7. “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” îşi şterge obrazul şi-i ameninţă pe defăimători
7. “Dumnezeul
de la Noul Ierusalim-Pucioasa” îşi şterge obrazul şi-i ameninţă pe defăimători
(Dialog datat 19
decembrie 2007 şi atribuit de “pucioşi” lui
Dumnezeu şi Sfântului Ierarh
Nicolae, Arhiereul din Mira Lichiei)
Textul care urmează, transcris cu
albastru, este extras din “Noua Evanghelie” de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”, mai exact din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Sărbătoarea Sfântului Ierarh
Nicolae” pe stil vechi, din 19 decembrie 2007. Comentariile sunt inserate
în text, cu litere de culoare neagră.
– O, arhiereule (Notă *1: “Dumnezeul” sectei “Noul Ierusalim” de la
Pucioasa i se adresează altui duh pucioşesc pe care-l numeşte “Sfântul Nicolae”, dar simultan “Cuvântul
Lui” este “auzit” şi consemnat în
scris la Pucioasa de către doi “prooroci
ai Noului Ierusalim” , adică liderii “pucioşi” Mihaela şi Nicuşor, care îl iau apoi, îl corectează gramatical şi îl fac public pe Internet) plăcut lui Dumnezeu pentru faptele credinţei tale şi ale
milei tale înaintea Mea pentru om! Te-am ales peste oile Mele prin minunea
tainelor cereşti, tată, şi iată, aşa lucrez Eu azi prin poporul Meu cel ales (Notă *2: “poporul ales” este compus din “creştinii
de la Pucioasa”, numiţi şi “poporul Noului
Ierusalim”), prin minunea cuvântului Meu (Notă *3: “Dumnezeul” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa vorbeşte sistematic şi
destul de des la Pucioasa, în ultimii 50 de ani, fie cu oamenii, pe care uneori
chiar îi pomeneşte pe nume, fie cu alte duhuri pucioşeşti, pe care le numeşte “sfinţii
Săi din ceruri şi de pe pământ”.
Aceste texte se regăsesc selectiv – deoarece acelea care abordează subiecte mai
incomode sau demascatoare nu sunt publicate – pe situl oficial al “Noului
Ierusalim”, la adresa www.noul-ierusalim.ro
) care curge ca râul peste creştetul lui şi îl spală
şi îl învaţă şi îl lucrează pe el şi îi dă Duh Sfânt. Aşezaţi-vă, voi, sfinţi
plini de har, între poporul Meu cel ales (v. Nota *2) prin harul Meu, între el şi cei ce îl hulesc pe el prin
cuvinte de batjocură (Notă *4:
Este vorba de aceia – preoţi şi mireni – care contestă în mod public această
“minune” de la Pucioasa, considerând-o un fals meşteşugit – fabricat de către
cei doi lideri locali ai acestei secte[1],
pentru a menţine vie flacăra unei psihoze religioase începută în urmă cu
cincizeci de ani – iar mişcarea lor
religioasă este considerată de aceşti contestatari o sectă naţionalistă,
pseudo-ortodoxă, schismatică, desprinsă definitiv din B.O.R.) fără ca Eu să-i trimit pe aceştia să facă lucrare defăimătoare peste lucrarea
cuvântului Meu! Îi voi descoperi pe ei ca şi pe toţi cei care au lovit până
acum cu necredinţă şi au defăimat pe poporul Meu. Eu, Domnul, locuiesc cu
lumina şi o voi trimite pe ea să-i scoată din întunericul sub care se ascund pe
cei ce defaimă (v. Nota *4) venirea Mea pe pământ
(Notă *5: La Pucioasa se consideră că
“A Doua Venire A Domnului Pe Pământ”,
cea proorocită în Apocalipsă, este tocmai această “coborâre a Cuvântului lui
Dumnezeu, din ceruri”, care se petrece în zilele noastre, deoarece “Dumnezeul de la Pucioasa” este “Cuvântul”, deci “Cuvântul” respectiv
este “Dumnezeu”, deci “Dumnezeu” este printre noi – mai precis, numai printre
ei, printre cei de la Pucioasa) cu milă şi cu ajutor pentru om, căci cei ce s-au aşezat păstori
de oi de la ei înşişi şi unii pe alţii (Notă *6: Adică, arhiereii şi preoţii din B.O.R.), pe aceia nu-i doare inima de oi (Notă *7: Adică, ei slujesc cu nepăsare
şi fără dragoste de enoriaşi), aceia nu au minte din
cer (Notă *8: Ei nu recunosc
şi nu propovăduiesc mai departe “proorociile de la Pucioasa”, ci dimpotrivă, le
desconsideră sau chiar le ponegresc ), ci au de pe
pământ, şi mintea lor este pământ (Notă
*9: Ei predică doar din mintea lor şi din cărţile de teologie, fără să aibă
nevoie de asistenţa supranaturală a “Duhului
Sfânt care lucrează prin Cuvântul de
la Pucioasa”), ca şi fapta lor, chiar dacă ei cunosc
Scripturile şi zic că ştiu să le tălmăcească pe ele ca nişte cunoscători ale
lor. Eu, Domnul, Mă voi atinge de ei şi le voi da după faptele lor şi-Mi voi
şterge obrazul (Notă *10: De
acum, “Dumnezeul” de la “Noul
Ierusalim” - Pucioasa nu mai acceptă să întoarcă şi celălalt obraz, aşa cum îi
învăţa Hristos pe ucenicii Săi în vremea petrecerii Lui pe pământ, ci promite o
răzbunare binemeritată faţă de cei care hulesc “Cuvântul” şi pe primitorii acestuia, pe cei doi “prooroci pucioşi”,
Mihaela şi Nicuşor. Toţi hulitorii vor fi blestemaţi şi nimiciţi, aşa cum s-a
proorocit în Vechiul Testament [2]), căci furul este fur şi nu ştie să fie cinstit, căci este
fur, dar Eu voi merge în casa furului şi voi nimici fărădelegea lui, şi orice
fur va fi nimicit, după cum este scris (Notă *11: Aici este reprodusă o proorocie a Vechiului Testament pentru
a susţine o ameninţare la adresa preoţilor şi arhiereilor, care sunt asimilaţi
cu furii de cele sfinte: «Şi el mi-a
tâlcuit: "Acesta este blestemul care se răspândeşte peste faţa a tot
pământul, căci orice fur va fi nimicit de aici şi orice om care jură strâmb va
fi pierdut".» [3]) Amin.
Vai celui ce calcă în picioare
cuvântul Meu cel ziditor de om (v. Nota *5) şi rodul Meu (v.
Nota *2),
pentru care trudesc! Eu voi păstori cu milă şi cu putere prin cuvântul Meu
şi-Mi voi întări pe piatră poporul, şi cuvântul vieţii va merge cu putere să
facă dintre oameni fii ai lui Dumnezeu peste tot, că mare este cuvântul Meu şi
înţelepciunea lui, iar fărădelegea care dă să-Mi păteze drumul Meu de la Tatăl
la om, va fi vădită şi va fi ruşinată cu tot cel ce o lucrează pe ea. Amin.
Iar tu, poporul Meu (v. Nota *2), te vei face mărturisitor, tată, aşa cum Eu voiesc să fii,
şi-Mi vei mărturisi lucrarea Mea, şi vom sta faţă în faţă cu cei ce hulesc (v.
Nota *4),
căci mărturia Mea de peste tine este duhul proorociei (Notă *12: “Dumnezeul” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa contestă legitimitatea
B.O.R., pe motiv că, pe lângă cele 7 taine ale Bisericii, ea nu are inclusă şi taina proorociei despre care pretinde că se mai regăseşte acum
pe pământ numai şi numai la liderii absoluţi ai sectei de la Pucioasa; în
consecinţă, El consideră că orice
biserică fără taina proorociei nu este o biserică întreagă. Pe de altă parte,
la Pucioasa a fost desfiinţată una din tainele recunoscute ale Bisericii, şi
anume Taina Căsătoriei. Alte taine, cum sunt Taina Preoţiei şi
Taina Spovedaniei, deşi recunoscute şi acceptate, sunt grav desfigurate
în temeiul lor canonic şi practic. În plus, Taina Botezului, Taina Mirungerii
şi Taina Preoţiei pur şi simplu nu se mai pot aplica, deoarece pucioşii
s-au privat de bunăvoie de păstorirea chiriarhului locului, care ar fi fost
îndrituit să le administreze şi lor, direct sau indirect – prin chivernisirea
Sfântului şi Marelui Mir – aceste taine. În prezent, îndată ce au renunţat la
orice ascultare canonică, “pucioşii” nu mai au nici Sfântul şi Marele Mir,
care ar fi strict necesar la săvârşirea Tainei Mirungerii şi la sfinţirea
nenumăratelor paraclise, care au fost improvizate de ei pe post de locaşuri de
cult , zise “biserici”, prin podurile unor case particulare. De asemenea,
“taina preoţiei” a ajuns un simulacru la Pucioasa, fiind administrată fără hirotonie, adică fără punerea mâinilor arhiereului. Se ştie că
“pucioşii” nu mai au arhiereu care să-i păstorească încă din anul 1993,
deoarece cel pe care l-au avut provizoriu – arhiereul Irineu – s-a dezis de ei
în mod public şi i-a părăsit apoi definitiv. De aceea, ei pretind că apelează
în aceste cazuri de “hirotonire” la “asistenţa
nevăzută şi mai presus de fire a Duhului Sfânt”. Deoarece Taina
Sfântului Maslu nu se poate face decât cu cel puţin doi preoţi
canonici, iar la Pucioasa sunt numai “preoţi” necanonici, rezultă că nici
această taină nu este validă la Pucioasa. Din acelaşi motiv, nici Taina
Împărtăşaniei nu se face prin preoţie validă. În consecinţă, la
Pucioasa nu mai este nici măcar o singură Taină validă din cele 7 taine ale Bisericii! În schimb, ei
pretind că au “taina proorociei”, inventată de liderii lor ca să ofere credit
tuturor “textelor” lor despre care pretind că sunt căzute din cer.
Liderii de la Pucioasa ignoră că lista
darurilor Duhului Sfânt nu începe cu proorocia,
ci cu apostolia[4].
În logica lucrurilor, dacă acceptăm că bisericii oficiale, B.O.R., îi lipseşte proorocia, apoi “bisericii de la
Pucioasa” îi lipseşte şi ei ceva, şi anume apostolia;
deci într-o astfel de logică, şi ea este la fel de nelegitimă ca şi B.O.R. Ce
uită însă liderii “pucioşi” este că tot Biblia spune că şi proorociile vor înceta… sau poate că mai e până atunci, cine
poate şti? Şi că până la urmă va rămâne numai dragostea. Ei bine, la capitolul
ăsta, în toate bisericile e loc de mai bine, dar nici “biserica” de la Pucioasa
nu face excepţie. Ba, din contra! am putea spune),
după cum este scris, şi iată, te povăţuiesc mereu, te împrospătez mereu, te
curăţ mereu, tată, căci tu eşti nou-născut între fiii oamenilor ca să umbli cu
Mine pe pământ prin naşterea din nou şi prin botezul cu Duhul Sfânt, pe Care
mereu, mereu Îl slobod peste tine (v. Nota *5) ca să-Mi fii mereu, mereu popor
nou, cu care Eu, Domnul, să-Mi sfinţesc din loc în loc pământul, tată, şi să
vină cerul să locuiască pe pământ şi să îmbrace cu taină şi cu putere
lucrătoare toate cele ce sunt cu tine şi pentru tine, toate staulele (Notă *13: “Staulele” sunt aşa-zisele
“obşti” ale creştinilor de “Nou Ierusalim”, organizate sub formă de mănăstiri
mixte, dar fără conducere locală, adică fără stăreţie. Conducerea lor se face
centralizat, de către cei doi lideri de la Pucioasa) în care Eu Îmi am
mieluţi şi mieluţe, puişori şi puişoare, care mănâncă din mâna Mea hrană
(Notă *14: Adică mănâncă “Cuvântul
lui Dumnezeu”, coborât “din cer” şi auzit pe pământ. La început, se spunea că acest
“Cuvânt” este auzit de 14 creştini “pucioşi”, aleşi pe sprânceană; dar după ce
cei 14 s-au risipit aproape toţi, unii dintre ei căzând în “necredinţă” faţă de
preceptele sectei, “Cuvântul” mai este
“auzit” doar de către cei doi lideri actuali de la Pucioasa, după cum ei înşişi
pretind faţă de supuşii lor, ca să-i convingă şi apoi să-i manipuleze cum vor.
Uneori însă, din motive aparent mai greu de înţeles, tot liderii sunt aceia
care, faţă de unii nou-veniţi în vizită, expun aceeaşi teorie falsă a celor “14 aleşi” care, chipurile, încă ar mai
primi “Cuvântul venit din cer”… În realitate, aceşti “14
aleşi” nici nu mai există fizic, în aceste locuri şi în formaţia iniţială.
Atunci de ce liderii riscă încă o minciună grosolană, şi se ascund în spatele “celor
14” care nu mai sunt? Poate că o fac din modestie? Nu, nu din modestie
o fac, ci din calcul, pentru a-şi spori credibilitatea în faţa naivilor.
În acest mod, ei urmăresc să mascheze faţă de cei nou-veniţi adevărul pe care
acum îl ştie toată lumea: acela că ei doi sunt singurii care au mai rămas în
fruntea bucatelor, la Pucioasa. Un nou-venit mai uşor va accepta că “Dumnezeu” vorbeşte unui grup relativ
numeros de creştini, deoarece în acest caz posibilitatea unei mistificări este
mult diminuată: “primitorii” se controlează unul pe altul, şi e greu de crezut
că s-ar găsi 14 curajoşi mistificatori, care să se joace cu toţii “de-a
Dumnezeu”. Dimpotrivă, ar fi mai puţin credibilă varianta ca “primitorul”
să fie doar unul singur, chiar dacă liderii “pucioşi” afirmă în particular,
faţă de adepţii lor, că “primitorul” – în persoana Mihaelei – este confirmat de un altul, în persoana lui Nicuşor;
întrucât acesta este tocmai cel mai apropiat sfetnic al celei dintâi, nici n-ar
fi putut să se manifeste altfel. Deşi teoria “celor 14 aleşi” rămâne cea
oficială, liderii pucioşi “despecetluiesc” totul altfel, creştinilor din “poporul cel nou”, “taina”
despre acest subiect. Ei îi aburesc pe adepţi cu o teorie contrară: “niciodată n-a vorbit Domnul la acei 14 aleşi”, ci dintotdeauna şi de la început “El a vorbit doar celor doi fii unşi”. Iar cei doi erau de fapt numai unul: Mihaela. Iar Nicuşor confirma doar ceea
ce auzea şi el de la Mihaela. De altfel, nici “Cuvântul” nu-i promovează pe
alţii decât pe cei doi, iar “cei 14” sunt pomeniţi o singură dată în Cuvânt, şi
doar în treacăt, ca nişte ziditori ai locaşului fizic (biserica cu 33 cornişe
şi 12 uşi din satul Glodeni-Vale). Este evident că aici “se lucrează” în două
registre diferite: nou-veniţii sunt “duşi cu preşul” cu povestea cu “cei 14”,
menită să aibă pentru ei o mai mare credibilitate, iar celor îmbrobodiţi deja,
“credincioşilor pucioşi” adică, li se
serveşte versiunea cu “cei doi fii unşi”,
ca lor să le crească teama, ascultarea necondiţionată şi respectul faţă de
liderii absoluţi, şi să le piară pofta de vreo răzvrătire împotriva lor) pentru creşterea lor, ca să-i am Eu ocrotiţi pe fii sub
aripa Mea, sub mantia Mea. Amin.
O, copii din porţi (Notă *15:
Este vorba tot de cei doi lideri “sfinţi” care “stau la cârmă” la Pucioasa: Mihaela
Tărcuţă şi Nicolae Nedelcu. Aceştia pretind că “aud” Cuvântul lui “Dumnezeu” şi-l consemnează pe nişte
caiete. Ei sunt consideraţi de către adepţii lor, după caz, că sunt: Fraţi,
Preoţi, Păstori, Arhierei, Prooroci, Călăuze, Cârmaci, Învăţători, Fii ai lui
Dumnezeu, Soli ai lui Dumnezeu, Porţi ale Cuvântului Lui care “coboară la iesle”. Unii merg mai departe
cu convingerile personale, considerându-i în sinea lor pe cei doi că ar
putea fi
Însuşi Dumnezeu întrupat a doua oară pe pământ, dar fără să aibă curajul
de a mărturisi asta cu voce tare şi, prin consecinţă, fără să li se închine acestora în mod public
– deşi o fac, doar în inima lor. De altfel, este greu de înţeles de ce ar fi
fost nevoie de o nouă întrupare a lui Hristos în două persoane şi de ce nu era
de ajuns doar una), să vină poporul să se cureţe de
sine (Notă *16: Este vorba de
chemarea creştinilor “pucioşi” la o
“spovedanie” colectivă, în faţa celor doi lideri ai sectei, care să pronunţe
apoi iertarea lor de păcate) şi să-i dau iertare
şi împăcare şi iubire, şi să fie precum în cer, aşa şi pe pământ în mijlocul
poporului Meu, căci Eu sunt Cel ce-l păstoresc pe el, fiindcă îi sunt Păstor.
Amin.
O, poporul Meu, învaţă-te să
fii păstorit şi îngrijit, tată. Din zi în zi mai mult învaţă-te cu cârmă (v. Nota *15)
peste toate
clipele tale, şi stai în duhul umilinţei sfinte, şi iarăşi Eu te voi povăţui pe
tine (Notă *17: “Dumnezeul” de la “Noul Ierusalim” -
Pucioasa Îşi anunţă dinainte
următorul “Cuvânt”
al Său) pentru Mine, căci cel
ce crede în Mine nu va muri niciodată, ci va fi viu şi va lucra faptele vieţii,
şi viaţa îl va iubi pe el şi se va dărui lui.
Eu sunt Păstorul Cel bun şi intru şi ies pe
uşă,
căci cel ce sare pe aiurea, acela este fur, dar Eu vin la oi ca să aibă ele
viaţă şi să aibă din belşug. Amin.
Pace poporului Meu (v. Nota *2)
care învaţă de la Mine viaţa! Amin, amin, amin.
19-12-2007(Notă *18:
Textul este extras din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Sărbătoarea Sfântului Ierarh
Nicolae” pe stil vechi, din 19 decembrie 2007. Sursa: www.noul-ierusalim.ro )
…………………………
Anca
Estera
4 februarie 2008
…………………………
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.