog, sau să oprească vreo urgie. Iar mulţimile le-au hrănit cu banii primiţi în dar de la soţii Zidaru, care şi-au mutat astfel comorile de pe pământ la cer – la cerul gurii celor hrăniţi la ospeţe şi la “Festivale” ), adică sub cortul tău. Şi fii atent, popor iubit de Dumnezeu, fii atent, că lumea va căuta scăpare la tine; (Notă: Încă nu s-a întâmplat acest fenomen al naturii ) fii atent că se va ţine de tine ca să-i dai ce ţi-am dat Eu, şi tu va trebui să-i dai, şi să faci dintr-o măsură, două, şi din cinci măsuri să faci zece. […] Dar pentru Mine nu mai este odihnă întru tine, fiule. […] E zi de lucru fiule, a venit ziua să lucrezi, că Eu te-am frământat şi te-am alcătuit în aşa fel ca să fii de folos, creştine. Şi ce deosebire este între tine şi între cel care nu a fost frământat de Mine? Este deosebire, fiule? Se aude glasul Meu în glasul tău, care să spună la morţi să se scoale? Şi de ce nu se aude? Nu ştii să lucrezi? După atâta lucrare a Mea cu tine nici acum nu ştii? (Notă: O nouă mărturisire voalată a eşcului primei garnituri a “poporului “ pucios) […] Poporul Meu, tu trebuie să lucrezi şi să se vadă la tine omul cel nou după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, Care lucrează lângă tine. Stau lângă tine şi aştept să pot lucra peste tine şi să fac omul cel nou aşteptat de veacuri.[...] Poporul Meu, lucrarea mea cu tine este viaţă fără de moarte. Omul nu a fost făcut ca să moară, şi dacă omul a murit, Eu voiesc să repar această neascultare a omului şi cu tine vreau s-o repar. […] Cine voia să-i ia viaţa? Israel voia. N-a ascultat de nimeni Israel. N-a voit să domnească Domnul peste el, n-a voit Israel.[…] O, nu tot aşa să fie şi acum; nu aşa, şi mai bine stai sub domnia Mea, Israele de azi, că Eu te pun dregător peste Egipt şi peste Samaria şi peste Efraim, şi vei fi Mie scaun de domnie, şi […] Dar uită-te înainte mereu, că se vede bine vremea sărbătorii cerului pe pământ, şi această sărbătoare va fi cu două tăişuri, şi dacă nu înţelegi aceasta, în zadar te mai simţi tu că eşti înţelept. Dacă tu nu crezi de la Domnul, nu se ia de la tine nici un fel de rod de înţelepciune. Dacă Israel ar fi crezut în Moise, cel trimis de Mine, nu pierea Israel […] – Pace vouă, măi fiilor, dacă Domnul aşa a spus! Pace vouă, celor ce credeţi în Dumnezeu prin această lucrare cerească de Duh Sfânt şi de proorocie şi de împlinire prin cuvânt! Dar voi n-aţi priceput ce este acest trup, şi nu mai e mult, şi voi fi cu cei ce au ştiut cum să creadă prin această lucrare, şi va fi să se întindă această slavă nouă şi această Evanghelie (Notă: Noua Evanghelie de la Pucioasa se anunţă încă din 1993 că se va întinde peste tot pământul. Au trecut 16 ani şi nu se vede vreun semn că s-ar întâmpla aşa ceva) venită din cer pentru ca să se vestească prin voi în zilele acestea până la toate marginile, căci iată, v-a dat Domnul binecuvântare mare pentru vestirea Evangheliei Domnului prin mine. Eu am fost catapeteasma cuvântului lui Dumnezeu care a venit la voi, copii ai poporului meu, şi acum voiesc să vă îndeletnicesc să vedeţi uşa prin care intraţi la Domnul şi la slava care vă aşteaptă. Eu sunt uşa, eu sunt catapeteasma (Notă: Catapeteasmă înseamnă mai mult decât uşă, căci catapeteasma are – în afară de mai multe icoane – două uşi diaconeşti şi o uşă dublă împărătească) cea pentru acest popor şi prin care trece poporul meu ca să fie primit la Domnul. Dar dacă faceţi ce a făcut Israel cu Moise, dacă nu voiţi să vă fiu uşă spre Domnul, fiţi precauţi, (Notă: O voalată prevenire şi ameninţare pentru cei care n-o agrează pe Verginica) că acum nu ar mai fi ca atunci, căci eu acum sunt în locul făgăduinţei şi lucrez din el şi aştept poporul să treacă greul şi să vină. […]
Să fie jertfa inimii voastre iubitoare de ţara cea cerească, ţara care se va împlini cu voi. […] lumea face cu untdelemnul, face ceea ce face şi pentru alcool (distilare n.r.) Mănâncă seminţele, creştine, până ce vei putea să ştii să storci untdelemnul din ele, şi ca să-ţi facă ţie bine şi vindecare şi ungere adevărată untdelemnul. S-a atins de mult antichrist de untdelemn, de mult, măi copii, dar I-a fost teamă Domnului (Notă: pentru că Dumnezeul de la Pucioasa este un Dumnezeu temător) să vă spună şi aceasta […]
Alegeţi bine grâul din neghină, fiilor. Nu mai băgaţi nici o fărâmă de neghină în trupurile voastre, căci trupurile vostre sunt pietre de altar, sunt temple ale Duhului Sfânt, Care locuieşte în voi. Când eram cu voi în trup, vă spunea Domnul să folosiţi băuturi răcoritoare din fructe, şi acum vă spun şi din cer: Domnul are nevoie de sănătate la voi, la trupurile voastre, şi voieşte să vă treacă greul şi să treceţi dincolo de el şi să nu fie bolnavi în poporul meu. (Notă: N-a fost să fie aşa. Pe lângă destui bolnavi autentici, mai sunt şi o sumedenie de bolnavi închipuiţi, care mestecă argilă verde şi beau zeamă de mesteacăn, sperând ca astfel să-şi lungească zilele) Voiesc să fiţi sănătoşi, dar mâncaţi mâncare adevărată, care vă face sănătate şi nu boală, măi copii. Lăsaţi de la voi pofta şi gustul, că acestea dacă le-aţi folosit, v-au îmbolnăvit trupul. Întoarceţi-vă la cele vii, căci cele moarte iau viaţă în voi dacă le mâncaţi, precum şi cele vii iau viaţă în voi dacă le mâncaţi vii, (Notă: O teorie la modă între pucioşi prin anii ’90 , când tocmai citiseră şi ei cartea “Hrana vie – o speranţă pentru fiecare” a lui Ernst Gunther, şi sperau să trăiască mai mult şi bine. Între timp au abandonat-o, cei mai mulţi revenind la hrana fiartă pe aragaz sau la cuptorul cu lemne) şi veţi fi sănătoşi şi cu trupul şi cu duhul. […]
Pace vouă, celor credincioşi! Iar celor necredincioşi şi împietriţi cu duhul, îi îndemn spre pocăinţă, dar de nu vor veni spre pocăinţă îi voi mustra aşa cum ştiu eu, ca să vină după mine. (Notă: Ameninţările Verginicăi par a fi destul de serioase, aşa încât mulţi pucioşi au considerat că nu-i de glumă şi trebuie musai să se dea pe barazdă) Amin, amin, amin. “(29 noiembrie/12 decembrie 1993)
Şi aici, în urma “corecţiilor”, au mai apărut 24 de virgule înainte de “şi”, ceea ce confirmă aceeaşi paternitate a modificărilor de formă şi de fond aduse primei ediţii a “Cărţii”.
Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici
un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)
Anul 1993
Anul 1993 a însemnat anul declanşării rupturii deschise între “Biserica Noul Ierusalim” şi Biserica Ortodoxă Română. Deşi pucioşii sunt cei care s-au desprins definitiv şi irevocabil de Biserica mamă, tot ei sunt cu nasul pe sus, numind-o pe aceasta “biserica cea din afară”. Simţindu-se marginalizaţi şi lipsiţi de orice recunoaştere oficială din partea vreunei alte Biserici Ortodoxe, liderii pucioşi au strâns rândurile, anunţând că aparţin de o biserică autokefală (“Biserica Noul Ierusalim România”) îndemnându-şi adepţii (prin comunicări primite de la spiritul nemuritor al Verginicăi), spre mărturisirea tuturor ascunzişurilor şi spre o totală obedienţă de tip piramidal.
Notele din paranteze ne aparţin.
1273. Ediţia 1995: “ O, când văd sfinţii cerului care astăzi sunt serbaţi, când văd că se găteşte plata răbdării şi a credinţei şi a iubirii lor cu care au luptat spre Domnul, se veselesc sfinţii şi vă înconjoară şi vă învăluie măi tată (Notă: Liderii pucioşi denotă instabilitate în folosirea acestui limbaj popular. Adesea se năpustesc şi fac curăţenie totală – fie prin înlocuirea cuvântului “tată” cu vocativul “fiilor”, fie prin suprimarea pur şi simplu a cuvântului “tată”, considerat incomod – dar după o vreme uită şi îl folosesc din nou, speculând savoarea paternală a expresiei) şi vă poartă pe aripile slavei cereşti din iubire în iubire, căci sfinţii sunt iubire. Şi vă poartă pe voi din slavă în slavă, căci sfinţii sunt în slavă cerească. E mare sărbătoare, şi în mijlocul serbării stă Verginica în haina slavei şi serbează cu sfinţii trecerea a 70 de ani de la venirea ei între oameni. E mare taina venirii lui Verginica, dar e mare taina venirii ei între sfinţii cerului. Căci puterea cea pentru voi este de atunci o îmbrăcare cerească şi o tărie cu care aţi fost îmbrăcaţi voi cei care aţi fost găsiţi lângă ea, atunci când a pătruns în slava cerească. Ferice creştinilor care o au pe Verginica, ferice celor care ştiu bine cum o să o aibă pe ea. Ea se poartă alături de Maica Fiului lui Dumnezeu, ea are trecerea zilelor de acum când cei din necazul cel mare au pătruns şi pătrund în taina împărăţiei cea din cer lucrată pe pământ.
Ferice celor ce au înţeles taina acestei lucrări dumnezeieşti care s-a născut de la Verginica. Eu aşa am spus: am spus că ea se va arăta celor ce o ştiu pe ea şi i se va vedea slava pe care o are de la Dumnezeu. Aşa va fi tată, căci trupul ei a fost sălaşul Meu cel supus şi Eu voi lucra cu ea mai mult decât cu Moise în faţa slavei cereşti. Ea este însoţită în lucrarea ei de Moise şi Ilie, aşa cum am fost Eu, dar ea are pe Măicuţa Mea şi pe fiul cel dăruit de Mine ei, când eram pe cruce. Şi toţi lucrează în vremea lui Verginica, toţi sfinţii şi părinţii, toţi arhanghelii şi îngerii, toţi au intrat cu Verginica în sărbătoarea pregătirii României pentru slava cea văzută a împărăţiei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Şi va veni stăpânul viei şi va fi frumuseţe cerească şi se vor împărţi fericirile pentru fiecare ceată, pentru fiecare slavă. Şi se vor aşeza scaunele, dar se va aşeza masa apoi şi Domnul lucrează împreună cu cerul şi va sta la masă cerească împreună cu cei ce lucrează de pe pământ pentru gătirea cămării de nuntă şi pentru muzica ce va fi cântată de corurile îngereşti deasupra pământului nou care răsare din el şi care va da din el rodul vieţii celei fără de moarte a veşniciei.
Lucraţi cu sfinţii măi tată şi fiţi precauţi şi iarăşi fiţi, ca nu cumva să se mai stingă flacăra care arde la voi. Să nu cumva să slăbească fierbinţeala cu care stăruiţi acum. Să nu aveţi grijă mai mare ca grija pentru a ţine aprins focul jertfei care arde la de rugăciunea cea vie a Duhului Sfânt lucrător în voi. Asta a fost aşteptatrea Mea de veacuri, asta tată. Să am lucrarea Duhului Sfânt cel fără robie care lucrează din Sine şi care grăieşte din Sine. Nu cumva să se stingă această trăire la voi şi din zi în zi să fiţi tot mai adevăraţi prin ceea ce aduceţi voi jertfă din inimile voastre şi iarăşi zic din inimile voastre, din duhul vostru spre Duhul Sfânt, căci Tatăl Meu aşa închinători voieşte. Vă dau pe Duhul Sfânt ca să lucreze în voi şi mereu vă dau puteri cereşti ca să purtaţi pe Duhul Sfânt şi să daţi din El lui Dumnezeu şi celor ce vor fi cu Dumnezeu. Duhul să nu-l stingeţi iubiţii Mei, dar aici trebuie să vă lăsaţi ajutaţi încă. Nimic nu este mai de preţ ca viaţa Duhului Sfânt în voi, dar în privinţa asta nu se poate copilărie în voi, nu se poate. Puneţi-vă control şi staţi sub semnul atenţiei de duh şi staţi iubiţii Mei dar nu staţi voi.
Staţi întru Duhul Sfânt ca să staţi, căci iar vă spun, nimic nu-i mai de preţ ca Duhul Sfânt din voi. Din voi spre Mine şi din Mine spre voi.[…] Eu voi vorbi peste pământ şi pământul va auzi glasul Meu şi se va bucura. Eu voi cuprinde în Duhul Sfânt mare parte din făptura Mea din România şi apoi multe gloate vor sta aplecate la slava Mea din ea. Şi vom vedea lucrarea credinţei care va ieşi din România, dar staţi lumină în faţa Mea şi Eu voi da lumină peste mulţi care vor primi vestea ce a mare a împărăţiei care vine cu Mine.
Verginica are armură cerească pentru voi. Ea este armură pentru voi. Ea şi cordoanele de sfinţi şi de îngeri vă învăluieşte pe voi şi acoperă de jur împrejur ieslea Mea de la voi…
… Voi sunteţi fiii hăinuţei albe şi ai cununiţei albe şi neprihănite. Fiţi vrednici şi faceţi-vă vrednici de acest veşmânt dat vouă de Împăratul nunţii cereşti. Fiţi fii ai nunţii care s-a coborât la voi şi staţi în haina nunţii la masă…
…Binecuvântată să fie sărbătoarea tuturor celor din cer între voi. Iată ce rostesc Eu azi la voi, rostesc mulţumire pentru darul ridicat de voi şi zic: se sfinţeşte şi se binecuvintează crucea cea întreit lăudată şi lucrătoare pe care aţi pus-o de strajă în numele Meu. Iar voi stropiţi peste ea cu apa cuvântului acesta şi stropiţi şi peste voi şi stropiţi tot aşezământul ceresc de la voi… “ (13 iunie 1993)
1273. Ediţia 2006: “ O, şi când văd sfinţii cerului, care astăzi sunt serbaţi, când văd că se găteşte plata răbdării şi a credinţei şi a iubirii lor cu care au luptat spre Domnul, se veselesc sfinţii şi vă înconjoară şi vă învăluie, fiilor, şi vă poartă pe aripile slavei cereşti din iubire în iubire, căci sfinţii sunt iubire şi vă poartă pe voi (Notă: Acest leitmotiv – voi – atribuit fiilor, adică liderilor pucioşi, într-o cadenţă impresionantă, ca de “picătură chinezească”, exprimă insidios importanţa lor inegalabilă în sânul comunităţii adepţilor sectei pucioşilor) din slavă în slavă, căci sfinţii sunt în slavă cerească. E mare sărbătoare, şi în mijlocul serbării stă Verginica în haina slavei şi serbează cu sfinţii trecerea a şaptezeci de ani de la venirea ei între oameni. (Notă: Se afirmă că Virginia Tudorache s-a născut în anul 1923) E mare taina venirii lui Verginica, dar e mare taina venirii ei între sfinţii cerului, căci puterea cea pentru voi este de atunci o îmbrăcare cerească şi o tărie cu care aţi fost îmbrăcaţi voi, cei care aţi fost găsiţi lângă ea (Notă: În alt “Cuvânt” se aminteşte că în clipele când Verginica îşi dădea obştescul sfârşit, lângă ea se afla de veghe Mihaela Tărcuţă. Tradiţia locală spune că, din acest motiv, întreaga putere ocultă şi calitatea de a fi succesoare de drept a Verginicăi la “proorocie” a revenit Mihaelei) atunci când ea a pătruns în slava cerească. Ferice (Notă: Cele nouă “fericiri” de pe munte sunt completate cu “fericirea” de a o idolatriza pe Verginica) creştinilor care o au pe Verginica. Ferice celor care ştiu bine cum să o aibă pe ea (Notă: Adică să-i dea o cinstire pe măsură, asemenea Maicii Domnului: mai presus decât heruvimii şi mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii) . Ea se poartă alături de Maica Fiului lui Dumnezeu (Notă: Punerea pe acelaşi plan cu Maica Domnului îi acordă şi Verginicăi dreptul la supravenerare – o formă de cinstire pe care ceilalţi creştini o acordă exclusiv Maicii Domnului). Ea are trecerea zilelor de acum (Notă: Adică este izbăvitoarea creştinilor din încercarea cea mare a zilelor cele de pe urmă ) când cei din necazul cel mare au pătruns şi pătrund în taina împărăţiei cea din cer lucrată pe pământ.
Ferice celor ce au înţeles taina acestei lucrări dumnezeieşti (Notă: ”lucrarea” Verginicăi se pretinde a fi “lucrarea lui Dumnezeu”), care s-a născut de la Verginica. Eu am spus că ea se va arăta celor ce o ştiu pe ea (Notă: adică, va învia cu trupul în faţa tuturor celor care au cunoscut-o pe când trăia pe pământ), şi i se va vedea slava pe care o are de la Dumnezeu (Notă: va învia cu trup nestricăcios, de slavă, asemenea lui Hristos), căci trupul ei a fost sălaşul Meu cel supus (Notă: Hristos , fiind “purtat” în trupul Verginicăi, i-a sfinţit acest trup), şi Eu voi lucra cu ea mai mult decât cu Moise în faţa slavei cereşti (Notă: Despre Moise se spune că după întâlnirea cu Dumnezeu, faţa îi strălucea cu o lumină orbitoare – v. Ieşirea 34: 29,35. Promisiunea făcută creştinilor de la Pucioasa că o vor vedea pe Verginica strălucind la faţă mai abitir decât Moise nu s-a mai concretizat vreodată). Ea este însoţită în lucrarea ei de Moise şi Ilie, aşa cum am fost Eu (Notă: Aluzie la evenimentul Schimbării la Faţă, de care ar urma să aibă parte şi Verginica), dar ea are pe Măicuţa Mea (Notă: Exprimare care sugerează o relaţie de subordonare a Maicii Domnului faţă de Verginica: Verginica o are pe Maica Domnului, şi nu invers) şi pe fiul cel dăruit de Mine ei când eram pe cruce, (Notă: Aceeaşi relaţie de subordonare şi la “Apostolul iubirii”: Verginica îl are şi pe Ioan) şi toţi lucrează în vremea lui Verginica, toţi sfinţii şi părinţii, toţi arhanghelii şi îngerii, toţi au intrat cu Verginica (Notă: Relaţia de subordonare se generalizează la toate persoanele cereşti: Verginica îi are pe toţi, pentru că toţi ascultă de ea şi o înconjoară, iar ea stă în mijlocul lor) în sărbătoarea pregătirii României pentru slava cea văzută a împărăţiei lui Iisus Hristos, (Notă: Împărăţia lui Dumnezeu se va pogorî din cer exclusiv pentru România) Fiul lui Dumnezeu. Şi va veni Stăpânul viei şi va fi frumuseţe cerească şi se vor împărţi fericirile pentru fiecare ceată, pentru fiecare slavă, şi se vor aşeza scaunele, dar se va aşeza masa apoi, şi Domnul lucrează împreună cu cerul şi va sta la masă cerească împreună cu cei ce lucrează de pe pământ (Notă: va sta doar cu pucioşii, evident) pentru gătirea cămării de nuntă şi pentru muzica ce va fi cântată de corurile îngereşti deasupra pământului nou care răsare din el (Notă: Pământul cel nou va răsări din pământul cel vechi) şi care va da din el rodul vieţii cea fără de moarte a veşniciei.
Lucraţi cu sfinţii, fiilor, şi fiţi precauţi şi iarăşi fiţi, ca nu cumva să se mai stingă flacăra care arde la voi (Notă: O mărturisire indirectă a faptului că prima rundă a “lucrării” de la Pucioasa a fost un eşec) . Să nu cumva să slăbească fierbinţeala cu care stăruiţi acum. Să nu aveţi grijă mai mare ca şi grija (Notă: În goana după cosmetizarea celor câteva sute de cacofonii, liderii pucioşi au ajuns ca, din exces de zel, să “corecteze” şi cacofonii imaginare, cum ar fi aceasta: “ca grija”, transformată grijuliu în “ca şi grija”) pentru a ţine aprins focul jertfei care arde de la rugăciunea cea vie a Duhului Sfânt lucrător în voi. Asta a fost aşteptarea Mea de veacuri, să am lucrarea Duhului Sfânt, Cel fără robie, Care lucrează din Sine (Notă: Liderii pucioşi lansează aici o inexplicabilă contradicţie: după ce au spus mai înainte că singura grijă – o aşteptare de veacuri – trebuie să fie ca Duhul Sfânt să lucreze “din ei”, acum revin şi afirmă că Duhul Sfânt trebuie să lucreze necondiţionat “din Sine” – deci nu “din ei”!!!) şi care grăieşte din Sine. Nu cumva să se stingă această trăire la voi, şi din zi în zi să fiţi tot mai adevăraţi prin ceea ce aduceţi voi jertfă din inimile voastre, din duhul vostru spre Duhul Sfânt, căci Tatăl Meu aşa închinători voieşte. Vă dau pe Duhul Sfânt (Notă: Înseamnă că va trebui revizuit Simbolul de credinţă, care afirmă că Duhul Sfânt “de la Tatăl purcede” şi este trimis de Fiul, deoarece acum ni se despecetluieşte “taina” că de fapt Duhul este trimis de Verginica) ca să lucreze în voi, (Notă: De data aceasta, Duhul Sfânt lucrează “în ei” şi “din ei”, deci nu “din Sine” ) şi mereu vă dau puteri cereşti ca să purtaţi pe Duhul Sfânt şi să daţi din El (Notă: deci, din nou, Duhul lucrează “din Sine”, şi nu “din ei”, ci “prin ei”) lui Dumnezeu şi celor ce vor fi cu Dumnezeu. Duhul să nu-L stingeţi, iubiţii Mei, dar aici trebuie să vă lăsaţi ajutaţi încă. Nimic nu este mai de preţ ca viaţa Duhului Sfânt în voi, dar în privinţa asta nu se poate copilărie în voi, nu se poate. Puneţi-vă control şi staţi sub semnul atenţiei de duh, şi staţi, iubiţii Mei, dar nu staţi voi.
Staţi întru Duhul Sfânt ca să staţi, că iar vă spun: nimic nu-i mai de preţ ca Duhul Sfânt din voi; (Notă: Din nou Duhul Sfânt lucrează “din ei”, deci nu “din Sine” ) din voi spre Mine, şi din Mine (Notă: De data aceasta, Duhul Sfânt lucrează “din Hristos”, “spre ei”, deci nu “din Sine” şi nu “din ei” )spre voi.[…] Eu voi vorbi peste pământ, şi pământul va auzi glasul Meu şi se va bucura. (Notă: Nu odată, pucioşii personifică pământul, însufleţindu-l la modul cel mai autentic, şi tratându-l ca pe o fiinţă vie, care vorbeşte, respiră, suferă…) Eu voi cuprinde în Duhul Sfânt mare parte din făptura Mea din România, (Notă: Se estima pe atunci că România va fi rapid cucerită – ideologic vorbind – de către pucioşi. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar şansele de a se realiza acest vis devin tot mai nesemnificative) şi apoi multe gloate vor sta aplecate la slava Mea din ea (Notă: Se preconiza şi o totală anihilare a demnităţii individului – care devine un element alogen, lipsit de personalitate, pierdut într-o masă amorfă de manevră, denumită generic “gloată” – strivit de o dictatură teocratică, îmbibată de un original fascism religios) şi vom vedea lucrarea credinţei care va ieşi din România, (Notă: Exportul de “revoluţie religioasă” făcea şi el parte din planul de la Pucioasa) dar staţi lumină în faţa Mea, şi Eu voi da lumină peste mulţi, care vor primi vestea cea mare a împărăţiei care vine cu Mine.
Verginica are armură cerească pentru voi. (Notă: Se construieşte acum o falsă imagine a unei invincibilităţi şi unei depline independenţe, materială şi financiară – niciodată atinsă în realitate. Pucioşii au rămas la fel de dependenţi şi vulnerabili, legaţi strâns de valorile şi facilităţile societăţii post-industriale, la fel ca şi ceilalţi cetăţeni ai planetei, chiar dacă ei pozează ca fiind angrenaţi într-o eficientă cursă de “întoarcere la izvoare”) Ea este armură pentru voi. Ea şi cordoanele de sfinţi şi de îngeri vă învăluiesc pe voi şi acoperă de jur împrejur ieslea Mea de la voi. Ea este stăpâna grădinii de la voi şi are în grijă pătuţul Meu de la voi. (Notă: O frază care a lipsit intenţionat din prima ediţie a “Cărţii”, deoarece conţinea o mărturisire încă incomodă pe vremea aceea: adevărata stăpână din umbră – şi din lumea umbrelor – pare a fi tot Verginica, mai precis spiritul ei, în timp ce Hristosul pucioşilor a rămas numai un chiriaş modest al “mănăstirii” de la Glodeni, unde i s-a repartizat doar un pătuţ de odihnă, pe care-l administrează şi-l primeneşte tot Verginica.)
Verginica aşează serbare cerească peste voi. Amin, amin, amin.
– Mama Gigi (Notă: O poreclă transformată în renume: Verginica se prezintă pe sine ca o Maică, substituindu-se celei care fusese Maică a creştinilor în ultimii 1955 de ani, aşa cum rânduise Fiul ei Cel aflat pe cruce) grăieşte de deasupra şi din lături şi de jur împrejur şi se dă vouă ca o sărbătorită între cei cereşti, care sunt aici cu voi pentru ea, pentru sărbătoarea ei în mijlocul sfinţilor. (Notă: Aici, noţiunea de “mijloc” vrea să sugereze o întâietate absolută a Verginicăi în rândul tuturor sfinţilor, care o înconjoară cu veneraţie şi cu ascultare)
Pace dumnezeiască, şi vestire de pace vă dau vouă![…] Pace vouă (Notă: Verginica se pretează la o folosire abuzivă a salutului lui Hristos: Pace vouă! Biserica răsăriteană a procedat cu fineţe, evitând în mod intenţionat să folosescă această strigare, pentru a nu aduce atingere indirectă demnităţii lui Hristos, printr-o substituţie de imagine, atribuită persoanei aceleia care face strigarea. De aceea, arhiereii şi preoţii folosesc în slujbe formula alternativă “Pace tuturor!” Este o atitudine similară unei alte precauţii a Bisericii răsăritene, care a preferat să nu folosească niciodată expresia “vicarul lui Hristos”, atribuind-o vreunui sacerdot oarecare, considerând că Hristos, fiind mereu prezent în Biserica Sa, nu poate avea un înlocuitor. În schimb pucioşii, încurajaţi de exemplul Verginicăi, au schimbat Sfânta Tradiţie bisericească, folosind în mod sistematic la slujbele lor expresia “Pace vouă!” în loc de “Pace tuturor!”) întru cei cereşti, care sunt la voi! (Notă: Urmează o tiradă elucubrantă, în care interlocutorii – apelaţi sistematic cu acelaşi pronume “voi” – sunt invitaţi într-un mod alambicat să-şi dezvăluie toate gândurile ascunse, oferindu-se astfel unui control total, premergător spălării creierelor, care urmează să vină din partea liderilor) Sunt cu voi […] vreau să trec cu voi din slavă în slavă, şi iarăşi să aduc la voi şi peste voi slavă cerească. Vreau să lucrez mereu peste voi (Notă: Ceva mai înainte s-a afirmat că – cităm – Vă dau pe Duhul Sfânt ca să lucreze în voi , iar acum se afirmă că cea care va lucra “în ei” este însăşi Verginica. Cine controlează pe cine? Verginica pe Duhul Sfânt, pe care pretinde că “îl dă ca să lucreze în ei”, sau Duhul Sfânt pe Verginica, în virtutea dumnezeirii Sale?) […] Vreau să mă vadă cerul lucrând în voi şi de la voi, dar vouă vă trebuie lucrare de atenţie în voi şi din voi. Vreau să înţelegeţi cu Duhul Sfânt şi să ştiţi să ieşiţi mereu din voi[…] Acum nu mai este vreme să staţi voi în voi, că uitaţi-vă şi voi ca să vedeţi ce bine se cunoaşte la voi atunci când sunteţi voi înăuntrul vostru, şi să nu vă pară rău apoi când lucraţi voi din voi. O, să nu vă ascundeţi în voi! Eu am vedere cerească între voi, şi o pun la lucru dacă o am, (Notă: Verginica sugerează că o ascundere a gândurilor şi simţirilor vreunui adept este imposibilă, deoarece ea are darul de a le citi din lumea nevăzută în care se află) dar cel mai greu este atunci când voi daţi să vă ascundeţi chiar şi atunci când nu mai aveţi cum. Aici este măsurătoarea mea peste voi, şi vă măsor curăţia inimii şi duhul umilinţei faţă de cele cereşti, şi vă măsor mărimea lucrării voastre lăuntrice, dar pentru mine nu puteţi intra înăuntrul vostru şi ca să nu ştiu ce faceţi înăuntru, pentru că eu vă am de la Domnul, şi dacă vă am, nu se poate ascundere în voi. O, dacă aş vedea bucurie pentru scoaterea celor ascunse din voi, (Notă: Adică, dacă adepţii s-ar mărturisi cu bucurie în faţa liderilor lor) aş lucra încontinuu şi v-aş curăţi înăuntrul din voi, şi aţi vedea atunci puterea luminii Duhului Sfânt care ar ieşi din voi spre Dumnezeu. Sunteţi atât cât sunteţi; şi nimeni din voi nu are întâietate peste voi; nimeni. (Notă: Avertisment pentru cei care ar dori eventual să aspire la preluarea puterii în interiorul sectei) Dar să aibă Duhul Sfânt libertatea Sa în voi şi de la unul la altul, căci eu sunt cu cerul peste voi, iar voi slujiţi unul altuia în numele cerului, (Notă: Se instituie o supunere oarbă faţă de lideri, care trebuie slujiţi – în numele cerului – fără obiecţii) şi aş voi să fiţi plini de toate darurile (Notă: Ar fi bine ca adepţii să cunoască toate meseriile, ca să nu se mai apeleze la muncă plătită, prestată de oameni din afară) ca să slujiţi unul altuia (Notă: Dar “slujirile” nu se fac la întâmplare sau de bunăvoie sau la buna alegere, ci sunt dirijate exclusiv de către lideri) cu ele spre desăvârşirea sfinţeniei, măi copii.[…]
Ascunderea înăuntru se numeşte moarte, atunci când lucrarea învederării Duhului Sfânt stă lucrând peste voi (Notă: prin liderii pucioşi) şi între voi. Nici cea mai mică mâhnire sau tăcere în voi nu trece peste voi fără să nu lucreze moarte peste Duhul Sfânt. De aceea stau de atâtea ori între voi şi lucrez prin cine pot (Notă: adică, prin liderii pucioşi şi prin cei care fac ascultare absolută de lideri) în fiecare clipă ca să dobor şi să scot moartea din voi şi s-o ard şi s-o arunc apoi în braţele ei (Notă: Figură de stil: moartea este mai întâi arsă, apoi este aruncată… în braţele ei – presupunând că braţele nu i-au ars) ca să nu mai caute la voi, căci când vreunul din voi se caută mai mare decât altul, acela cade prăbuşindu-se în clipa aceea, şi iată, nu iese decât prăbuşire pentru cel ce se măreşte pe sine […]
E ziua mea în voi, (Notă: Deşi este “Duminica tuturor sfinţilor”, Verginica face abstracţie de ceilalţi sfinţi, şi o proclamă cu superbie doar “ziua ei”) şi eu vă sărbătoresc pe voi întru numele meu (Notă: Preambulul unei noi erezii: numele Verginicăi este izbăvitor, fiind mai presus de numele lui Hristos, tinzând chiar să-l substituie în uzanţa comună, aceea de “creştin”) pe pământ, dar şi între cei din cer, pentru că voi sunteţi întru mine şi vă am cu mine între cei din cer. De aceea am zis vouă să cereţi în numele meu şi veţi primi (Notă: Expresie folosită şi de Hristos, la vremea Lui:“Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu; cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină”. - Ioan 16,24, de unde a şi fost copiată) de la Domnul. Cereţi, şi veţi vedea primind şi veţi înţelege ce mare trecere am la Dumnezeu. Cereţi în numele meu, dar e mare înţelepciune ca să ştiţi cum să cereţi în numele meu. Nimic să nu vă despartă de numele meu. Purtaţi numele meu când vă rugaţi, purtaţi-vă spre cer cu mine în faţă şi luaţi numele meu (Notă: O interpretare ad litteram a acestui îndemn ar fi trebuit să-i facă pe pucioşi să renunţe la numele de “creştin”, pe care-l folosesc numai cei care poartă numele lui Hristos . Pucioşii ar trebui să se numească probabil “vergini” sau “verginici” ca să împlinească întocmai această cerinţă). Fiţi precauţi, ca să nu se cuibărească răul duhului rău între voi. Stricaţi de fiecare dată cuibarul duhului rău, ca să nu-şi lase rod în voi. Împotriviţi-vă răului cu toţii laolaltă, şi el va pleca de la voi, dar iară vă rog, şi mereu vă rog: faceţi cât mai des cercetare peste voi.[…]desfiinţaţi mărirea de sine şi ascunderea de sine dintre voi. Nu staţi ascunşi în voi […] numai să am uşa deschisă în voi şi să pot face curat în voi. Aş voi să nu mai am ce curăţi de peste voi, […]dar să şi ştiţi cum vine şi în ce fel se pune murdărie pe voi.
Voi sunteţi fiii hăinuţei albe şi ai cununiţei albe şi neprihănite. Fiţi vrednici şi faceţi-vă vrednici de acest veşmânt dat vouă de Împăratul nunţii cereşti. (Notă: Acest îndemn a fost aplicat întocmai în viaţa pucioşilor, la acea vreme. Toţi îşi coseau şi se îmbrăcau numai cu haine albe, aşteptând înfriguraţi zilele nunţii Mirelui ceresc. Cu timpul, văzând că Mirele întârzie, entuziasmul lor s-a mai dezumflat. La un moment dat chiar au trecut în extrema cealaltă: la îndemnul liderilor pucioşi, care voiau să-i înveţe şi cu umilinţa, după mai mulţi ani de îngâmfare sterilă, au început să-şi vopsească la cazan, cu multă fervoare, toate hainele în negru, aşa încât la un moment dat în Târgovişte nu se mai găsea nici un pliculeţ de vopsea textilă la magazinele de chimicale: toate fuseseră cumpărate de pucioşi!) Fiţi fii ai nunţii care s-a coborât la voi şi staţi în haina nunţii la masă. Am venit la masă cerească, am venit cu ea la voi, cu masă cerească şi cu meseni cereşti la ea între voi.
Binecuvântată să fie sărbătoarea tuturor celor din cer între voi. Iată ce rostesc eu azi la voi: rostesc mulţumire pentru darul ridicat de voi şi zic: se sfinţeşte şi se binecuvintează crucea cea întreit lăudată şi lucrătoare pe care aţi pus-o de strajă în numele meu. Iar voi stropiţi peste ea cu apa cuvântului acesta, şi stropiţi şi peste voi, şi stropiţi tot aşezământul ceresc de la voi, şi staţi apoi de prânziţi, şi cerească să vă fie hrana voastră!
Mama Gigi vă dăruieşte vouă sănătate de duh şi de trup, (Notă: Această promisiune n-a fost onorată, deoarece aproape toţi pucioşii s-au îmbolnăvit, unii (şi unele) contractând chiar boli grave: unul şi-a pierdut vederea la un ochi, vreo 2-3 au căpătat grave boli psihice, doi au făcut TBC, câteva au suferit operaţii grele, mutilante, sau chiar au murit de pe urma unor boli grele…şi lista poate continua.) şi pecete cerească peste voi, faţă de cele din jurul vostru prin care treceţi.
Cei doi copii ai mei care poartă grijă de grădina mea, (Notă: Este vorba de Marian şi Victoria Zidaru, care la vremea aceea erau principalii susţinători pe plan material şi financiar ai sectei) să aibă binecuvântarea cerească pentru călătoria lor (Notă: Pe vremea aceea, cei doi artişti încă mai aveau “dezlegare” şi “binecuvântare” de la liderii pucioşi ca să facă expoziţii peste hotare, bine cotate şi remunerate) şi să se întoarcă pentru lucrul de aici şi să aibă rod dumnezeiesc peste lucrul şi prin lucrul lor. (Notă: Cei doi artişti erau legaţi cu fire nevăzute ca să stea la cheremul liderilor pucioşi, care-i manevrau după bunul lor plac) Să stea atenţi cu faţa spre mine, (Notă: Zidarii, după ce li s-au spălat bine creierele, primeau ordine concrete numai de la Pucioasa…) că eu sunt aceea care cercetez tot ce trebuie să se lucreze (Notă: …inclusiv ce să facă şi cum să vândă şi cui să vândă din lucrul mâinilor lor) şi tot ce e nevoie, şi aduc la timp. Vă voi trimite mereu tot ce este nevoie şi vă veţi minuna pentru grija ce o port eu pentru lucrarea lui Dumnezeu prin care voi lucraţi.
La toţi copiii mei cei lipiţi de voi (Notă: Adică la toţi adepţii pucioşi) le dau îmbrăţişarea mea care este cu voi. Staţi atenţi la semnalul ceresc, căci voiesc să mângâi şi să dau putere celui ce este (Notă: Arhiereul Irineu) în biserica cea din afară, (Notă: denumire peiorativă pentru B.O.R) să-i mai întărească Domnul nădejdea şi răbdarea încă un pic. Un pic, şi picul acesta va pleca de la el şi se va scula pentru dreptatea cea cerească. (Notă: Pe vremea aceea liderii pucioşi încă mai sperau în întoarcerea arhiereului Irineu şi la ridicarea lui împotriva ierarhiei oficiale din B.O.R) Staţi atenţi, că va veni Domnul pentru el. […]
Mama Gigi vă sărută frunţile şi inimile, în duhul sărbătorii de azi. Amin, amin, amin. “ (31 mai/13 iunie 1993)
N.B. Cele peste 30 de virgule puse înainte de “şi” dezvăluie încă odată faptul că şi aici “corecţiile” au fost făcute de aceeaşi persoană care a modificat şi celelalte capitole din carte, inclusiv “Mărturisirile creştinilor la 25 martie 1995”.
1273.+1. Ediţia 1995: “ Se rosteşte de Sfânta Treime cuvânt de binecuvântare peste sărbătoarea grădinii celei cereşti, peste grădina care poartă în ea pe Cuvântul, lucrând şi împlinind cuvântul. […] E sărbătoarea lui Verginica în grădina Cuvântului, peste ieslea Cuvântului. O, poporul ei nu ştie ce este Verginica. Nu ştie, pentru că nu s-a descoperit acest trup, dar se va descoperi şi va vedea poporul ce a fost şi ce este acest trup. Şi ce vor face necredincioşii, ce vor face oare? Şi ce va face poporul ei care n-a voit să priceapă ce este acest trup, căci acest trup era numit cu nume de trâmbiţă a lui Dumnezeu. […] Păi de ce zici tu că a venit această lucrare la tine? Ea a venit ca să lucreze prin tine tată şi tu nu ai priceput. Şi un pic mai e şi va pricepe lumea această Evanghelie rostită de Fiul lui Dumnezeu în vremea ta. Şi ce înseamnă Evanghelie? […] Evanghelie înseamnă cuvântul rostit de Domnul Iisus Hristos atunci şi apoi. Atunci l-au auzit apostolii şi au scris Evanghelia cea de atunci. Şi acum îl auzi tu şi îl scrii tu şi apoi îl împarţi spre lucrare. Şi iată ce mic eşti la credinţă şi la înţelepciune, căci Cartea Mea care o las acum prin Cuvânt, va fi vestită la lume şi lumea va pricepe şi te va căuta pe tine şi se va uita bine ca să vadă pe cel ce săvârşeşte minuni întru cuvântul cel primit al Evangheliei Mele. Şi îţi va cere lumea să înviezi morţii şi să vindeci ologii şi să hrăneşti mulţimile şi să opreşti urgiile şi să-i iei sub cortul Meu, adică sub cortul tău. Şi fii atent, popor iubit de Dumnezeu, fii atent, că lumea va căuta scăpare la tine tată, fii atent că se va ţine de tine ca să-i dai ce ţi-am dat Eu şi tu va trebui să-i dai şi să faci dintr-o măsură, două şi din cinci măsuri să faci zece. […] Dar pentru Mine nu mai este odihnă întru tine tată […] E zi de lucru tată, a venit ziua să lucrezi că Eu te-am frământat şi te-am alcătuit în aşa fel ca să fii de folos, creştine. Şi ce deosebire este între tine şi între cel care nu a fost frământat de Mine? Este deosebire tată? Se aude glasul Meu în glasul tău care să spună la morţi să se scoale? Şi de ce nu se aude? Nu ştii să lucrezi? După atâta lucrare a Mea cu tine, nici acum nu ştii? […] Poporul Meu, tu trebuie să lucrezi tată şi să se vadă la tine omul cel nou după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, care lucrează lângă tine. Stau lângă tine şi aştept să pot lucra peste tine şi să fac omul cel nou aşteptat de veacuri, tată.[...] Poporul Meu, lucrarea mea cu tine este viaţă fără de moarte tată. Omul nu a fost făcut ca să moară! Şi dacă omul a murit, Eu voiesc să repar această neascultare a omului şi cu tine vreau să repar tată. […] Cine voia să-i ia viaţa? Israel, tată. Nu a ascultat de nimeni Israel, nu a voit să domnească Domnul peste el, nu a voit Israel.[…] Păi nu tot aşa să fie şi acum. Nu aşa tată şi mai bine stai sub domnia Mea, Israele de azi, că Eu te pun dregător peste Egipt şi peste Samaria şi peste Efraim tată şi vei fi Mie scaun de domnie şi […] Dar uită-te înainte mereu că se vede bine vremea sărbătorii cerului pe pământ. Şi această sărbătoare va fi cu două tăişuri tată şi dacă nu înţelegi aceasta, degeaba te mai simţi tu că eşti înţelept. Dacă tu nu crezi de la Domnul, nu se ia de la tine nici un fel de rod de înţelepciune, Israele. Dacă Israel credea în Moise cel trimis de Mine, nu pierea Israel […] – Pace vouă, măi fiilor, dacă Domnul aşa a spus! Pace vouă celor ce credeţi în Dumnezeu prin această lucrare cerească de Duh Sfânt şi de proorocie şi de împlinire prin cuvânt! Dar voi n-aţi priceput ce este acest trup. Şi nu mai e mult şi voi fi cu cei ce au ştiut cum să creadă prin această lucrare, şi va fi să se întindă această slavă nouă şi această Evanghelie venită din cer, pentru ca să se vestească prin voi în zilele acestea până la toate marginile. Căci iată, v-a dat Domnul binecuvântare mare pentru vestirea Evangheliei Domnului prin mine. Eu am fost catapeteasma Cuvântului lui Dumnezeu care a venit la voi, copii ai poporului meu. Şi acum iată ce fac: voiesc să vă îndeletnicesc să vedeţi uşa prin care intraţi la Domnul şi la slava care vă aşteaptă. Eu sunt uşa, eu sunt catapeteasma cea pentru acest popor şi prin care trece poporul meu ca să fie primit la Domnul. Dar dacă faceţi ce a făcut Israel cu Moise, dacă nu voiţi să vă fiu uşă spre Domnul, fiţi precauţi, că acum nu ar mai fi ca atunci, căci eu acum sunt în locul făgăduinţei şi lucrez din el şi aştept poporul să treacă greul şi să vină. […]
Să fie jertfa inimii voastre iubitoare de ţara cea cerească, care se va împlini cu voi. […] lumea face cu untdelemnul, face ceea ce face şi pentru alcool (distilare n.t.) Mănâncă creştine seminţele până ce vei putea să ştii să storci untdelemnul din ele şi ca să-ţi facă ţie bine şi vindecare şi ungere adevărată untdelemnul. S-a atins de mult anticrist de untdelemn, demult măi copii, dar i-a fost teamă Domnului să vă spună şi aceasta […]
Alegeţi bine grâul din neghină, nu mai băgaţi nici o fărâmă de neghină în trupurile voastre, căci trupurile vostre sunt pietre de altar, sunt temple ale Duhului Sfânt care locuieşte în voi. Când eram cu voi în trup, vă spunea Domnul să folosiţi băuturi răcoritoare din fructe. Şi acum vă spun şi din cer. Vă spun, Domnul are nevoie de sănătate la voi şi la trupurile voastre şi voieşte să vă treacă greul şi să treceţi dincolo de el şi să nu fie bolnavi în poporul meu. Voiesc să fiţi sănătoşi, dar mâncaţi mâncare adevărată, care vă face sănătate şi nu boală măi copii …
Pace vouă celor credincioşi, iar celor necredincioşi şi împietriţi cu duhul, îi îndemn spre pocăinţă, dar de nu vor veni spre pocăinţă, îi voi mustra aşa cum ştiu eu, ca să vină după mine. Amin. “(12 decembrie 1993)
1273.+1. Ediţia 2006: “ Se rosteşte de Sfânta Treime cuvânt de binecuvântare peste sărbătoarea grădinii cereşti, peste grădina care poartă în ea pe Cuvântul, lucrând şi împlinind cuvântul.
[…] E sărbătoarea lui Verginica în grădina cuvântului, peste ieslea cuvântului. O, poporul ei nu ştie ce este Verginica, nu ştie, pentru că nu s-a descoperit acest trup, dar se va descoperi, (Notă: Se va descoperi poate la următoarea deshumare care va a vea loc, deoarece la prima - cea de la 7 ani de la deces - nu s-a descoperit nimic, iar Verginica a fost reînhumată în acelaşi loc, iar deasupra s-a turnat o placă grea de ciment) şi va vedea poporul ce a fost şi ce este acest trup. Şi ce vor face necredincioşii? Ce vor face oare? Şi ce va face poporul ei care n-a voit să priceapă ce este acest trup? căci acest trup era numit cu nume de trâmbiţă a lui Dumnezeu. […] De ce zici tu că a venit această lucrare la tine? Ea a venit ca să lucreze prin tine, şi tu nu ai priceput, şi un pic mai e, şi va pricepe lumea această Evanghelie rostită de Fiul lui Dumnezeu în vremea ta. (Notă: Aşadar este vorba de o nouă Evanghelie, cea a secolului XX) Şi ce înseamnă Evanghelie? […] Evanghelie înseamnă cuvântul rostit de Domnul Iisus Hristos, atunci şi apoi. Atunci l-au auzit apostolii, şi au scris Evanghelia cea de atunci, şi acum îl auzi tu, şi îl scrii tu, şi apoi îl împarţi spre lucrare. Şi iată ce mic eşti la credinţă şi la înţelepciune, căci cartea Mea care o las acum prin cuvânt, va fi vestită la lume, şi lumea va pricepe şi te va căuta pe tine, (Notă: Se pare că lumea n-a priceput nimic, deoarece pucioşii n-au mai fost căutaţi , iar afluxul de lume scontat n-a mai avut loc) şi se va uita bine ca să vadă pe cel ce săvârşeşte minuni întru cuvântul cel primit al Evangheliei Mele. (Notă: Chiar dacă se uitau scrutător, tot n-ar fi descoperit nici o minune) Şi îţi va cere lumea să înviezi morţii şi să vindeci ologii şi să hrăneşti mulţimile şi să opreşti urgiile şi să-i iei sub cortul Meu (Notă: Mai bine că n-au cerut, că nu s-ar fi împlinit nimic din toate acestea: pucioşii n-au fost în stare până acum să învie vreun mort, sau să vindece vreun olog, sau să oprească vreo urgie. Iar mulţimile le-au hrănit cu banii primiţi în dar de la soţii Zidaru, care şi-au mutat astfel comorile de pe pământ la cer – la cerul gurii celor hrăniţi la ospeţe şi la “Festivale” ), adică sub cortul tău. Şi fii atent, popor iubit de Dumnezeu, fii atent, că lumea va căuta scăpare la tine; (Notă: Încă nu s-a întâmplat acest fenomen al naturii ) fii atent că se va ţine de tine ca să-i dai ce ţi-am dat Eu, şi tu va trebui să-i dai, şi să faci dintr-o măsură, două, şi din cinci măsuri să faci zece. […] Dar pentru Mine nu mai este odihnă întru tine, fiule. […] E zi de lucru fiule, a venit ziua să lucrezi, că Eu te-am frământat şi te-am alcătuit în aşa fel ca să fii de folos, creştine. Şi ce deosebire este între tine şi între cel care nu a fost frământat de Mine? Este deosebire, fiule? Se aude glasul Meu în glasul tău, care să spună la morţi să se scoale? Şi de ce nu se aude? Nu ştii să lucrezi? După atâta lucrare a Mea cu tine nici acum nu ştii? (Notă: O nouă mărturisire voalată a eşcului primei garnituri a “poporului “ pucios) […] Poporul Meu, tu trebuie să lucrezi şi să se vadă la tine omul cel nou după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, Care lucrează lângă tine. Stau lângă tine şi aştept să pot lucra peste tine şi să fac omul cel nou aşteptat de veacuri.[...] Poporul Meu, lucrarea mea cu tine este viaţă fără de moarte. Omul nu a fost făcut ca să moară, şi dacă omul a murit, Eu voiesc să repar această neascultare a omului şi cu tine vreau s-o repar. […] Cine voia să-i ia viaţa? Israel voia. N-a ascultat de nimeni Israel. N-a voit să domnească Domnul peste el, n-a voit Israel.[…] O, nu tot aşa să fie şi acum; nu aşa, şi mai bine stai sub domnia Mea, Israele de azi, că Eu te pun dregător peste Egipt şi peste Samaria şi peste Efraim, şi vei fi Mie scaun de domnie, şi […] Dar uită-te înainte mereu, că se vede bine vremea sărbătorii cerului pe pământ, şi această sărbătoare va fi cu două tăişuri, şi dacă nu înţelegi aceasta, în zadar te mai simţi tu că eşti înţelept. Dacă tu nu crezi de la Domnul, nu se ia de la tine nici un fel de rod de înţelepciune. Dacă Israel ar fi crezut în Moise, cel trimis de Mine, nu pierea Israel […] – Pace vouă, măi fiilor, dacă Domnul aşa a spus! Pace vouă, celor ce credeţi în Dumnezeu prin această lucrare cerească de Duh Sfânt şi de proorocie şi de împlinire prin cuvânt! Dar voi n-aţi priceput ce este acest trup, şi nu mai e mult, şi voi fi cu cei ce au ştiut cum să creadă prin această lucrare, şi va fi să se întindă această slavă nouă şi această Evanghelie (Notă: Noua Evanghelie de la Pucioasa se anunţă încă din 1993 că se va întinde peste tot pământul. Au trecut 16 ani şi nu se vede vreun semn că s-ar întâmpla aşa ceva) venită din cer pentru ca să se vestească prin voi în zilele acestea până la toate marginile, căci iată, v-a dat Domnul binecuvântare mare pentru vestirea Evangheliei Domnului prin mine. Eu am fost catapeteasma cuvântului lui Dumnezeu care a venit la voi, copii ai poporului meu, şi acum voiesc să vă îndeletnicesc să vedeţi uşa prin care intraţi la Domnul şi la slava care vă aşteaptă. Eu sunt uşa, eu sunt catapeteasma (Notă: Catapeteasmă înseamnă mai mult decât uşă, căci catapeteasma are – în afară de mai multe icoane – două uşi diaconeşti şi o uşă dublă împărătească) cea pentru acest popor şi prin care trece poporul meu ca să fie primit la Domnul. Dar dacă faceţi ce a făcut Israel cu Moise, dacă nu voiţi să vă fiu uşă spre Domnul, fiţi precauţi, (Notă: O voalată prevenire şi ameninţare pentru cei care n-o agrează pe Verginica) că acum nu ar mai fi ca atunci, căci eu acum sunt în locul făgăduinţei şi lucrez din el şi aştept poporul să treacă greul şi să vină. […]
Să fie jertfa inimii voastre iubitoare de ţara cea cerească, ţara care se va împlini cu voi. […] lumea face cu untdelemnul, face ceea ce face şi pentru alcool (distilare n.r.) Mănâncă seminţele, creştine, până ce vei putea să ştii să storci untdelemnul din ele, şi ca să-ţi facă ţie bine şi vindecare şi ungere adevărată untdelemnul. S-a atins de mult antichrist de untdelemn, de mult, măi copii, dar I-a fost teamă Domnului (Notă: pentru că Dumnezeul de la Pucioasa este un Dumnezeu temător) să vă spună şi aceasta […]
Alegeţi bine grâul din neghină, fiilor. Nu mai băgaţi nici o fărâmă de neghină în trupurile voastre, căci trupurile vostre sunt pietre de altar, sunt temple ale Duhului Sfânt, Care locuieşte în voi. Când eram cu voi în trup, vă spunea Domnul să folosiţi băuturi răcoritoare din fructe, şi acum vă spun şi din cer: Domnul are nevoie de sănătate la voi, la trupurile voastre, şi voieşte să vă treacă greul şi să treceţi dincolo de el şi să nu fie bolnavi în poporul meu. (Notă: N-a fost să fie aşa. Pe lângă destui bolnavi autentici, mai sunt şi o sumedenie de bolnavi închipuiţi, care mestecă argilă verde şi beau zeamă de mesteacăn, sperând ca astfel să-şi lungească zilele) Voiesc să fiţi sănătoşi, dar mâncaţi mâncare adevărată, care vă face sănătate şi nu boală, măi copii. Lăsaţi de la voi pofta şi gustul, că acestea dacă le-aţi folosit, v-au îmbolnăvit trupul. Întoarceţi-vă la cele vii, căci cele moarte iau viaţă în voi dacă le mâncaţi, precum şi cele vii iau viaţă în voi dacă le mâncaţi vii, (Notă: O teorie la modă între pucioşi prin anii ’90 , când tocmai citiseră şi ei cartea “Hrana vie – o speranţă pentru fiecare” a lui Ernst Gunther, şi sperau să trăiască mai mult şi bine. Între timp au abandonat-o, cei mai mulţi revenind la hrana fiartă pe aragaz sau la cuptorul cu lemne) şi veţi fi sănătoşi şi cu trupul şi cu duhul. […]
Pace vouă, celor credincioşi! Iar celor necredincioşi şi împietriţi cu duhul, îi îndemn spre pocăinţă, dar de nu vor veni spre pocăinţă îi voi mustra aşa cum ştiu eu, ca să vină după mine. (Notă: Ameninţările Verginicăi par a fi destul de serioase, aşa încât mulţi pucioşi au considerat că nu-i de glumă şi trebuie musai să se dea pe barazdă) Amin, amin, amin. “(29 noiembrie/12 decembrie 1993)
Şi aici, în urma “corecţiilor”, au mai apărut 24 de virgule înainte de “şi”, ceea ce confirmă aceeaşi paternitate a modificărilor de formă şi de fond aduse primei ediţii a “Cărţii”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.