42. România – buricul pământului
(Comentariu la Noua Evanghelie de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)
Despre România se fac tot felul de afirmaţii contradictorii. Uneori, se spune despre România că nu mai are deloc credinţă sfântă. În schimb, aşa ceva s-ar găsi din belşug la alte popoare, deşi unele dintre ele sunt categoric necreştine:
1. În Germania şi în China se mai găseşte credinţă sfântă, dar în România, nu
“…Multe familii s-au distrus. Parcă a venit vijelia, parcă a venit potopul lui Noe. Dar nu a venit potopul lui Noe, şi nici potop de vijelie, ci a venit un potop din China, a venit un potop din Germania, a venit un potop din Franţa, a venit un potop din Rusia, şi toate ţările au adus câte un potop. Dar dacă te duci în Germania, acolo vezi credinţă sfântă, iar dacă te duci în China şi mergi prin bălţi şi bălării, ajungi undeva la o credinţă nestricată. În toate ţările a rămas câte o insulă nestingherită de credinţă, numai în ţara Mea nu mai e, nu mai e, tată. Mergi prin baltă şi mărăcini, nu mai e credinţă sfântă. Cei cu credinţă sfântă sunt prinşi în sicrie. Aceia mai au credinţă sfântă.” (28 noiembrie/11 decembrie 1973)
2. Cu toate acestea, România va fi un fel de “Buric al pământului”
“România Mea, Ierusalimul măririi Mele, tu vei fi gloria Mea iubito şi din tine va răsări peste popoare cântare nouă, cântare de pace peste popoare iubito şi imn de slavă veşnică. Bucură-te Ierusalime Nou, bucură-te România Mea că iată vine Domnul la tine. Lărgeşte-ţi cortul şi vezi că vin la tine fiii tăi” (12 octombrie 1990)
Aici se propovăduieşte pentru România un destin aparte, de proteguitoare a tuturor popoarelor. Străinii vor veni din toate părţile sub cortul salvării care se va afla în România.
3. Dar România este în pericol dacă va fi călcată în picioare de străini
Străinii pândesc România de la graniţe:
“…Românie, Românie, Românie, nu te lăsa Românie! Am zidit în tine un zid şi nu se termină. Românie, oare nu ştii poruncile şi minunile? Românie, Românie, cum te calcă în picioare! De ce a slăbit în putere duhovnicească această ţară? De ce tată copilaşii Mei? De ce toţi doresc să viziteze această ţară? De ce toţi doresc să se împrietenească cu această ţară? Din toate ţările au vizitat şi toate s-au înspăimântat că în România e asprime pentru rugăciune. România era cea mai curată şi frumoasă ţară… (10 februarie 1975)
4. Străinii care au intrat în România sunt necuraţi
Toţi străinii veniţi în România sunt necuraţi şi au întinat pământul sfânt şi binecuvântat, care a fost acoperit cu “scoarţă de rahat”:
“ Fiilor, pământul românesc era îmbrăcat în hăinuţă albă, dar acum e întinat, a făcut scoarţă de rahat. Păcat de acest pământ binecuvântat, că au venit la el oameni necuraţi…” (1 noiembrie 1975)
“ Dumnezeu e supărat şi tot cerul e supărat şi Maica Domnului e supărată, pentru că toată ţara românească e întinată.” (20 septembrie 1977)
Dar Dumnezeu nu doarme. El va interveni în forţă pentru curăţarea României, până va rămâne unul la o mie:
“ Şi se va împunge oaie cu oaie şi se va împunge berbec cu berbec şi se va împunge ţap cu ţap, până când nu va mai rămâne decât unul la mie. Aşa scrie în Carte. Măcelărie goală va fi în ţară. Ţara Românească o va curăţi de tot gunoiul Său şi o va face grădină binecuvântată…”(28 septembrie 1977)
În Carte (Sfânta Scriptură) nu scrie nicăieri despre România, ca despre buricul pământului, iar despre cifre exacte cum ar fi acest raport de 1:1000, nici atâta.
5. Tot ce e în România e înspăimântător
“ Tot ce e în România e ca o apă tulbure şi neagră, cu valuri înspăimântătoare. ” (20 februarie/5 martie 1990)
Despre România se fac tot felul de afirmaţii contradictorii. Uneori, se spune despre România că nu mai are deloc credinţă sfântă. În schimb, aşa ceva s-ar găsi din belşug la alte popoare, deşi unele dintre ele sunt categoric necreştine:
1. În Germania şi în China se mai găseşte credinţă sfântă, dar în România, nu
“…Multe familii s-au distrus. Parcă a venit vijelia, parcă a venit potopul lui Noe. Dar nu a venit potopul lui Noe, şi nici potop de vijelie, ci a venit un potop din China, a venit un potop din Germania, a venit un potop din Franţa, a venit un potop din Rusia, şi toate ţările au adus câte un potop. Dar dacă te duci în Germania, acolo vezi credinţă sfântă, iar dacă te duci în China şi mergi prin bălţi şi bălării, ajungi undeva la o credinţă nestricată. În toate ţările a rămas câte o insulă nestingherită de credinţă, numai în ţara Mea nu mai e, nu mai e, tată. Mergi prin baltă şi mărăcini, nu mai e credinţă sfântă. Cei cu credinţă sfântă sunt prinşi în sicrie. Aceia mai au credinţă sfântă.” (28 noiembrie/11 decembrie 1973)
2. Cu toate acestea, România va fi un fel de “Buric al pământului”
“România Mea, Ierusalimul măririi Mele, tu vei fi gloria Mea iubito şi din tine va răsări peste popoare cântare nouă, cântare de pace peste popoare iubito şi imn de slavă veşnică. Bucură-te Ierusalime Nou, bucură-te România Mea că iată vine Domnul la tine. Lărgeşte-ţi cortul şi vezi că vin la tine fiii tăi” (12 octombrie 1990)
Aici se propovăduieşte pentru România un destin aparte, de proteguitoare a tuturor popoarelor. Străinii vor veni din toate părţile sub cortul salvării care se va afla în România.
3. Dar România este în pericol dacă va fi călcată în picioare de străini
Străinii pândesc România de la graniţe:
“…Românie, Românie, Românie, nu te lăsa Românie! Am zidit în tine un zid şi nu se termină. Românie, oare nu ştii poruncile şi minunile? Românie, Românie, cum te calcă în picioare! De ce a slăbit în putere duhovnicească această ţară? De ce tată copilaşii Mei? De ce toţi doresc să viziteze această ţară? De ce toţi doresc să se împrietenească cu această ţară? Din toate ţările au vizitat şi toate s-au înspăimântat că în România e asprime pentru rugăciune. România era cea mai curată şi frumoasă ţară… (10 februarie 1975)
4. Străinii care au intrat în România sunt necuraţi
Toţi străinii veniţi în România sunt necuraţi şi au întinat pământul sfânt şi binecuvântat, care a fost acoperit cu “scoarţă de rahat”:
“ Fiilor, pământul românesc era îmbrăcat în hăinuţă albă, dar acum e întinat, a făcut scoarţă de rahat. Păcat de acest pământ binecuvântat, că au venit la el oameni necuraţi…” (1 noiembrie 1975)
“ Dumnezeu e supărat şi tot cerul e supărat şi Maica Domnului e supărată, pentru că toată ţara românească e întinată.” (20 septembrie 1977)
Dar Dumnezeu nu doarme. El va interveni în forţă pentru curăţarea României, până va rămâne unul la o mie:
“ Şi se va împunge oaie cu oaie şi se va împunge berbec cu berbec şi se va împunge ţap cu ţap, până când nu va mai rămâne decât unul la mie. Aşa scrie în Carte. Măcelărie goală va fi în ţară. Ţara Românească o va curăţi de tot gunoiul Său şi o va face grădină binecuvântată…”(28 septembrie 1977)
În Carte (Sfânta Scriptură) nu scrie nicăieri despre România, ca despre buricul pământului, iar despre cifre exacte cum ar fi acest raport de 1:1000, nici atâta.
5. Tot ce e în România e înspăimântător
“ Tot ce e în România e ca o apă tulbure şi neagră, cu valuri înspăimântătoare. ” (20 februarie/5 martie 1990)
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Coment.