53. Texte modificate : Anul 1976

(Comentariu la Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)


Motto:“Fiule, să nu pierzi şi să nu uiţi nici
un cuvânt, că de toate vei fi întrebat”
(preluat din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 6 februarie 1959)

Anul 1976




261. Ediţia 1995: “ …Domnul Iisus a venit din cerul sfânt să vă sprijinească. ” (4 ianuarie 1976)
261. Ediţia 2006: “ O, poporul Meu, încă odată Domnul Iisus a venit din cerul sfânt să vă sprijinească. ” (22 decembrie 1975/ 4 ianuarie 1976)
Adăugirea “încă odată” pe care au operat-o liderii pucioşi în anul 2006 a fost total neinspirată, deoarece îi demască a fi în contradicţie flagrantă cu propria mărturisire de credinţă ( Crezul Niceeo-Constantinopolitan). Înseamnă că “a doua venire a Domnului” ar fi avut deja loc; dar felul venirii şi circumstanţele ei nu se potrivesc deloc cu cele proorocite în Scripturi, căci Biblia şi Crezul creştin mărturisesc despre o venire văzută, întru slavă, şi nu de una furişată, pretinsă a fi “în Duh”, dar pe care n-o poate confirma nimeni în afară de plăsmuitorii ei.

262. Ediţia 1995: “ …Ascultă, poporul Meu, că vei fi întrebat de Dumnezeu, de ce nu ai iubit pe aproapele tău, că în acela a existat Dumnezeu, în acela a fost Duhul Meu… ” (7 ianuarie 1976)
262. Ediţia 2006: “ …Ascultă, poporul Meu, că vei fi întrebat de Dumnezeu de ce nu ai iubit pe aproapele tău, că în acela a fost Dumnezeu, în acela a fost Duhul Meu… ” (22 decembrie 1975/ 4 ianuarie 1976)
În afară de jocul de cuvinte care transformă existenţa lui Dumnezeu într-o prezenţă pasageră , să remarcăm inconsecvenţa asupra datei acestei mărturii: în 1976 ea era datată pe 7 ianuarie, pentru ca în 2006 să fie datată pe 4 ianuarie!

263. Ediţia 1995: “ Pregătiţi-mi oile că vor merge la munţi şi de acolo veţi vedea cum va pieri fiara şi cum se vor dărâma zidurile şi veţi vedea pe mulţi când se vor nimici. Dar păstrează în tine secretul Meu…” (29 ianuarie 1976)
263. Ediţia 2006“ Pregătiţi-mi oile că vor merge la munţi şi de acolo veţi vedea cum va pieri fiara şi cum se vor dărâma zidurile şi veţi vedea pe mulţi când se vor nimici. ” (16/29 ianuarie 1976)

264. Ediţia 1995: “ Nu zadarnic a suferit Ierarhul Nicolae, Ierarhul Haralambie, Vasilie, ci pentru ca să fie lucrători în vie, când via o va bate piatra.” (21 februarie 1976)
264. Ediţia 2006: “ Nu zadarnic a suferit ierarhul Nicolae, ierarhul Haralambie, ierarhul Vasilie, ci pentru ca să fie lucrători în vie când via o va bate piatra.” (8/21 februarie 1976)

265. Ediţia 1995: “ Că nimeni din moşii şi strămoşii voştri nu au fost adăpostiţi cum sunteţi voi adăpostiţi…” (21 februarie 1976)
265. Ediţia 2006: “ Că nimeni din moşii şi strămoşii voştri nu au fost adăpaţi cum sunteţi voi adăpaţi…” (8/21 februarie 1976)

266. Ediţia 1995: “ Chiar un sfânt de ar veni din cer şi pe acela l-ar minţi, dar acela nu se va rătăci că el ştie drumul pe unde a venit… ” (21 februarie 1976)
266. Ediţia 2006: “ Chiar un sfânt de ar veni din cer şi pe acela l-ar minţi lumea. Dar acela nu se va rătăci, că el ştie drumul pe unde a venit. ” (8/21 februarie 1976)

267. Ediţia 1995: “ Şi pe aici ar fi venit dacă nu ar fi fost această insulă. A ocrotit acest pământ românesc…” (23 februarie 1976)
267. Ediţia 2006: “ Şi pe aici ar fi venit dacă nu ar fi fost această insulă. A fost ocrotit acest pământ românesc…” (10/23 februarie 1976)

268. Ediţia 1995: “ Vom ajunge să transportăm trâmbiţa cu targa, pentru că a plină de suferinţă, căci suferinţa nu se ia, ci se dă, căci creştinul pune durerea pe ea cu lopata. ” (20 martie 1976)
268. Ediţia 2006: “ Vom ajunge să purtăm trâmbiţa cu targa, pentru că a plină de suferinţă, căci suferinţa nu se ia, ci se dă, căci creştinul pune durerea pe ea cu lopata. ” (7/20 martie 1976)

269. Ediţia 1995: “ Prin Cuvânt grăieşte către globul pământesc şi fericit cine a auzit şi a păstrat acest Cuvânt. ” (20 martie 1976)
269. Ediţia 2006: “ Prin Cuvânt grăieşte peste pământ, şi fericit cine a auzit şi a păstrat acest Cuvânt. ” (7/20 martie 1976)

270. Ediţia 1995: “ Creştine, vino la Mine că numai Dumnezeu lucrează pentru poporul Său. Dacă Dumnezeu nu-şi făcea lucrarea Sa, nu mai era făptura aceasta. ” (10 mai 1976)
270. Ediţia 2006: “ Creştine, vino la Mine! că numai Dumnezeu lucrează pentru poporul Său. Dacă Dumnezeu nu-Şi făcea lucrarea Sa, nu mai era făptura aceasta poporul Domnului. ” (27 aprilie/10 mai 1976)

271. Ediţia 1995: “ Are să vină Domnul Iisus Hristos şi nu are să găsească pe nimeni la rugăciune, ca la ora douăsprezece să te găsească în genunchi plângând şi rugându-te.” (2 iunie 1976)
271. Ediţia 2006: “ Are să vină Domnul Iisus Hristos şi nu are să găsească pe nimeni la rugăciune. La ora douăsprezece de noapte, să te găsească în genunchi, plângând şi rugându-te.” (20 mai/2 iunie 1976)

272. Ediţia 1995: “ Păcat. Că şi cei ce slujesc în acest locaş slujbele, zic: Slugărimea mea să fie plătită tot de preot, că pe el îl slujesc.” (2 iunie 1976)
272. Ediţia 2006: “ Păcat. Iată, şi cei ce slujesc slujbele, zic: “Slugărimea mea să fie plătită tot de preot, că pe el îl slujesc.” ” (20 mai/2 iunie 1976)

273. Ediţia 1995: “ …Vine o vreme tată, e scris în Carte, căci credinţa va fi căutată şi plătită cu plată sfântă.” (2 iunie 1976)
273. Ediţia 2006: “ …Vine o vreme de credinţă, e scris în carte, că va fi căutată şi plătită cu plată sfântă. ” (20 mai/2 iunie 1976)

274. Ediţia 1995: “ … Se aud între voi lucruri pe care le-am văzut la lucifer. Se vede între voi acest înger care vrea să pornească război împotriva Mea...” (16 iunie 1976)
274. Ediţia 2006: “ … Se văd între voi lucruri pe care le-am văzut la Lucifer. Se vede între voi acest înger care vrea să pornească război împotriva Mea.” (3/16 iunie 1976)

275. Ediţia 1995: “ Fiule, v-au luat pâinea de la gură străinii. A umplut pământul şi văzduhul de avioane.” (15 octombrie 1976)
275. Ediţia 2006: “ Fiule, v-au luat străinii pâinea de la gură. Au umplut de avioane pământul şi văzduhul.” (10/23 septembrie 1976)

276. Ediţia 1995: “ O, copilaşi bătuţi de vremea de azi, ce veţi face, că pe aici e drumul tată. Pe aici e drumul şi spre lună şi spre soare. Şi dacă vrei să vii la Mine, pune credinţa şi vino…” (15 octombrie 1976)
276. Ediţia 2006: “ O, copilaşi bătuţi de vremea de azi! Ce veţi face? că pe aici e drumul, tată, şi spre lună, şi spre soare. Şi dacă vrei să vii la Mine, pune ştampila şi vino…” (2/15 octombrie 1976)

277. Ediţia 1995: “ … să ştiţi căci cu voi este Dumnezeu şi cu voi va încheia Dumnezeu veacul acesta.” (15 octombrie 1976)
277. Ediţia 2006: “ … să ştiţi căci este Dumnezeu cu voi, şi cu voi va încheia Dumnezeu veacul acesta.” (2/15 octombrie 1976)

278. Ediţia 1995: “ Nu sunt contra să nu vă mobilaţi casa, că adevărat vă grăiesc, că nu puteţi să plecaţi cu ele în spate ca să le duceţi mai departe...” (15 octombrie 1976)
278. Ediţia 2006: “ Nu sunt contra să vă mobilaţi casa, dar adevărat vă grăiesc că nu puteţi să plecaţi cu ele în spate ca să le duceţi mai departe.” (10/23 septembrie 1976)

279. Ediţia 1995: “ Am avut prooroci în tine, veniţi de la Mine, şi nu ai voit să-i asculţi.” (26 octombrie 1976)
279. Ediţia 2006: “ Am avut prooroci în tine, trimişi de la Mine, şi n-ai voit să-i asculţi.” (24 octombrie/6 noiembrie 1976)

280. Ediţia 1995: “ Iar cei răi vor rămâne şi vor fi masă păsărilor şi câinilor, că nu au mâncat de când sunt pe pământ aşa masă…” (26 octombrie 1976)
280. Ediţia 2006: “…iar cei răi vor rămâne şi vor fi masă păsărilor şi câinilor, care n-au mâncat de când sunt pe pământ aşa masă…” (24 octombrie/6 noiembrie 1976)

281. Ediţia 1995: “ …Eu vă anunţ că în curând vă părăsesc, plec de aici din casa părintească, ies din mijlocul vostru şi în curând, duhul care v-a hrănit, îşi va lua zborul în sus către căminul ceresc, de unde Tăticul trimitea ca să vă facă cunoscut despre viaţa sfântă care au trăit-o înaintaşii noştri. Iar pe mine mă vor duce deosebit la locul ce mi l-a pregătit până la timpul hotărât, iar voi mai rămâneţi pe pământ, dar nu singuri, ci Tăticul va purta de grija voastră, dacă veţi fi cuminţi şi Îl veţi urma. Şi acum, copilaşii mei, cum a hotărât Tăticul, să mă îmbrăcaţi cu rochiţă neagră, cu flanel negru şi batic negru, pe care eu trebuie să mi le pregătesc. Eu să-mi pregătesc totul pentru plecarea mea şi pentru mama şi tăticul meu, care demult a plecat de aici. Voi copilaşii mei, să nu vă pierdeţi curajul de plecarea mea, fiţi cu luare aminte la viaţa voastră, trăiţi în mare curăţenie… Eu vă urez viaţă sfântă de ucenici. Ascultaţi-L pe Dumnezeu ca să fiţi creştini ai Lui, că de acum încolo este timpul greu. Eu vă sărut pe toţi, care vreţi să fiţi cuminţi şi ascultători. Să ştiţi copiii Mei, că nimeni nu mai rămâne pentru ceruri, pentru că sunt satani mulţi pe pământ. Au năvălit ca barbarii prin case şi prin biserici şi prin mănăstiri, să strice credinţa şi lucrul lui Dumnezeu… ” (6 noiembrie 1976)
281. Ediţia 2006: “ …Aveţi grijă de trâmbiţa Mea, că are o punte de trecut, şi pe această punte va trece îndoliată. Nu acum, acum, ci mai târzior. Crezi? O văd spunându-vă: “ Eu în curând vă părăsesc. Plec de aici din casa părintească. Ies din mijlocul vostru şi în curând Duhul Care v-a hrănit Îşi va lua zborul în sus către căminul ceresc, de unde Tăticul trimitea ca să vă facă cunoscut despre viaţa sfântă pe care au trăit-o înaintaşii noştri, iar pe mine mă vor duce deosebit, la locul ce mi l-a pregătit până la timpul hotărât. Voi mai rămâneţi pe pământ, dar nu singuri, ci Tăticul va purta de grija voastră dacă veţi fi cuminţi şi Îl veţi urma. Şi acum, copilaşii mei, cum a hotărât Tăticul, să mă îmbrăcaţi cu rochiţă neagră, cu flanel negru şi batic negru, pe care eu trebuie să mi le pregătesc. Eu să-mi pregătesc totul pentru plecarea mea şi pentru mama şi tăticul meu, care demult a plecat de aici.
Voi, copilaşii mei, să nu vă pierdeţi curajul de plecarea mea. Fiţi cu luare-aminte la viaţa voastră. Trăiţi în mare curăţenie. Eu vă urez viaţă sfântă, de ucenici. Ascultaţi-L pe Dumnezeu, ca să fiţi creştini ai Lui, că de acum încolo este timpul greu.
Eu vă sărut pe toţi care vreţi să fiţi cuminţi şi ascultători. Să ştiţi, copiii mei, că nimeni nu mai rămâne pentru ceruri, pentru că sunt satani mulţi pe pământ. Au năvălit ca barbarii prin case şi prin biserici şi prin mănăstiri, să strice credinţa şi lucrul lui Dumnezeu ”. ” (24 octombrie/6 noiembrie 1976)
Aici avem de-a face cu una dintre cele mai mari şi mai neruşinate scamatorii ale liderilor pucioşi, care au dat să ascundă din nou vorbirea schizoidă a Verginicăi. Aceasta este dovedită de câteva fraze consecutive, dintre care prima este de la Verginica şi ultima de la “Domnul”:
“Ascultaţi-L pe Dumnezeu ca să fiţi creştini ai Lui, că de acum încolo este timpul greu. Eu vă sărut pe toţi, care vreţi să fiţi cuminţi şi ascultători. Să ştiţi copiii Mei, că nimeni nu mai rămâne pentru ceruri, pentru că sunt satani mulţi pe pământ.”
Desigur că, liderii pucioşi au rezolvat simplu “neconcordanţa” prin obişnuitul lor joc al majusculelor: M a devenit m, deci acum vorbirea trebuie să înţelegem că este integral de la Verginica, fără obişnuitele ei accese schizoide.
În textul original (cel editat în anul 1995), pe 25 de rânduri, Verginica îşi pregăteşte ucenicii de moartea sa şi-i învaţă cum s-o îmbrace cu flanel negru şi cu batic negru, iar în final le face urări de viaţă sfântă şi le cere să fie cuminţi şi ascultători. Recunoaşte că învăţăturile ei sunt din duhul ei, care “i-a hrănit cu cuvânt” şi care acum se va întoarce la Dumnezeu. Liderii pucioşi, nu numai că modifică majusculele (duhul devine Duhul, ca să sugereze că tot “Cuvântul” Verginicăi nu e din duhul ei, ci din Duhul Sfânt) dar schimbă radical sensul frazelor, inclusiv autorii lor. Pentru a arăta că nu Verginica vorbeşte, ci Însuşi Dumnezeu este Cel Care vorbeşte, liderii pucioşi fură un text de la data de 26 octombrie, care se potriveşte cu intenţiile lor, şi-l lipesc apoi la textul de faţă. Este vorba de textul:
“aveţi grijă de trâmbiţa Mea, că are o punte de trecut, şi pe această punte va trece îndoliată. Nu acum, acum, ci mai târzior. Crezi?” apărut în ediţia 1995 la data de 26 octombrie. Apoi introduc de la ei o propoziţie de legătură:
“O văd spunându-vă:”, propoziţie inexistentă în textul din anul 1995. Această propoziţie este intenţionat plăsmuită, ca să facă legătura dintre “vorbirea lui Dumnezeu” şi “vorbirea Verginicăi”. Acum, textul este “salvat”: “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este cel care vorbeşte, şi o citează pe Verginica tocmai cu cuvintele care în ediţia 1995 apăruseră ca fiind rostite chiar de ea, în cursul “lucrării”. Bineînţeles, expresia explicativă a Verginicăi “vă anunţ că “ este eliminată, deoarece se vrea să se spună că Verginica nu anunţă nimic, numai “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este cel care anunţă. Farsa este completă. Cine citeşte textul acum este imposibil să o mai depisteze, dacă nu are amândouă ediţiile în faţă şi dacă n-are altceva mai bun de făcut decât să-i suspecteze pe liderii pucioşi de fraudă.
O altă suspectă neconcordanţă este între textul următor, care se referă la hainele de înmormântare, care ar fi trebuit pregătite integral de către Verginica, şi care ar fi trebuit să fie toate negre:
“…cu rochiţă neagră, cu flanel negru şi batic negru, pe care eu trebuie să mi le pregătesc. Eu să-mi pregătesc totul pentru plecarea mea” şi pretenţia Mihaelei Tărcuţă că ei i s-ar fi cerut să-i pregătească Verginicăi o cămaşă albă de înmormântare:
“ În luna septembrie 1980 am primit poruncă de la Domnul să-i cos lui mămica Verginica cămaşă albă pentru ca să fie îmbrăcată cu ea în ziua când va fi luată la cer. Această ascultare am făcut-o plângând şi cu mare cutremurare.” (Ediţia 1995, pag.54)
Surpriza este că singurul text din septembrie 1980 care se referă la Verginica este următorul:
“…Trupul acesta este o mână de ţărână care l-am purtat prin foc şi prin apă şi prin mare şi prin tot felul de durere fără mângâiere…”( 3 septembrie 1980)
Nici o referire la cămăşuţa albă, sau la Mihaela!
Pretenţia Mihaelei Tărcuţă că ea a fost “aleasa” care trebuia să-i coase cămăşuţa albă a Verginicăi ( deşi Verginica primise poruncă să-şi pregătească singură “totul pentru plecarea ei”) pare cusută cu aţă albă. Pare plauzibil că este mai degrabă o tentativă frauduloasă de auto-legitimare, adică Mihaela să apară în ochii creştinilor ca fiind persoana aleasă de Dumnezeu să-i urmeze Verginicăi la cârma “poporului ”, mai ales că Mihaela Tărcuţă a fost puternic contestată în “popor”, după plecarea dintre cei vii a Verginicăi. A învins însă printr-o tenacitate şi o ambiţie căreia nimeni nu i-a putut face faţă până în prezent.

282. Ediţia 1995: “ ... Copilaşii Mei, am zis şi la buni şi la răi, copilaşii Mei. Dar să ştiţi că veţi fi aleşi cei buni de cei răi.” (26 noiembrie 1976)
282. Ediţia 2006: “ ... Copilaşii Mei, am zis copilaşii Mei şi la cei buni şi la răi, dar să ştiţi că veţi fi aleşi, cei buni, de cei răi.” (13/ 26 noiembrie 1976)

283. Ediţia 1995: “ Şi în timpul acela, candelele să fie aprinse numai una, restul stinse, că vă va întreba ce simbolizează candela. ” (6 decembrie 1976)
283. Ediţia 2006: “ Şi în timpul acela candelele să fie aprinse numai una, iar celelalte stinse, că vă va întreba ce simbolizează candela. ” (23 noiembrie/ 6 decembrie 1976)

284. Ediţia 1995: “ …Ierarhul Nicolae va fi judecătorul ierarhilor. El va judeca patriarhia, cu toată slujba sa, cu toată suflarea din ea. ” (6 decembrie 1976)
284. Ediţia 2006: “ …Ierarhul Nicolae va fi judecătorul ierarhilor. El va judeca patriarhia, cu toată slujba din ea, cu toată suflarea din ea. ” (23 noiembrie/ 6 decembrie 1976)

285. Ediţia 1995: “ Cine a ascultat şi a împlinit, drumul i-a fost spre răsărit. Că acesta este drumul: Domnul Iisus Hristos.” (6 decembrie 1976)
285. Ediţia 2006: “ Cine a ascultat şi a împlinit, drumul i-a fost spre răsărit, că acesta este drumul Domnului Iisus Hristos.” (23 noiembrie/ 6 decembrie 1976)
Înşelătorii pucioşi, crezându-se mai deştepţi decât Verginica, îi fasifică fără scrupule sensul acestei fraze, căzând singuri în capcana propriei lor infatuări. Textul original era corect gândit, pentru că Domnul Iisus Hristos spusese despre Sine: “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” (Ioan 14,6) iar cuvintele “cale” şi “drum” sunt sinonime. Deci, era corect spus: “acesta este drumul: Domnul Iisus Hristos.” Dimpotrivă, “drumul spre răsărit al Domnului Iisus Hristos” este un nonsens. Nicăieri în Biblie nu se vorbeşte despre un asemenea drum.

286. Ediţia 1995: “ În faţa aceluia, a stat şi tâmbiţa Mea. Şi dacă el era cu inimă rea îi făcea ceva, dar a îndemnat-o să fie secretă. Crezi? Şi i-a spus trâmbiţei Mele, a spus de la sine căci păgânul nu se mai face creştin, dar din creştin se face păgân. ” (19 decembrie 1976)

286. Ediţia 2006: “ În faţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a stat şi tâmbiţa Mea, Şi dacă el era cu inimă rea, îi făcea ceva rău, dar a îndemnat-o să fie tainică şi i-a spus trâmbiţei Mele, a spus de la sine : “Păgânul nu se mai face creştin, dar din creştin se face păgân.” ” (6/ 19 decembrie 1976)
Liderii pucioşi se debarasează şi aici de agasantul “Crezi?” simţind că aduce cu sine o notă de infantilism şi de neseriozitate. De asemenea, alergici ca de obicei la cuvintele de origină latină, pentru care există sinonime de origină slavonă, înlocuiesc şi cuvântul “secretă” cu echivalentul său, “tainică”.

Comentarii

Postări populare