125. Odiseea uneia dintre proorociile mincinoase ale pucioşilor
125. Odiseea uneia dintre proorociile mincinoase ale pucioşilor
Prin ultimii ani ai secolului trecut, liderilor pucioşi le-a venit ideea să apeleze la o absolventă de teologie din BOR (care-i simpatiza oarecum), şi care ar fi urmat să scrie o carte cu caracter apologetic, menită să scoată Noul Ierusalim din puternicul con de umbră în care tot ei îl aruncaseră, prin ieşirile lor îngâmfate şi eretice, şi prin care se despărţiseră în chip dramatic şi schismatic de BOR.
Numele tinerei absolvente de Teologie era Daniela. Pentru că ea şovăia să arunce cu pietre în BOR, aşa cum i se cerea, liderii pucioşi au fabricat peste noapte un “Cuvânt” ca venit din partea lui Dumnezeu, şi care urma s-o convingă pe Daniela că fapta ei urma să fie o bravură întru totul justificată.
Într-adevăr, iată ce i se proorocise Danielei în legătură cu tomul pe care ea urma să-l scrie: că va fi ridicată din mijlocul teologilor care ponegresc “lucrarea de Nou Ierusalim” şi se va întoarce cu cuvânt puternic împotriva lor, cuvânt de foc care “va arde minciuna” celor care-i ponegresc pe pucioşi:
“ O, fiilor mici, fiilor din urmă, fiilor sfinţi, v-am ales ca să fiţi armata Mea pe pământ, căci cu voi e tot cerul de sfinţi şi de îngeri, iar în faţă sunt Eu, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Iar acum scol pe cineva din mijlocul celor ce-şi zic că împlinesc ei Scripturile de nou Ierusalim. Ridic din mijlocul lor foc şi ard minciuna lor, căci minciuna lor este fărădelege împotriva Mea, nu este lucrare de nou Ierusalim. Eu sunt lucrarea de nou Ierusalim, şi sunt cu voi, nu cu ei, că ei sunt păcătoşi, şi scris este: «Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi». Ridic efa între pământ şi cer şi scriu cuvânt împotriva ei şi o aşez la locul ei, iar în ea se află fărădelegea a tot pământul, fărădelegea care iese la iveală. Amin, amin, amin. Aceasta vă dau să lucraţi voi, fiilor unşi, şi veţi lucra, căci foc ridic din mijlocul lor şi suflu în el, şi el se aprinde, şi cu el nimicesc fărădelegea şi adevărul minciunii ei.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
De aprins, focul nu s-a mai aprins. Daniela a tras de timp cât a putut, invocând tot soiul de cerinţe bibliografice greu de îndeplinit, şi până la urmă tot n-a scris nimic. Liderii pucioşi erau însă pe vremea aceea în culmea unui entuziasm schizofrenic şi deja vindeau pielea ursului din pădure. Ei erau convinşi că “Antichristul” degeaba şi-a făcut sălaş călduţ în sânul BOR, căci va fi demascat ca un impostor de către Daniela; iar Biserica cea vie nu este BOR, ci este BNI (adică, Biserica Noul Ierusalim, biserica sfinţilor de la Pucioasa):
“Iată câtă teamă pe antichrist, care până acum se ascundea de venirea Mea, fiindcă e fricos. Acum Mă vede pe Mine cu voi şi cu împlinirea cea de nou Ierusalim pentru cei sfinţi, şi a prins curaj să creadă, şi s-a pus, zice el, să împlinească el biserica cea vie, cea de nou Ierusalim pe pământ. Dar biserica cea vie este din sfinţi, nu din oamenii veacului acesta, care se folosesc de numele de biserică mâncând şi bând, însurându-se şi măritându-se şi desfrânându-se în fel şi chip, căci limba lor şi gândurile lor sunt împotriva Mea, şi ei dispreţuiesc privirea Mea şi a slavei Mele, care este cu voi.”“(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Liderii pucioşi sunt consideraţi drept “martori” şi “trimişi”, al căror sfat trebuie să-l împlinească toţi supuşii lor (deci, inclusiv Daniela):
“Iar voi, fiilor unşi, nu vă temeţi, căci v-am pus pe voi martorii Mei. Nu vă temeţi de ei. Este, oare, un alt dumnezeu afară de Mine? Este un alt adăpost ca Mine? Lucrarea celor mincinoşi nu slujeşte la nimic. Martorii lor nu văd nimic, nu înţeleg nimic, iar ruşinea este a lor, căci Eu, Domnul, ruşinez pe cei înţelepţi, şi înţelepciunea lor o prefac în nebunie, iar cuvântul slugilor Mele îl întăresc, şi împlinesc sfatul trimişilor Mei. Amin, amin, amin.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela trebuie “să se lepede de sine” ca să poată duce la bun sfârşit ceea ce i-au cerut liderii pucioşi: o carte apologetică, în sprijinul ereziei pucioase:
“Cel ce aude cuvântul Meu care este cu voi, să se lepede de sine, şi aşa să audă, şi aşa să împlinească tot cuvântul Meu. Creştinul adevărat este cu Mine prin lepădare de sine, şi pe acela îl pun la lucrul Meu, după puterea lui, căci Eu nu trec peste puterea lui, şi dacă trec, îi dau puterea Mea când trec, îi dau puterea Mea celui ce vrea cu Mine, celui ce crede în Mine, căci cel ce se bizuie pe puterea lui, acela zice „Nu pot“, şi de aceea nu poate, dar pot Eu în cel ce se bizuie pe Mine şi nu pe el, şi acela poate prin puterea Mea. Amin, amin, amin.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela va fi inimioara care va scăpăra amnarul care va aprinde focul în care vor arde “oamenii minciunii”, adică teologii din BOR:
“Mă las cuvânt nou peste inimioara care scapără amnarul Meu pentru ca să iasă scânteia cea pentru focul Meu, pentru jalea Mea care vine de la omul minciunii; inimioară plăpândă în care Eu, Domnul, Mă voi slăvi şi voi arde de durerea pe care Mi-a făcut-o omul mincinos. Mai întâi învălui în pacea Mea şi în puterea Mea inimioara cea nouă, căreia îi dau putere nouă pentru ca să împlinească la cuvântul Meu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela va fi o nouă Iudită, care va lucra alături (de fapt, dedesubtul) liderilor pucioşi, “cei unşi” cu toate alifiile. Ea va trebui să tragă semnalul de alarmă, precum că BOR nu-i judecă drept pe pucioşi. Trimiterea Danielei şi cartea pe care o va scrie ea vor fi chiar împlinirea acestei proorocii:
“Pace ţie! Pace ţie! Pace ţie, copilă nouă! Fac din tine cărare pentru Mine spre oameni, şi cărare pentru oameni spre Mine. Întăreşte-te în umilinţa inimii, iar sinele tău să fiu Eu, ca să pot Eu vorbi pe limba lor cu cei ce râd zădărnicindu-Mi planul Meu cel din Scripturile de nou Ierusalim. Aşează-te cu dragoste cerească alături de copiii Mei cei unşi, căci va să te trimit ca pe Iudita să te atingi de capul şarpelui, şi apoi să-l răneşti. El va ţipa apoi de ruşine şi îşi va ascunde capul rănit şi va fugi dinaintea Mea, şi Eu Îmi voi împlini Scriptura aceasta. Amin. Spune-le la vrăjmaşii Mei că ei nu Mă cunosc; spune-le că nu lucrează drept în judecata lor cea împotriva Mea, căci nu Mă cunosc. Spune-le pe numele lor, ca să le scriu în cer numele lor, spre mărturie împotriva Mea, căci cartea trimiterii tale între ei, este carte din cărţile Mele, este proorocie peste ei.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela va lucra plină de Duhul Sfânt dela Pucioasa, şi nu mâna ei va scrie, ci mâna Domnului va scrie prin mâna ei. Scrierea Danielei este aşteptată de către toţi sfinţii şi ea îi va ruşina pe înţelepţii din BOR:
“Duhul Meu Cel Sfânt suflă peste tine, iar tu eşti mâna care-Mi scrie dreptatea Mea. Voiesc să-ţi dau mărire împotriva celor ce s-au sculat împotriva ta, fiindcă diavolul cel de peste tot Îmi pipăie toate planurile Mele şi scoate limba lui la cei cu care Eu Mă sprijin între cer şi pământ. Fac din tine aşternutul picioarelor Mele pentru o clipă; pentru o clipă mică, fiindcă Eu sunt Dumnezeu mare şi Mi-e milă de om, căci omul este mic. O clipă tu vei lucra prin Duhul Meu Cel Sfânt o lucrare aşteptată de toţi sfinţii din cer şi de pe pământ. Această lucrare va ruşina pe cei înţelepţi, pe cei ce s-au aşezat ca nişte dumnezei pentru calea oamenilor, pe cei ce s-au pus mai mari ca Mine peste sufletele multora care caută pe Dumnezeu, şi omul cel plin de dor nu mai dă de Mine, şi dă de ei.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Apoi, Daniela este îndrumată concret asupra stilului în care va scrie şi asupra firului pe care trebuie să-l urmărească:
“Vom lucra cu umilinţă şi cu durere în cuvânt, căci toţi cei care grăiesc pe pământ au duhul mândriei lor în grăirea lor, şi aceştia iau de la oameni, nu iau de la Mine, fiindcă ei lucrează în voia oamenilor. Voi arăta firul Meu cel de la apostolii Mei, cel de la începutul bisericii Mele, şi îl vom lega cu capătul cel de azi, ca să stea în faţa celor de la început, şi să dea seamă cei de azi pentru cele de azi, şi să se pocăiască dacă vor voi şi dacă vor putea să voiască. Dar acest lucru este urâciune înaintea Mea, căci desfrânarea lor Mi-a făcut mare ruşine în cer şi pe pământ.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela este apoi măgulită cu promisiunea că va fi ridicată dintre hulitorii din BOR, unde fusese strecurată cu premeditare de către Dumnezeul Pucioasei, ca să aibă acum ce scoate. Nu e uitat de la măguleală nici Ninel(Ioan), soţul Danielei, care se dovedise deja un fervent admirator şi culant cumpărător al icoanelor pictate în atelierele pucioşilor, căci prin cumpărăturile lui de mii de euro L-a ajutat pe Domnul cu iubire, când era El la ananghie :
“ Te ridic din mijlocul lor, că de aceea te-am strecurat între ei, ca să te pot ridica azi, şi să-Mi plâng durerea Mea cea de şapte mii de ani, că tu eşti o inimioară blândă şi bună şi credincioasă lucrului Meu din zilele acestea, iar cel curat la inimă, acela Mă vede în mijlocul unşilor Mei lucrând şi cuvântând cuvântul dreptăţii şi al mântuirii. Ai lângă tine ajutorul Meu, ai pe copilul care Mă ajută pe Mine cu iubire. El te va ajuta, căci te voieşte lucrând, şi va lua şi el din slava Mea care va ieşi de la lucrarea ta pentru Mine. “(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela este apoi şi ea măgulită cu cuvinte sforăitoare: “armă de apărare” a BNI (Bisericii Noul Ierusalim), ostaş viteaz în Armata Domnului ( să nu se confunde cumva cu Oastea Domnului, care e altă mâncare de peşte). Şi pentru că Daniela tocmai îşi amânase examenul de licenţă după cei 4 ani de Teologie, “Domnul Pucioasei” îi promite că îi va echivala cartea pe care o va scrie cu examenul de licenţă, deci nu va mai trebui să-l susţină pe cel de la Facultate:
“Am venit nu demult şi te-am pregătit prin unşii Mei şi te-am întărit ca să poţi prin puterea Mea. Tu te-ai plecat şi ai zis să fii a Mea după voia Mea, şi acum te cer, şi voi fi cu tine ca să lucrezi o clipă pentru Mine. Fac din tine armă de apărare a bisericii Mele, viteaz destoinic în armata Mea, căci tu ai învăţat arma. Acesta este examenul tău pentru arma pe care ai învăţat-o din cărţile bisericii, iar premiul ţi-l voi da Eu şi nu omul, că te voi curăţa de toate păcatele pe care le-ai făcut ca un om, şi îţi voi da mântuirea cea de la Mine. Ascultarea ta de cuvântul împlinirii Mele în om să n-o calci, că te fac datoare Mie, fiindcă îţi dau arvuna Duhului Meu Cel Sfânt, şi cu ea vei grăi împotriva omului care a îmbrăcat haina lui antichrist pe sub haina de slujitor al bisericii.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Danielei i se prezintă apoi modelul “eşuat” al arhiereului Irineu, care n-a avut putere ca să stea cu pucioşii până la capăt, aşa cum promisese, că va accepta până şi caterisirea pentru asta. Asta ca nu cumva să-i vină ideea să “eşueze” şi ea cum a făcut “laşul” de Irineu, cel “plin de iubire de sine”(lucru care s-a şi întâmplat, dar “Domnul Pucioasei” nu avea atâta forţă de pătrundere în viitor ca să anticipeze aşa ceva):
“Mi-e milă de gloatele cele fără de cunoştinţă, şi nu are cine se ridica pentru neamul omenesc ca să-l scol spre mântuire, că arhiereul Meu de la care am aşteptat lucrare vie după ce i-am dat să aibă, a căzut din cer, că a fost fricos şi că s-a ruşinat cu Mine şi cu unşii Mei cei mai mici. Mă zbat să-l scol şi pe el, că e curat, dar e neputincios, că a vrut să poată prin el, nu prin Mine. El vede minciuna lui antichrist şi plânge cu inima, dar e laş şi are iubire de sine, şi de aceea a dat să Mă părăsească şi să nu Mă mai cunoască prin cuvântul Meu cel nou, şi să se ascundă apoi. Dar vreau să-l scot curat, să-l scot de sub vina aceasta şi să-l măresc, pentru numele Meu şi numai pentru numele Meu, care stă mare peste grădina cuvântului Meu şi care se face mare din grădina Mea din România. Atât mai am viu în România; cu atâta nădejde am mai rămas pentru învierea cea din morţi a bisericii.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Danielei i se porunceşte şi i se prooroceşte să se ridice la luptă şi să-l omoare pe antichristul ascuns în BOR, dar nu singură, de capul ei, ci “unită cu cei din grădină” (adică cu liderii pucioşi, care-i vor dirija îndeaproape scrierea, ca să o ajute ca scrierea să iasă aşa cum vor ei):
“Ridică-te, căci Eu sunt Cel ce Mă ridic în tine ca să spun: «Înviaţi, voi, oase uscate!». Amin, amin, amin. Pregăteşte-te cu iubire, şi cu puterea Mea te îmbracă şi stai unită cu cei din grădină ca să te ajute ei să împlineşti porunca Mea. Ei te vor binecuvânta din partea Mea şi te vor ajuta să poţi şi să fii arma Mea pentru moartea minciunii lui antichrist.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela nu va fi singură, ci toţi şfinţii se vor scula şi-i vor şopti la ureche ce să scrie. Îndeosebi şfântul prooroc Daniel, cel care-i poartă numele, o va ajuta cel mai mult:
“Se vor scula sfinţii şi îţi vor da lucrarea lor cea din mijlocul bisericii, că pentru totdeauna au dat-o. Se va scula proorocul Daniel şi te va ajuta din cer şi mulţi vor cerceta cu amănuntul cartea pe care o scriu cu tine şi multă înţelepciune voi coborî prin ea pentru cei ce aşteaptă scăparea din robia lui antichrist.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Dar cel mai preţios sprijin va fi tot “Cuvântul” care va coborî din cer prin liderii pucioşi, care o vor îndruma pe Daniela ce şi cum. Apoi Daniela va trebui să meargă pe firul care e întreg, dar e rupt undeva şi e înnodată ruptura lui. În echilibristica ei, în mersul ei pe sârma care e întreagă dar e ruptă pe undeva, nu se ştie unde şi de cine, Daniela trebuie să evite alte fire care ies şi se duc şi n-au putere ca să se ducă acolo unde se duc:
“Cuvântul Meu cel din cer te va însoţi în toată vremea lucrului Meu cu tine şi vom lucra cu cerul alături. Mergi pe fir, căci firul este întreg de la capăt la capăt, şi caută să vezi cine a rupt firul şi unde este nodul pe care Eu l-am înnodat mereu la ruptură, l-am înnodat tainic, ca să-i am pe cei de azi şi să lucrez lucrarea cea de la capătul firului, lucrarea cea de nou Ierusalim peste pământ, iar firele lăturalnice sunt alte fire şi n-au putere să ajungă la început şi la sfârşit.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
În scrierea ei, Daniela va trebui să-i mustre pe toţi cei care s-au împotrivit în vreun fel Noului Ierusalim dela Pucioasa şi să-i facă atenţi la păcatul Bisericii (BOR, desigur, căci BNI este fără de păcat), fiind în păcat, BOR nu mai există!:
“Grăieşte pentru toţi cei care au lovit în gol cu cuvântul lor, căci cine nu ştie ce este lucrare de nou Ierusalim se luptă în gol şi nu câştigă decât apăsare peste conştiinţa lor bolnavă. Spune despre păcatul bisericii. Spune că unde este păcat nu este biserică; şi fă-te asemenea lor, ca să-i trezeşti pentru adevărul Meu, pentru pocăinţă să-i îndemni, căci războiul acesta este biruinţă mare pentru cei sfinţi care aşteaptă slava Mea cea din urmă, slava Mea care va încununa biserica sfinţilor.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Scopul ascuns este căderea BOR, căci căderea bisericii este asimilată cu victoria asupra lui Antichrist, care s-a ascuns în biserică. Este deci o variantă ecleziastică a proverbului “a aruncat şi copilul odată cu zoaiele din scăldătoare”:
“Căderea bisericii înseamnă moartea lui antichrist şi învierea morţilor şi a drepţilor, iar tu să scoţi lumină din lumină, ca s-o pun Eu în sfeşnic şi să se vadă bine calea Mea cea astupată de oameni şi destupată de Mine, capul bisericii, Domnul bisericii, Arhiereul bisericii Mele, căci cei ce şi-au zis că fac bine bisericii au dărâmat-o de la locul ei, fiindcă ea stă pe sfinţi, pe temelie de sfinţi care strigă de sub ea: «Până când?».
Biserică a Mea nu înseamnă păcătoşi laolaltă mâncând şi bând, ci înseamnă drepţi şi sfinţi laolaltă trăind viaţa Mea cea sfântă, şi aşa mâncând din cina Mea cea tainică.
Cei ce s-au ridicat cu cuvânt de hulă sau de rătăcire împotriva bisericii Mele de nou Ierusalim n-au făcut bine nimănui, ci au pus capac dreptăţii Mele şi luminii Mele, care n-a pătruns până la aceştia, căci ceaţa vremii e groasă, şi cu anevoie mai vede cineva pe Dumnezeu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Cartea va avea denumirea “Semnul Atenţiei”:
“Voi fi cu tine şi vom aşeza pe pământ semnul atenţiei, şi mulţi se vor opri lângă el şi vor vedea până la cer, şi vor vedea durerea Mea şi vor căuta adevărul cel acoperit de om.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Cartea care va fi scrisă de Daniela la îndemn dumnezeiesco-pucioşesc va fi totodată lucrarea ei de licenţă la şcoala teologică a “bisericii din lume”, iar numele ei de scriitoare va fi mare în cer şi pe pământ:
“Scoală-te şi scrie! Amin, amin, amin. Aceasta este cartea ta de titlu de la Dumnezeu după ce ai învăţat în şcoala bisericii de azi. Ferice ţie pentru numele tău cel de după şcoala aceasta, căci toţi cei ce şi-au luat nume mare prin şcoala bisericii au prins învăţătură să-Mi dărâme biserica Mea cea de la Mine şi de la urmaşii Mei cei sfinţi lăsată.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Bineînţeles că lucrarea Danielei nu va putea începe fără ungere de la unşii pucioşi. După aceea, daniela va putea scrie repede şi cu mult spor:
“Vino şi ia ungerea Mea pe care o cobor pentru tine prin unşii Mei ca să scrii. Scoală-te şi scrie! Amin. Scrie repede, că vremea este aproape. Eu vin curând, şi trebuie să fiu curat întru venirea Mea, trebuie să Mă spăl de păcatul omului, şi să ştie omul că fac aceasta.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Se pare că Daniela încă mai ezită, aşa că o chemare în plus la sculare, deşi se repetă, nu strică:
“Scoală-te şi scrie! Amin, amin, amin. Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Întreită binecuvântare pun peste tine, şi vei lucra minunat lucrarea Mea cu tine, căci Eu îţi dau de la Mine.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Dacă chemarea nu e de ajuns, poate că o poruncă va fi mai de efect. De asemenea, toate puterile cele potrivnice sunt puse la respect, deci nici o oprelişte nu mai stă în calea Danielei. Şi atunci, de ce n-a fost ea în stare să scrie nici un rând, lăsând de ruşine ditamai proorocia?:
“Ţie îţi poruncesc: scrie! Amin. Orice putere potrivnică să cadă şi să se tragă în lături la porunca Mea cea pentru moartea lui antichrist şi pentru învierea morţilor. Amin. Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi sunt Cel ce sunt. Amin, amin, amin. “(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Liderii pucioşi, alintaţi cu cuvintele “fiii cei unşi în grădină” (ca să nu se înţeleagă că ar fi unşi pe altundeva) sunt chemaţi să ia din mâna Danielei cartea pe care ea n-a scris-o niciodată şi s-o trimită pecetluită la toate bisericile, de pe tot pământul. Poate că n-au reuşit ei să o trimită chiar la toate, pentru că până acum nici o biserică n-a primit vreun exemplar, iar pământul e cam mare, e cam greu de străbătut în întregime cu piciorul:
“Fiilor unşi în grădină, luaţi în mâini ungerea Mea cea pentru inimioara care va lucra prin lucrarea Mea cu voi şi va da semnalul minciunii lui antichrist, care a înşelat toată lumea. Luaţi apoi din mâna ei cartea şi daţi-Mi-o Mie s-o pecetluiesc prin mâna voastră şi s-o trimit bisericilor şi peste tot pământul. Şi se va vedea biserica Mea cea cu voi, căci v-am răscumpărat dintre oameni ca să fiţi Mie biserică sfântă întru venirea Mea.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Cartea este denumită într-un final “lucrul cel pentru nimicirea proorocului mincinos”. Întrucât cartea Danielei n-a mai ieşit vreodată la lumină (şi nici şanse pentru viitor nu se prea întrevăd), înseamnă că tocmai asta era aluzia la proorocul mincinos: o proorocie mincinoasă:
“ Iată, am adus la voi lucrul cel pentru nimicirea proorocului mincinos, care s-a aşezat în loc părut sfânt, ca slujitor al Meu, dar el este antichrist, iar Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, şi sunt Cel ce sunt, şi sunt Cuvântul Care suflă şi nimiceşte pe antichrist, omul fărădelegii, care s-a aşezat în loc numit sfânt drept Dumnezeu.
Sculaţi-vă şi fiţi slava Mea, că vă voiesc cu mare dor, şi voi spune la tot pământul că voi sunteţi nădejdea Mea întru venirea Mea. Amin, amin, amin.
14-10-1998 ” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
……………………..
Estera
19 iulie 2009
……………………..
Prin ultimii ani ai secolului trecut, liderilor pucioşi le-a venit ideea să apeleze la o absolventă de teologie din BOR (care-i simpatiza oarecum), şi care ar fi urmat să scrie o carte cu caracter apologetic, menită să scoată Noul Ierusalim din puternicul con de umbră în care tot ei îl aruncaseră, prin ieşirile lor îngâmfate şi eretice, şi prin care se despărţiseră în chip dramatic şi schismatic de BOR.
Numele tinerei absolvente de Teologie era Daniela. Pentru că ea şovăia să arunce cu pietre în BOR, aşa cum i se cerea, liderii pucioşi au fabricat peste noapte un “Cuvânt” ca venit din partea lui Dumnezeu, şi care urma s-o convingă pe Daniela că fapta ei urma să fie o bravură întru totul justificată.
Într-adevăr, iată ce i se proorocise Danielei în legătură cu tomul pe care ea urma să-l scrie: că va fi ridicată din mijlocul teologilor care ponegresc “lucrarea de Nou Ierusalim” şi se va întoarce cu cuvânt puternic împotriva lor, cuvânt de foc care “va arde minciuna” celor care-i ponegresc pe pucioşi:
“ O, fiilor mici, fiilor din urmă, fiilor sfinţi, v-am ales ca să fiţi armata Mea pe pământ, căci cu voi e tot cerul de sfinţi şi de îngeri, iar în faţă sunt Eu, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Iar acum scol pe cineva din mijlocul celor ce-şi zic că împlinesc ei Scripturile de nou Ierusalim. Ridic din mijlocul lor foc şi ard minciuna lor, căci minciuna lor este fărădelege împotriva Mea, nu este lucrare de nou Ierusalim. Eu sunt lucrarea de nou Ierusalim, şi sunt cu voi, nu cu ei, că ei sunt păcătoşi, şi scris este: «Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi». Ridic efa între pământ şi cer şi scriu cuvânt împotriva ei şi o aşez la locul ei, iar în ea se află fărădelegea a tot pământul, fărădelegea care iese la iveală. Amin, amin, amin. Aceasta vă dau să lucraţi voi, fiilor unşi, şi veţi lucra, căci foc ridic din mijlocul lor şi suflu în el, şi el se aprinde, şi cu el nimicesc fărădelegea şi adevărul minciunii ei.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
De aprins, focul nu s-a mai aprins. Daniela a tras de timp cât a putut, invocând tot soiul de cerinţe bibliografice greu de îndeplinit, şi până la urmă tot n-a scris nimic. Liderii pucioşi erau însă pe vremea aceea în culmea unui entuziasm schizofrenic şi deja vindeau pielea ursului din pădure. Ei erau convinşi că “Antichristul” degeaba şi-a făcut sălaş călduţ în sânul BOR, căci va fi demascat ca un impostor de către Daniela; iar Biserica cea vie nu este BOR, ci este BNI (adică, Biserica Noul Ierusalim, biserica sfinţilor de la Pucioasa):
“Iată câtă teamă pe antichrist, care până acum se ascundea de venirea Mea, fiindcă e fricos. Acum Mă vede pe Mine cu voi şi cu împlinirea cea de nou Ierusalim pentru cei sfinţi, şi a prins curaj să creadă, şi s-a pus, zice el, să împlinească el biserica cea vie, cea de nou Ierusalim pe pământ. Dar biserica cea vie este din sfinţi, nu din oamenii veacului acesta, care se folosesc de numele de biserică mâncând şi bând, însurându-se şi măritându-se şi desfrânându-se în fel şi chip, căci limba lor şi gândurile lor sunt împotriva Mea, şi ei dispreţuiesc privirea Mea şi a slavei Mele, care este cu voi.”“(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Liderii pucioşi sunt consideraţi drept “martori” şi “trimişi”, al căror sfat trebuie să-l împlinească toţi supuşii lor (deci, inclusiv Daniela):
“Iar voi, fiilor unşi, nu vă temeţi, căci v-am pus pe voi martorii Mei. Nu vă temeţi de ei. Este, oare, un alt dumnezeu afară de Mine? Este un alt adăpost ca Mine? Lucrarea celor mincinoşi nu slujeşte la nimic. Martorii lor nu văd nimic, nu înţeleg nimic, iar ruşinea este a lor, căci Eu, Domnul, ruşinez pe cei înţelepţi, şi înţelepciunea lor o prefac în nebunie, iar cuvântul slugilor Mele îl întăresc, şi împlinesc sfatul trimişilor Mei. Amin, amin, amin.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela trebuie “să se lepede de sine” ca să poată duce la bun sfârşit ceea ce i-au cerut liderii pucioşi: o carte apologetică, în sprijinul ereziei pucioase:
“Cel ce aude cuvântul Meu care este cu voi, să se lepede de sine, şi aşa să audă, şi aşa să împlinească tot cuvântul Meu. Creştinul adevărat este cu Mine prin lepădare de sine, şi pe acela îl pun la lucrul Meu, după puterea lui, căci Eu nu trec peste puterea lui, şi dacă trec, îi dau puterea Mea când trec, îi dau puterea Mea celui ce vrea cu Mine, celui ce crede în Mine, căci cel ce se bizuie pe puterea lui, acela zice „Nu pot“, şi de aceea nu poate, dar pot Eu în cel ce se bizuie pe Mine şi nu pe el, şi acela poate prin puterea Mea. Amin, amin, amin.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela va fi inimioara care va scăpăra amnarul care va aprinde focul în care vor arde “oamenii minciunii”, adică teologii din BOR:
“Mă las cuvânt nou peste inimioara care scapără amnarul Meu pentru ca să iasă scânteia cea pentru focul Meu, pentru jalea Mea care vine de la omul minciunii; inimioară plăpândă în care Eu, Domnul, Mă voi slăvi şi voi arde de durerea pe care Mi-a făcut-o omul mincinos. Mai întâi învălui în pacea Mea şi în puterea Mea inimioara cea nouă, căreia îi dau putere nouă pentru ca să împlinească la cuvântul Meu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela va fi o nouă Iudită, care va lucra alături (de fapt, dedesubtul) liderilor pucioşi, “cei unşi” cu toate alifiile. Ea va trebui să tragă semnalul de alarmă, precum că BOR nu-i judecă drept pe pucioşi. Trimiterea Danielei şi cartea pe care o va scrie ea vor fi chiar împlinirea acestei proorocii:
“Pace ţie! Pace ţie! Pace ţie, copilă nouă! Fac din tine cărare pentru Mine spre oameni, şi cărare pentru oameni spre Mine. Întăreşte-te în umilinţa inimii, iar sinele tău să fiu Eu, ca să pot Eu vorbi pe limba lor cu cei ce râd zădărnicindu-Mi planul Meu cel din Scripturile de nou Ierusalim. Aşează-te cu dragoste cerească alături de copiii Mei cei unşi, căci va să te trimit ca pe Iudita să te atingi de capul şarpelui, şi apoi să-l răneşti. El va ţipa apoi de ruşine şi îşi va ascunde capul rănit şi va fugi dinaintea Mea, şi Eu Îmi voi împlini Scriptura aceasta. Amin. Spune-le la vrăjmaşii Mei că ei nu Mă cunosc; spune-le că nu lucrează drept în judecata lor cea împotriva Mea, căci nu Mă cunosc. Spune-le pe numele lor, ca să le scriu în cer numele lor, spre mărturie împotriva Mea, căci cartea trimiterii tale între ei, este carte din cărţile Mele, este proorocie peste ei.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela va lucra plină de Duhul Sfânt dela Pucioasa, şi nu mâna ei va scrie, ci mâna Domnului va scrie prin mâna ei. Scrierea Danielei este aşteptată de către toţi sfinţii şi ea îi va ruşina pe înţelepţii din BOR:
“Duhul Meu Cel Sfânt suflă peste tine, iar tu eşti mâna care-Mi scrie dreptatea Mea. Voiesc să-ţi dau mărire împotriva celor ce s-au sculat împotriva ta, fiindcă diavolul cel de peste tot Îmi pipăie toate planurile Mele şi scoate limba lui la cei cu care Eu Mă sprijin între cer şi pământ. Fac din tine aşternutul picioarelor Mele pentru o clipă; pentru o clipă mică, fiindcă Eu sunt Dumnezeu mare şi Mi-e milă de om, căci omul este mic. O clipă tu vei lucra prin Duhul Meu Cel Sfânt o lucrare aşteptată de toţi sfinţii din cer şi de pe pământ. Această lucrare va ruşina pe cei înţelepţi, pe cei ce s-au aşezat ca nişte dumnezei pentru calea oamenilor, pe cei ce s-au pus mai mari ca Mine peste sufletele multora care caută pe Dumnezeu, şi omul cel plin de dor nu mai dă de Mine, şi dă de ei.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Apoi, Daniela este îndrumată concret asupra stilului în care va scrie şi asupra firului pe care trebuie să-l urmărească:
“Vom lucra cu umilinţă şi cu durere în cuvânt, căci toţi cei care grăiesc pe pământ au duhul mândriei lor în grăirea lor, şi aceştia iau de la oameni, nu iau de la Mine, fiindcă ei lucrează în voia oamenilor. Voi arăta firul Meu cel de la apostolii Mei, cel de la începutul bisericii Mele, şi îl vom lega cu capătul cel de azi, ca să stea în faţa celor de la început, şi să dea seamă cei de azi pentru cele de azi, şi să se pocăiască dacă vor voi şi dacă vor putea să voiască. Dar acest lucru este urâciune înaintea Mea, căci desfrânarea lor Mi-a făcut mare ruşine în cer şi pe pământ.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela este apoi măgulită cu promisiunea că va fi ridicată dintre hulitorii din BOR, unde fusese strecurată cu premeditare de către Dumnezeul Pucioasei, ca să aibă acum ce scoate. Nu e uitat de la măguleală nici Ninel(Ioan), soţul Danielei, care se dovedise deja un fervent admirator şi culant cumpărător al icoanelor pictate în atelierele pucioşilor, căci prin cumpărăturile lui de mii de euro L-a ajutat pe Domnul cu iubire, când era El la ananghie :
“ Te ridic din mijlocul lor, că de aceea te-am strecurat între ei, ca să te pot ridica azi, şi să-Mi plâng durerea Mea cea de şapte mii de ani, că tu eşti o inimioară blândă şi bună şi credincioasă lucrului Meu din zilele acestea, iar cel curat la inimă, acela Mă vede în mijlocul unşilor Mei lucrând şi cuvântând cuvântul dreptăţii şi al mântuirii. Ai lângă tine ajutorul Meu, ai pe copilul care Mă ajută pe Mine cu iubire. El te va ajuta, căci te voieşte lucrând, şi va lua şi el din slava Mea care va ieşi de la lucrarea ta pentru Mine. “(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela este apoi şi ea măgulită cu cuvinte sforăitoare: “armă de apărare” a BNI (Bisericii Noul Ierusalim), ostaş viteaz în Armata Domnului ( să nu se confunde cumva cu Oastea Domnului, care e altă mâncare de peşte). Şi pentru că Daniela tocmai îşi amânase examenul de licenţă după cei 4 ani de Teologie, “Domnul Pucioasei” îi promite că îi va echivala cartea pe care o va scrie cu examenul de licenţă, deci nu va mai trebui să-l susţină pe cel de la Facultate:
“Am venit nu demult şi te-am pregătit prin unşii Mei şi te-am întărit ca să poţi prin puterea Mea. Tu te-ai plecat şi ai zis să fii a Mea după voia Mea, şi acum te cer, şi voi fi cu tine ca să lucrezi o clipă pentru Mine. Fac din tine armă de apărare a bisericii Mele, viteaz destoinic în armata Mea, căci tu ai învăţat arma. Acesta este examenul tău pentru arma pe care ai învăţat-o din cărţile bisericii, iar premiul ţi-l voi da Eu şi nu omul, că te voi curăţa de toate păcatele pe care le-ai făcut ca un om, şi îţi voi da mântuirea cea de la Mine. Ascultarea ta de cuvântul împlinirii Mele în om să n-o calci, că te fac datoare Mie, fiindcă îţi dau arvuna Duhului Meu Cel Sfânt, şi cu ea vei grăi împotriva omului care a îmbrăcat haina lui antichrist pe sub haina de slujitor al bisericii.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Danielei i se prezintă apoi modelul “eşuat” al arhiereului Irineu, care n-a avut putere ca să stea cu pucioşii până la capăt, aşa cum promisese, că va accepta până şi caterisirea pentru asta. Asta ca nu cumva să-i vină ideea să “eşueze” şi ea cum a făcut “laşul” de Irineu, cel “plin de iubire de sine”(lucru care s-a şi întâmplat, dar “Domnul Pucioasei” nu avea atâta forţă de pătrundere în viitor ca să anticipeze aşa ceva):
“Mi-e milă de gloatele cele fără de cunoştinţă, şi nu are cine se ridica pentru neamul omenesc ca să-l scol spre mântuire, că arhiereul Meu de la care am aşteptat lucrare vie după ce i-am dat să aibă, a căzut din cer, că a fost fricos şi că s-a ruşinat cu Mine şi cu unşii Mei cei mai mici. Mă zbat să-l scol şi pe el, că e curat, dar e neputincios, că a vrut să poată prin el, nu prin Mine. El vede minciuna lui antichrist şi plânge cu inima, dar e laş şi are iubire de sine, şi de aceea a dat să Mă părăsească şi să nu Mă mai cunoască prin cuvântul Meu cel nou, şi să se ascundă apoi. Dar vreau să-l scot curat, să-l scot de sub vina aceasta şi să-l măresc, pentru numele Meu şi numai pentru numele Meu, care stă mare peste grădina cuvântului Meu şi care se face mare din grădina Mea din România. Atât mai am viu în România; cu atâta nădejde am mai rămas pentru învierea cea din morţi a bisericii.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Danielei i se porunceşte şi i se prooroceşte să se ridice la luptă şi să-l omoare pe antichristul ascuns în BOR, dar nu singură, de capul ei, ci “unită cu cei din grădină” (adică cu liderii pucioşi, care-i vor dirija îndeaproape scrierea, ca să o ajute ca scrierea să iasă aşa cum vor ei):
“Ridică-te, căci Eu sunt Cel ce Mă ridic în tine ca să spun: «Înviaţi, voi, oase uscate!». Amin, amin, amin. Pregăteşte-te cu iubire, şi cu puterea Mea te îmbracă şi stai unită cu cei din grădină ca să te ajute ei să împlineşti porunca Mea. Ei te vor binecuvânta din partea Mea şi te vor ajuta să poţi şi să fii arma Mea pentru moartea minciunii lui antichrist.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Daniela nu va fi singură, ci toţi şfinţii se vor scula şi-i vor şopti la ureche ce să scrie. Îndeosebi şfântul prooroc Daniel, cel care-i poartă numele, o va ajuta cel mai mult:
“Se vor scula sfinţii şi îţi vor da lucrarea lor cea din mijlocul bisericii, că pentru totdeauna au dat-o. Se va scula proorocul Daniel şi te va ajuta din cer şi mulţi vor cerceta cu amănuntul cartea pe care o scriu cu tine şi multă înţelepciune voi coborî prin ea pentru cei ce aşteaptă scăparea din robia lui antichrist.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Dar cel mai preţios sprijin va fi tot “Cuvântul” care va coborî din cer prin liderii pucioşi, care o vor îndruma pe Daniela ce şi cum. Apoi Daniela va trebui să meargă pe firul care e întreg, dar e rupt undeva şi e înnodată ruptura lui. În echilibristica ei, în mersul ei pe sârma care e întreagă dar e ruptă pe undeva, nu se ştie unde şi de cine, Daniela trebuie să evite alte fire care ies şi se duc şi n-au putere ca să se ducă acolo unde se duc:
“Cuvântul Meu cel din cer te va însoţi în toată vremea lucrului Meu cu tine şi vom lucra cu cerul alături. Mergi pe fir, căci firul este întreg de la capăt la capăt, şi caută să vezi cine a rupt firul şi unde este nodul pe care Eu l-am înnodat mereu la ruptură, l-am înnodat tainic, ca să-i am pe cei de azi şi să lucrez lucrarea cea de la capătul firului, lucrarea cea de nou Ierusalim peste pământ, iar firele lăturalnice sunt alte fire şi n-au putere să ajungă la început şi la sfârşit.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
În scrierea ei, Daniela va trebui să-i mustre pe toţi cei care s-au împotrivit în vreun fel Noului Ierusalim dela Pucioasa şi să-i facă atenţi la păcatul Bisericii (BOR, desigur, căci BNI este fără de păcat), fiind în păcat, BOR nu mai există!:
“Grăieşte pentru toţi cei care au lovit în gol cu cuvântul lor, căci cine nu ştie ce este lucrare de nou Ierusalim se luptă în gol şi nu câştigă decât apăsare peste conştiinţa lor bolnavă. Spune despre păcatul bisericii. Spune că unde este păcat nu este biserică; şi fă-te asemenea lor, ca să-i trezeşti pentru adevărul Meu, pentru pocăinţă să-i îndemni, căci războiul acesta este biruinţă mare pentru cei sfinţi care aşteaptă slava Mea cea din urmă, slava Mea care va încununa biserica sfinţilor.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Scopul ascuns este căderea BOR, căci căderea bisericii este asimilată cu victoria asupra lui Antichrist, care s-a ascuns în biserică. Este deci o variantă ecleziastică a proverbului “a aruncat şi copilul odată cu zoaiele din scăldătoare”:
“Căderea bisericii înseamnă moartea lui antichrist şi învierea morţilor şi a drepţilor, iar tu să scoţi lumină din lumină, ca s-o pun Eu în sfeşnic şi să se vadă bine calea Mea cea astupată de oameni şi destupată de Mine, capul bisericii, Domnul bisericii, Arhiereul bisericii Mele, căci cei ce şi-au zis că fac bine bisericii au dărâmat-o de la locul ei, fiindcă ea stă pe sfinţi, pe temelie de sfinţi care strigă de sub ea: «Până când?».
Biserică a Mea nu înseamnă păcătoşi laolaltă mâncând şi bând, ci înseamnă drepţi şi sfinţi laolaltă trăind viaţa Mea cea sfântă, şi aşa mâncând din cina Mea cea tainică.
Cei ce s-au ridicat cu cuvânt de hulă sau de rătăcire împotriva bisericii Mele de nou Ierusalim n-au făcut bine nimănui, ci au pus capac dreptăţii Mele şi luminii Mele, care n-a pătruns până la aceştia, căci ceaţa vremii e groasă, şi cu anevoie mai vede cineva pe Dumnezeu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Cartea va avea denumirea “Semnul Atenţiei”:
“Voi fi cu tine şi vom aşeza pe pământ semnul atenţiei, şi mulţi se vor opri lângă el şi vor vedea până la cer, şi vor vedea durerea Mea şi vor căuta adevărul cel acoperit de om.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Cartea care va fi scrisă de Daniela la îndemn dumnezeiesco-pucioşesc va fi totodată lucrarea ei de licenţă la şcoala teologică a “bisericii din lume”, iar numele ei de scriitoare va fi mare în cer şi pe pământ:
“Scoală-te şi scrie! Amin, amin, amin. Aceasta este cartea ta de titlu de la Dumnezeu după ce ai învăţat în şcoala bisericii de azi. Ferice ţie pentru numele tău cel de după şcoala aceasta, căci toţi cei ce şi-au luat nume mare prin şcoala bisericii au prins învăţătură să-Mi dărâme biserica Mea cea de la Mine şi de la urmaşii Mei cei sfinţi lăsată.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Bineînţeles că lucrarea Danielei nu va putea începe fără ungere de la unşii pucioşi. După aceea, daniela va putea scrie repede şi cu mult spor:
“Vino şi ia ungerea Mea pe care o cobor pentru tine prin unşii Mei ca să scrii. Scoală-te şi scrie! Amin. Scrie repede, că vremea este aproape. Eu vin curând, şi trebuie să fiu curat întru venirea Mea, trebuie să Mă spăl de păcatul omului, şi să ştie omul că fac aceasta.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Se pare că Daniela încă mai ezită, aşa că o chemare în plus la sculare, deşi se repetă, nu strică:
“Scoală-te şi scrie! Amin, amin, amin. Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Întreită binecuvântare pun peste tine, şi vei lucra minunat lucrarea Mea cu tine, căci Eu îţi dau de la Mine.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Dacă chemarea nu e de ajuns, poate că o poruncă va fi mai de efect. De asemenea, toate puterile cele potrivnice sunt puse la respect, deci nici o oprelişte nu mai stă în calea Danielei. Şi atunci, de ce n-a fost ea în stare să scrie nici un rând, lăsând de ruşine ditamai proorocia?:
“Ţie îţi poruncesc: scrie! Amin. Orice putere potrivnică să cadă şi să se tragă în lături la porunca Mea cea pentru moartea lui antichrist şi pentru învierea morţilor. Amin. Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi sunt Cel ce sunt. Amin, amin, amin. “(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Liderii pucioşi, alintaţi cu cuvintele “fiii cei unşi în grădină” (ca să nu se înţeleagă că ar fi unşi pe altundeva) sunt chemaţi să ia din mâna Danielei cartea pe care ea n-a scris-o niciodată şi s-o trimită pecetluită la toate bisericile, de pe tot pământul. Poate că n-au reuşit ei să o trimită chiar la toate, pentru că până acum nici o biserică n-a primit vreun exemplar, iar pământul e cam mare, e cam greu de străbătut în întregime cu piciorul:
“Fiilor unşi în grădină, luaţi în mâini ungerea Mea cea pentru inimioara care va lucra prin lucrarea Mea cu voi şi va da semnalul minciunii lui antichrist, care a înşelat toată lumea. Luaţi apoi din mâna ei cartea şi daţi-Mi-o Mie s-o pecetluiesc prin mâna voastră şi s-o trimit bisericilor şi peste tot pământul. Şi se va vedea biserica Mea cea cu voi, căci v-am răscumpărat dintre oameni ca să fiţi Mie biserică sfântă întru venirea Mea.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
Cartea este denumită într-un final “lucrul cel pentru nimicirea proorocului mincinos”. Întrucât cartea Danielei n-a mai ieşit vreodată la lumină (şi nici şanse pentru viitor nu se prea întrevăd), înseamnă că tocmai asta era aluzia la proorocul mincinos: o proorocie mincinoasă:
“ Iată, am adus la voi lucrul cel pentru nimicirea proorocului mincinos, care s-a aşezat în loc părut sfânt, ca slujitor al Meu, dar el este antichrist, iar Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, şi sunt Cel ce sunt, şi sunt Cuvântul Care suflă şi nimiceşte pe antichrist, omul fărădelegii, care s-a aşezat în loc numit sfânt drept Dumnezeu.
Sculaţi-vă şi fiţi slava Mea, că vă voiesc cu mare dor, şi voi spune la tot pământul că voi sunteţi nădejdea Mea întru venirea Mea. Amin, amin, amin.
14-10-1998 ” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu dela Pucioasa” din 14 octombrie 1998)
……………………..
Estera
19 iulie 2009
……………………..
Cuvintele "Luaţi apoi din mâna ei cartea şi daţi-Mi-o Mie s-o pecetluiesc prin mâna voastră şi s-o trimit bisericilor şi peste tot pământul. Şi se va vedea biserica Mea cea cu voi" sunt în mod evident o proorocie mincinoasă. Unde-i cartea pe care au luat-o liderii pucioşi în mâini? Unde s-a trimis ea bisericilor şi peste tot pământul, dacă nici nu s-a tipărit, şi nu s-a tipărit pentru că nici n-a fost scrisă? S-a văzut însă că "biserica Mea cea cu voi" a fost o cacealma, o biserică mincinoasă.
RăspundețiȘtergere