81. Texte modificate : Anii 1991-1994 – mesaje “primite” prin lelica Maria
(Comentariu la Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)
Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici
un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)
Anul 1991
1. Ediţia 1995: “ O, dacă aş fi coborât acum acolo, şi acum M-ar fi pus pe cruce din nou. De aceea am venit. Fiilor[…]” (6 februarie 1991)
1. Ediţia 2006: “ O, dacă aş fi coborât acum acolo, şi acum M-ar fi pus pe cruce din nou. De aceea am venit aici la voi. Fiilor,[…]” (24 ianuarie/6 februarie 1991)
2. Ediţia 1995: “ N-a voit mărire pământească, dar i-am spus să Mă ajute. O, fiule, te voi face şi mai mare…” (3 mai 1991)
2. Ediţia 2006: “ N-a voit mărire pământească, dar i-am spus să Mă ajute. O, fiule Irineu, te voi face şi mai mare.” (20 aprilie/3 mai 1991)
3. Ediţia 1995: “ Voi lucra cu putere şi cu grabă să lucrăm locaş de închinăciune şi de rugăciune…” (15 iunie 1991)
3. Ediţia 2006: “ Voi lucra cu putere şi cu grabă să ridicăm locaş de închinăciune şi de rugăciune.” (2/15 iunie 1991)
4. Ediţia 1995: “ Este gata să intre pământul la frizer şi să fie ras de toată murdăria comunistă…” (14 octombrie 1991)
4. Ediţia 2006: “ Este gata să intre pământul la tuns şi să fie ras de toată murdăria comunistă.” (1/14 octombrie 1991)
Anul 1992
1. Ediţia 1995: “ …Dumnezeu nu dă gândul şi îndemnul cel bun celor răi, pentru că le cunoaşte inimile neprimitoare şi neîmplinitoare. Dumnezeu dă gândul bun celor buni, că-i cunoaşte…” (7 iulie 1992)
1. Ediţia 2006: “ …Dumnezeu nu dă celor răi gândul şi îndemnul cel bun, pentru că le cunoaşte inimile neprimitoare şi neîmplinitoare. Dumnezeu dă celor buni gândul bun, căci îi cunoaşte.” (24 iunie/7 iulie 1992)
2. Ediţia 1995: “ …Iată, anunţ lumea. Cine are urechi de auzit să audă: cine nu se desparte de carne în viaţa pământească, nu va avea parte de sânul dumnezeiesc şi nu va intra la masa cerească, ce stă întinsă în aşteptarea moştenitorilor. Căci a venit vremea pregătirii începutului şi sfârşitului…”( 7 octombrie 1992)
2. Ediţia 2006: “ …Iată, anunţ lumea. Cine are urechi de auzit, să audă: cine nu se desparte de carne în viaţa pământească, nu va avea parte de sânul dumnezeiesc şi nu va intra la masa cerească, întinsă în aşteptarea moştenitorilor, căci a venit vremea pregătirii începutului şi sfârşitului.”( 24 septembrie/7 octombrie 1992)
Anul 1993
1. Ediţia 1995: “…Dacă nu vă găsesc deosebiţi întru toate de lume, dacă nu vă găsesc întru chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu vă pot cunoaşte că sunteţi ai Mei…” (11 octombrie 1993)
1. Ediţia 2006: “…Dacă nu vă găsesc deosebiţi de lume întru toate, dacă nu vă găsesc întru chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu vă pot cunoaşte că sunteţi ai Mei.” (28 septembrie/11 octombrie 1993)
Anul 1994
1. Ediţia 1995: “ …O, Israele, ia aminte la tot cuvântul dumnezeiesc care se coboară. Irineu, copilul Meu, nu te pierde tată, nu te pierde nici cu firea, nici cu viaţa, nici cu nădejdea.Tu eşti al Meu, eşti unsul lui Dumnezeu şi-l va scoate Dumnezeu la putere pe regele Mihail. Acuşi, acuşi. Ca o flacără de foc este de înflăcărată grija lui Dumnezeu ca să-i scoată la lumină şi la putere pe cei ce au pus piatra de temelie Noului Ierusalim, tezaurului lui Dumnezeu…” (18 iulie 1994)
1. Ediţia 2006: “ … Irineu, copilul Meu, nu te pierde, tată. Nu te pierde nici cu firea, nici cu viaţa, nici cu nădejdea.Tu eşti al Meu, eşti unsul lui Dumnezeu şi-l va scoate Dumnezeu la lumină pe regele Mihai. Ca o flacără de foc este de înflăcărată grija lui Dumnezeu ca să-i scoată la lumină pe cei ce au pus piatra de temelie Noului Ierusalim, tezaurului lui Dumnezeu.” (5/18 iulie 1994)
Fraudele liderilor pucioşi, care caută cu disperare să ascundă neîmplinirile propriilor lor “proorocii”, ating aici cote neruşinate. Versiunea din 1995 arată clar propensiunea pucioşilor pentru o iminentă şi râvnită reinstaurare a monarhiei în România: “regele Mihai(l) va fi adus la putere acuşi, acuşi.”. Chiar se insistă, repetându-se această convingere: Dumnezeu îl va scoate la lumină şi la putere, şi nu oricum, ci cu înflăcărată grijă. Acum, nu se ştie: ori grija “Dumnezeului de la Pucioasa” n-a fost destul de înflăcărată, ori flacăra de foc s-o fi stins între timp… Dumnezeu ştie! Cert este că regele Mihai n-a mai ajuns la putere. Nici acuşi, acuşi, nici mai tîrzior, şi nici până astăzi. Ce să facă bieţii lideri pucioşi, prinşi cu mâţa-n sac? Au înlocuit cuvântul putere cu cuvântul lumină. Asta, doar la prima lui apariţie. La a doua apariţie a cuvântului putere, n-au mai putut repeta figura, pentru că celălalt cuvânt, lumină, era deja prin apropiere. Aşa că l-au şters de tot. Au şters şi cuvintele acuşi, acuşi, că prea erau deocheate. Acum “proorocia” este salvată. A venit regele în ţară? A venit. A fost scos la lumină? A fost! Păi vedeţi! “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu dă greş niciodată. Are ajutoare de nădejde: liderii pucioşi-lideri mincinoşi, care-i şterg urmele, atunci când mai calcă şi el, ca omul, în străchini.
Liderii pucioşi iar o să spună că sunt răutăcioasă, că mereu le caut lor nod în papură. Să fi lăsat şi ei textul neschimbat, şi atunci, dacă mă legam de neconcordanţele lui cu realitatea, le-aş fi dat dreptate la această acuză. Dar aşa…de ce l-au schimbat? Pentru că aveau ceva incomod de ascuns!!! Tocmai ei, care declamă sus şi tare gogomănia că “ascunderea este de la diavolul, şi taina este de la Dumnezeu”…
Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici
un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)
Anul 1991
1. Ediţia 1995: “ O, dacă aş fi coborât acum acolo, şi acum M-ar fi pus pe cruce din nou. De aceea am venit. Fiilor[…]” (6 februarie 1991)
1. Ediţia 2006: “ O, dacă aş fi coborât acum acolo, şi acum M-ar fi pus pe cruce din nou. De aceea am venit aici la voi. Fiilor,[…]” (24 ianuarie/6 februarie 1991)
2. Ediţia 1995: “ N-a voit mărire pământească, dar i-am spus să Mă ajute. O, fiule, te voi face şi mai mare…” (3 mai 1991)
2. Ediţia 2006: “ N-a voit mărire pământească, dar i-am spus să Mă ajute. O, fiule Irineu, te voi face şi mai mare.” (20 aprilie/3 mai 1991)
3. Ediţia 1995: “ Voi lucra cu putere şi cu grabă să lucrăm locaş de închinăciune şi de rugăciune…” (15 iunie 1991)
3. Ediţia 2006: “ Voi lucra cu putere şi cu grabă să ridicăm locaş de închinăciune şi de rugăciune.” (2/15 iunie 1991)
4. Ediţia 1995: “ Este gata să intre pământul la frizer şi să fie ras de toată murdăria comunistă…” (14 octombrie 1991)
4. Ediţia 2006: “ Este gata să intre pământul la tuns şi să fie ras de toată murdăria comunistă.” (1/14 octombrie 1991)
Anul 1992
1. Ediţia 1995: “ …Dumnezeu nu dă gândul şi îndemnul cel bun celor răi, pentru că le cunoaşte inimile neprimitoare şi neîmplinitoare. Dumnezeu dă gândul bun celor buni, că-i cunoaşte…” (7 iulie 1992)
1. Ediţia 2006: “ …Dumnezeu nu dă celor răi gândul şi îndemnul cel bun, pentru că le cunoaşte inimile neprimitoare şi neîmplinitoare. Dumnezeu dă celor buni gândul bun, căci îi cunoaşte.” (24 iunie/7 iulie 1992)
2. Ediţia 1995: “ …Iată, anunţ lumea. Cine are urechi de auzit să audă: cine nu se desparte de carne în viaţa pământească, nu va avea parte de sânul dumnezeiesc şi nu va intra la masa cerească, ce stă întinsă în aşteptarea moştenitorilor. Căci a venit vremea pregătirii începutului şi sfârşitului…”( 7 octombrie 1992)
2. Ediţia 2006: “ …Iată, anunţ lumea. Cine are urechi de auzit, să audă: cine nu se desparte de carne în viaţa pământească, nu va avea parte de sânul dumnezeiesc şi nu va intra la masa cerească, întinsă în aşteptarea moştenitorilor, căci a venit vremea pregătirii începutului şi sfârşitului.”( 24 septembrie/7 octombrie 1992)
Anul 1993
1. Ediţia 1995: “…Dacă nu vă găsesc deosebiţi întru toate de lume, dacă nu vă găsesc întru chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu vă pot cunoaşte că sunteţi ai Mei…” (11 octombrie 1993)
1. Ediţia 2006: “…Dacă nu vă găsesc deosebiţi de lume întru toate, dacă nu vă găsesc întru chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu vă pot cunoaşte că sunteţi ai Mei.” (28 septembrie/11 octombrie 1993)
Anul 1994
1. Ediţia 1995: “ …O, Israele, ia aminte la tot cuvântul dumnezeiesc care se coboară. Irineu, copilul Meu, nu te pierde tată, nu te pierde nici cu firea, nici cu viaţa, nici cu nădejdea.Tu eşti al Meu, eşti unsul lui Dumnezeu şi-l va scoate Dumnezeu la putere pe regele Mihail. Acuşi, acuşi. Ca o flacără de foc este de înflăcărată grija lui Dumnezeu ca să-i scoată la lumină şi la putere pe cei ce au pus piatra de temelie Noului Ierusalim, tezaurului lui Dumnezeu…” (18 iulie 1994)
1. Ediţia 2006: “ … Irineu, copilul Meu, nu te pierde, tată. Nu te pierde nici cu firea, nici cu viaţa, nici cu nădejdea.Tu eşti al Meu, eşti unsul lui Dumnezeu şi-l va scoate Dumnezeu la lumină pe regele Mihai. Ca o flacără de foc este de înflăcărată grija lui Dumnezeu ca să-i scoată la lumină pe cei ce au pus piatra de temelie Noului Ierusalim, tezaurului lui Dumnezeu.” (5/18 iulie 1994)
Fraudele liderilor pucioşi, care caută cu disperare să ascundă neîmplinirile propriilor lor “proorocii”, ating aici cote neruşinate. Versiunea din 1995 arată clar propensiunea pucioşilor pentru o iminentă şi râvnită reinstaurare a monarhiei în România: “regele Mihai(l) va fi adus la putere acuşi, acuşi.”. Chiar se insistă, repetându-se această convingere: Dumnezeu îl va scoate la lumină şi la putere, şi nu oricum, ci cu înflăcărată grijă. Acum, nu se ştie: ori grija “Dumnezeului de la Pucioasa” n-a fost destul de înflăcărată, ori flacăra de foc s-o fi stins între timp… Dumnezeu ştie! Cert este că regele Mihai n-a mai ajuns la putere. Nici acuşi, acuşi, nici mai tîrzior, şi nici până astăzi. Ce să facă bieţii lideri pucioşi, prinşi cu mâţa-n sac? Au înlocuit cuvântul putere cu cuvântul lumină. Asta, doar la prima lui apariţie. La a doua apariţie a cuvântului putere, n-au mai putut repeta figura, pentru că celălalt cuvânt, lumină, era deja prin apropiere. Aşa că l-au şters de tot. Au şters şi cuvintele acuşi, acuşi, că prea erau deocheate. Acum “proorocia” este salvată. A venit regele în ţară? A venit. A fost scos la lumină? A fost! Păi vedeţi! “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu dă greş niciodată. Are ajutoare de nădejde: liderii pucioşi-lideri mincinoşi, care-i şterg urmele, atunci când mai calcă şi el, ca omul, în străchini.
Liderii pucioşi iar o să spună că sunt răutăcioasă, că mereu le caut lor nod în papură. Să fi lăsat şi ei textul neschimbat, şi atunci, dacă mă legam de neconcordanţele lui cu realitatea, le-aş fi dat dreptate la această acuză. Dar aşa…de ce l-au schimbat? Pentru că aveau ceva incomod de ascuns!!! Tocmai ei, care declamă sus şi tare gogomănia că “ascunderea este de la diavolul, şi taina este de la Dumnezeu”…
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.